16 noiembrie 2019

Şoimii Lipova - Poli 4:0 (2:0)

Cumva am ajuns deja în faza în care simt că nu mai trebuie să văd un meci al echipei ca să știu cum a decurs partida. Avem multe probleme la acest lot și ele se repetă cu regularitate. Nu cred că suntem o echipă unită, altfel n-ai cum să aduni atâtea înfrângeri la scor, chiar şi cu alibiul tinereţii noastre.


După un debut oarecum echilibrat, dar în care gazdele au avut inițiativa și au pasat mai mult, șansele noastre depindeau de abilitatea de a înscrie primii. Velcotă a avut o ocazie bunicică, pe care nu a reușit să o finalizeze pe poartă (min. 16), iar la scurt timp gazdele au marcat la, să zicem, a doua lor actiune de atac cu adevărat coerentă. A fost o fază in flancul nostru drept, cu o centrare în fața porții, de unde un lat a fost de ajuns pentru a trimite mingea pe sub Popeț. Puteam egala prin Iseini, al cărui șut a mângâiat bara, dar chiar și așa, părea că e loc de speranțe. Asta până în prelungirile primei reprize, când Dincă a pierdut inexplicabil mingea la centru, gazdele au ieșit rapid pe contră și Popeț s-a văzut din nou învins, cu un șut din 14 metri. 

E păcat de toate momentele de presiune gestionate bine, chiar și cu costul unor galbene, să cedezi astfel în ultimele secunde ale reprizei. O echipă fără încredere și maturitate este mereu mai expusă după momente critice sau de repaus, când fie pierde din concentrare, fie caută să compenseze cu un plus de agresivitate. La noi mai rar asta din urmă, dar și așa ne-am trezit în zece la debutul mitanului secund. Am beneficiat de o liberă din 17 metri, iar arbitrul l-a atenționat pe Velcotă să nu mute mingea mai în față cât el aranja zidul. De la margine i s-a indicat lui Ochea să execute libera, acesta s-a deplasat până la locul faptei, a ridicat mingea să și-o așeze pentru șut, fără a o mișca în mod frapant, și arbitrul l-a penalizat cu al doilea galben. Excesul de zel i s-ar scuza, fiindcă l-a iertat pe Daminescu de o eliminare la o intrare hazardată în prima repriză, dar eu, unul, cu siguranță n-am mai văzut o asemenea situație.

În superioritate numerică, gazdele s-au mulțumit o vreme să plimbe mingea. Chiar și așa, noi am avut întâi o jumătate de ocazie la Iseini, care a încercat o centrare în locul unui șut din opt metri, iar apoi una chiar mare, când am scăpat trei contra unu, dar Buga s-a hazardat și a tras la poartă de la 20 de metri, în loc să deschidă jocul. Poate câ acest glonț trecut pe lângă ureche i-a trezit pe șoimi, care au început sa pună presiune și au reușit desprinderea decisivă la scurt timp. Așa cum ne place, am oferit degrabă încă un gol adversarilor, când Oprea a încercat în careu o intrare mai mult decât optimistă și Lipova a beneficiat de un penalty, pe care nu l-a ratat. De parcă nu era destul de rău, și portarul Popeț s-a văzut eliminat pentru un fault ca ultim apărător, o situație dificilă pentru acesta la un doi contra unu. Dincă i-a luat locul între buturi, dar n-a fost testat serios până la final, astfel că, măcar, am evitat a patra "manita" din acest sezon.

Problema cea mai mare este că nu reușim să creștem, ba, din contră, pare că suntem într-o scădere de formă. Nu ştiu care sunt motivele. Dacă nu ne mobilizăm altfel pentru ultimele două meciuri rămase, mă tem că tot filme familiare se vor desfășura cu Chișineu Criș și codașa Gilortul Tg. Cărbunești. Ar conta enorm să mai obținem puncte în acest an.

Poli: Popeț - Dincă, Oprea, Podină, Chiriac (29, Popa) - Ochea, Sporin - Românu (46, Buga), Velcotă, Iseini (81, Toboșaru) - Daminescu (55, Mitre)

11 noiembrie 2019

Catalogul alb-violet: Poli - Cetate Deva

După dezastrul de la Sebiș, echipa noastră a arătat mai bine în disputa cu Deva - dar meciul din deplasarea arădeană a afectat mult abordarea celui de vineri.

14 voturi
Bălace și Ionilă au menținut, în mare, echipa care a jucat în a doua repriză etapa trecută, trecându-i pe bancă pe Velcotă, Dincă și Mosoarcă. Doar Oprea, dintre titularii schimbați atunci, a rămas printre titulari, Popeț a fost în poartă, Sporin a jucat la închidere, Chiriac fundaș stânga (în premieră), Buga fundaș dreapta și Sevici a fost vârful într-o așezare care a dat spre 4-2-3-1.

Conform declarației lui Ionilă de după meci, scopul în prima repriză era să nu primim gol, ca apoi, prin introducerea unor jucător mai percutanți și odihniți de pe bancă, să-i taxăm pe adversari. Ar fi ieșit planul, dacă Popeț nu se complica la o minge pe care trebuia cel mai bine s-o degajeze în zarea largă. Deși a evoluat bine atunci când a fost introdus cu Dumbrăvița și la Sebiș, la primul lui meci ca titular pentru Poli, tânărul portar a părut emoționat, neoferind încredere apărării și la alte două faze care se puteau solda cu gol pentru oaspeți. Ca decizie a staffului tehnic, zic însă că a fost una justificată, chiar dacă ne-a costat.

A atras atenția faptul că, în minutul 32, Buga a fost înlocuit cu Dincă. Folosit din nou fundaș dreapta, acolo unde a avut mult de suferit mai ales în meciul de la Becicherec, Buga primise un cartonaș galben și a fost pus sub presiune de adversari. Bălace și Ionilă n-au dorit să-și asume riscul unei eliminări, deși prestația lui Buga nu a fost una chiar rea. Altfel, dacă cei doi jucători de 2002 din ofensiva noastră, Dobrincu și Românu, au avut câteva contribuții utile, aș vrea să văd mai multă implicare de la Sevici.

Faptul că Velcotă a bătut penalty-ul nici nu cred că-și cere justificare. A ezitat înainte să tragă, portarul l-a citit și nici Iseini, ajuns primul la balon, n-a fost de fel inspirat cu finalizarea pe lângă din poziție ideală.

Nu mi-a trecut regretul că am pierdut aceste două puncte. Adversarii, chiar dacă au lovit de două ori bara, nu și-au construit multe ocazii mari de gol și au părut susceptibili la atacurile noastre, însă am stat prea jos după egalare și ne-a chinuit tranziția ofensivă. Urmează două meciuri foarte grele, cu Lipova în deplasare și Chișineu Criș acasă, din care orice punct ar fi un bonus. Ultima etapă ne vede la codașa Tg. Cărbunești, într-un scenariu nu așa de diferit de finalul lui 2018. Să sperăm, doar, că va fi cu alt deznodământ.

8 noiembrie 2019

Poli - Cetate Deva 1:1 (0:1)

E greu să nu regreţi punctele pierdute când ratezi penalty în minutul 85. Asta chiar dacă adversarii au lovit de două ori bara şi au părut, în general, mai aproape de victorie. Regretul este cu atât mai mare cu cât o victorie, dublată de trei puncte obţinute la masa verde cu Sebiş, ne scoteau din zona roşie. Aşa...


Cu mai mulţi "titulari" pe bancă, alb-violeţii au fost rareori periculoşi în prima repriză. La capătul a zece minute de tatonare, devenii au trimis prima oară pe poartă, din afara careului, peste. Aceştia puteau profita de eroarea lui Popeţ la o liberă bătută pe colţul scurt, pe care portarul nostru a scăpat-o în faţă, însă decarul oaspeţilor a trimis pe lângă din apropiere (min. 18). Prima bară a semnat-o Lupu, cu un şut de calitate din marginea careului (min. 21), iar Deva a presat şi la faze fixe, trimiţând peste câteva minute mai târziu. Conform cu dominarea primei jumătăţi de oră, adversarii au deschis scorul în minutul 38, la o altă eroare de judecată a tânărului nostru portar, care s-a complicat în propiul careu, nu a controlat bine mingea, şi a faultat un devean care făcea pressing. Ţoiu a transfomat şi, imediat, băieţii noştri au avut o tresărire de orgoliu, Ochea a scăpat spre poartă şi a tras în diagnolaă din 20 de metri, mingea fiind deviată de portar în corner.

Faţa jocului a fost altă după pauză, odată ce au fost introduşi Iseini şi Velcotă. Pericolul la poarta "Cetăţii" era iminent, iar Ochea a tras un semnal de alarmă când a finalizat centrarea lui Românu, însă n-a lovit destul de bine cu capul şi balonul a fost prins de portar (min. 55). Egalarea a sosit un minut mai târziu, la o acţiune iniţiată de pasa inspirată a lui Iseini, peste apărare, Velcotă a preluat o minge înaltă, care i-a rămas sub control cu puţin noroc, şi de la marginea careului a tras precis, în dreapta portarului. După debutul furibund de repriză, alb-violeţii au făcut un pas în spate, sperând să taxeze adversarii pe contre, dar mai întâi a trebuit să scăpăm de o altă minge şutată din douăzeci de metri central, care cumva l-a depăşit pe Popeţ, şi a izbit transversala (min. 60). Portarul nostru a avut o intervenţie mai bună la un şut scos de lângă bară (min. 65), însă strategia noastră nu părea să dea roade. Am ajuns rar periculos în jumătatea adversă, iar jocul s-a liniştit. Părea că ne îndreptăm spre un egal, când Oprea a recepţionat, cu spatele la poartă, o liberă bătută lung în careul advers , a pivotat ca să centreze într-o zonă periculoasă, iar mingea a lovit braţul unui adversar (min. 84). S-a dat penalty, Velcotă a bătut, dar de cum a ezitat după primul pas m-am temut că n-o să intre. Şi n-a intrat, portarul a respins până la Iseini, care s-a grăbit să finalizeze cu stângul la colţul lung şi a dat pe lângă. Chiar dacă am mai trimis de două ori periculos spre poartă, prin Dobrincu şi Velcotă, impresia a fost că în momentul penalty-ului am ratat victoria. Şi asta a fost.

Pare că nu reuşim să ne depăşim condiţia. Am avut o pâine de mâncat astăzi cu Deva, dar le-am făcut viaţa uşoară cu cadoul din prima repriză, iar pe final am irosit şansa victoriei - asta după ce Velcotă înscrisese dintr-o acţiune mult mai difcilă pentru egalare. La întâlnirea cu suporterii de acum câteva săptămâni, făceam calcule (optimiste) cu jucătorii şi ceilalţi băieţi, că scoatem cumva zece puncte din etapele rămase. Până acum am scos unul şi tare aş dori să nu jucăm cu lanterna pe masă la meciul de la Tg. Cărbuneşti din ultima etapă.

Poli: Popeţ - Buga (32, Dincă), Oprea, Podină, Chiriac (46, Iseini) - Dorobanţu, Sporin - Dobrincu, Ochea, Românu (77, Daminescu) - Sevici (46, Velcotă)

4 noiembrie 2019

Catalogul alb-violet: Sebiș - Poli

Am criticat destul jocul făcut la Sebiș, erorile personale care au compromis meciul încă din primul sfert de oră, cât și lipsa de incisivitate în treimea ofensivă.


Pentru context, a fost o săptămână grea la club, cu anumite nemulțumiri care au dus la compromiterea pregătirii partidei de sâmbătă. Cu siguranță și acest aspect a contact, dar mai grav de atât mi s-a părut lipsa de ambiție arătată, căderea după debutul slab. Și la 0-2 mai era mult de jucat, în fața unui adversar care poate foarte bine să și sufere când este supus presiunii. Cu o asemenea desfășurare, partida se chiar recomanda ca una în care jucătorii să arate că își doresc mai mult decât să joace la o codașă în Liga a III-a.

Au fost puțini cei care au jucat decent, fără greșeli majore și cu o implicare pozitivă în meci. De departe, un exemplu pentru ceilalți, atât mai tineri, cât și colegi de generație, ar trebui să fie Sinișa Sporin, care joacă oriunde-l pun antrenorii cu aceeași dedicație și același aport. Personal mi se pare că la echipa noastră, locul lui este la închidere, unde travaliul său poate aduce roade atât defensiv, cât și ofensiv. Implicarea sa la golul marcat de Ochea a fost una decisivă și, printre lucrurile pe care le-am apreciat, a fost reacția după o intrare foarte dură asupra sa în repriza secundă, pe urma căreia pur și simplu s-a ridicat, a ignorat adversarul și s-a concentrat mai departe la joc. La câtă irascibilitate am văzut de la echipa noastră în acest sezon, a fost...altceva.  Un „altceva” pe care aș vrea să-l văd mai des.

Altfel, problemele persistă în toate compartimentele. Mă întreb ce putem face ofensiv, fiindcă este al doilea meci la rând în care nu reușim să ne creăm ocazii. Trecerile lui Iseini sunt agreabile estetic, dar de cele mai multe ori lipsite de pasa potrivită. Asta e cumva încă de bine, fiindcă în rest nu prea contăm, mingile aruncate din flancul drept în careu fiind greu de convertit de solitarul Daminescu. Contează mult și dispoziția de joc a lui Velcotă, care a avut puține reușite în ultimele partide.

Urmează vineri meciul cu LPS Deva, antrenată de Ștefan Nanu. Chiar dacă nu prea mai sunt jucători care să caute o revanșă față de fostul nostru antrenor, partida are o miză foarte importantă pentru clasament. Sper să vedem o altă față a alb-violeților.

2 noiembrie 2019

Național Sebiș - Poli 5:1 (4:1)

Îmi vine greu să-mi găsesc cuvintele după o asemenea...reprezentație. Când iei gol în secunda zece, zici mersi că nu ești condus cu 4-0 înainte de minutul zece, și tot pleci cu cinci goluri la final, chiar nu mai este nimic de zis.


Și când te gândești că am început partida cu „cel mai bun unsprezece” - toți absenții reveniți, niciun suspendat. Pur și simplu n-a contat, fiindcă aproape toată echipa a evoluat dincolo de dezamăgitor. La primul gol, Dincă a ratat intercepția pe mingea lungă aruncată în flanc după primul fluier, balonul trimis în fața porții a ajuns la un sebișean, acesta a tras în bară, dar mingea tot la un jucător complet nemarcat al gazdelor a revenit, care a deschis scorul. Naționalul și-a dublat avantajul în minutul 5, după o degajare greșită a lui Mosoarcă, urmată de o incursiune pe centru și o finalizare de lângă fundașul care avea în marcaj adversarul. Pe o altă minge lungă, Oprea a ratat intercepția, dar nu complet, ci cât să pună mingea pe tavă marcatorul celui de-al doilea gol, Balha, care a încercat un lob și a nimerit bara. Am mai scăpat cumva la o altă dublă-ocazie venită puțin timp mai târziu, după care jocul s-a liniștit...iar reacția alb-violeților s-a lăsat așteptată.

La finalul primelor 38 de minute de joc, când Sebișul a marcat al treilea gol, la o minge pierdută de Velcotă la treizeci de metri de poarta noastră, ne puteam lăuda cu un șut ratat al lui Daminescu și o minge trimisă de Sporin din afara careului, ambele reținute fără mari emoții de portar. Am reușit, totuși, în minutul 42 să înscriem la un un-doi de succes între Ochea și Sporin, care i-a permis primului să scape singur cu portarul și să tragă pe lângă acesta. Conturul unei brume de speranță s-a spulberat degrabă, căci am mai primit un gol înainte de pauză, la o minge respinsă în marginea careului și reluată spectaculos și în forță în stânga lui Mosoarcă.

Cele patru schimbări efectuate (practic) la pauză, cât și o suficiență a gazdelor, ne-au permis să stăm mai sus, să aruncăm niște mingi în careu, dar fără a ne crea ocazii reale. Asta deși pe teren a intrat inclusiv Iseini, care s-a remarcat cu câteva treceri de efect, însă doar atât. Tot Sebișul a fost mai aproape de gol atunci când a ieșit din propria jumătate, cea mai notabilă ocazie fiind la mingea scoasă de pe linia porții de Buga în minutul 75. Tot avea să vină golul cinci în prelungirile meciului, când același Balha a scăpat spre poartă pe o minge lungă și, de această dată, lobul a trecut peste Popeț (intrat la pauză) și a poposit în plasă.

Pentru că fotbalul este uneori absurd, există posibilitatea ca echipa noastră să câștige meciul pe o eroare „administrativă” a gazdelor: regulamentul de L3 obligă cluburile să aibă mereu doi jucători U20 (născuți după ianuarie 2000) în teren, iar în minutul 65, Sebișul, care a început meciul cu doar doi jucători U20 printre titulari, l-a scos pe unul dintre ei (Vereș) și l-a înlocuit cu un jucător născut 1998 (Roman).

Până la urmă, și dacă va fi așa, ar reprezenta o satisfacție minimă pentru noi. Cel mai important ne-ar fi să vedem echipa jucând un fotbal competitiv, iar în acest meci clar n-am văzut așa ceva. Am tot ținut partea jucătorilor, care sunt tineri și au arătat pe alocuri că pot mai mult, dar de această dată n-am arătat că o echipă care merită încrederea și răbdarea suporterilor.

Poli: Mosoarcă (46 Popeț) - Dincă (46 Buga), Oprea (48 Popa), Podină, Sporin - Ochea, Dorobanțu, Chiriac, Românu - Velcotă (46 Iseini) - Daminescu


28 octombrie 2019

Catalogul alb-violet: Poli - Gloria Lunca Teuz Cermei

A fost evident că alb-violeţii au făcut un meci slab în compania Cermeiului. Echipa a acuzat lipsa de vlagă, o oboseală care, probabil, a fost în primul rând mentală. Cu trecerea timpului şi lipsa rezultatelor, toate neajunsurile se simt mai tare şi acest lucru îşi arată urmele.


Cu siguranţă că nici toată tevatura din jurul staff-ului tehnic nu a ajutat. Pentru cei care nu ştiu, antrenorii noştri, Bălace şi Ionilă, au fost suspendaţi un an de zile pentru o încăierare în afara gazonului, petrecută la meciul de Liga a V-a dintre Galaxy Electrometal şi Progresul Gătaia. Au fost nişte scene neplăcute, aşa cum le-am văzut şi pe filmările de la eveniment, dar din imagini nu se vede niciunde că Bălace ar fi părăsit terenul, iar acest lucru mi-a fost confirmat de cei prezenţi la faţa locului. Astfel, a-i acorda o suspendare de un an, asemeni celor care au participat activ la încăierare, pare neînregulă, cu atât mai mult cu cât jucătorii de la Gătaia care s-au implicat la acţiune au fost iertaţi cu totul, clubul primind doar un meci fără spectatori pe teren propriu. Nu-mi pare că vorbim de aceeaşi unitate de măsură.

Cert este că imaginea lui Bălace a ieşit cea mai şifonată, el fiind şi un paratrăsnet prim prisma vizibilităţii sale. Acum trebuie să evalueze cele întâmplate, să facă diferenţa între responsabilitatea care îi aparţine şi ce îi impută alţii şi să se protejeze pe viitor, fiindcă trebuie să fie un exemplu pentru copiii pe care îi antrenează, prin toată conduita sa. Pentru noi ar fi important ca la recurs să se revină asupra deciziei şi ca orice suspendare primită să nu-l reţină mult de pe banca tehnică.

Referitor la joc, partea tristă este că am evoluat ca şi cu Hunedoara în multe momente, oferind oaspeţilor o sumedenie de ocazii mari spre foarte mari. Chiar şi aşa, golurile le-am luat pe neatenţii, o reacţie hazardată în defensivă la primul gol, şi o intervenţie temătoare la al doilea, dublată de o lipsă gravă de marcaj asupra marcatorului. La fel de grav este că am contat foarte puţin ofensiv, Velcotă fiind izolat şi destul de neinspirat, asemeni colegilor săi de linie. N-am reuşit să depăşim adversarii unu la unu când ni s-a ivit ocazia, iar de multe ori am gândit prost sau am executat lent construcţia fazelor. Lipsa traseelor de joc este evidentă, cauzată în principal de inabilitatea de a alinia acelaşi unsprezece meci de meci.

Dar! Şi o scriu fiindcă este o temă recurentă. Oaspeţii ar fi trebuit să joace în zece de pe finalul primei reprize, când tocmai cel care avea să marcheze al doilea gol a avut o intrare întârziată, cu talpa pe glezna lui Buga, care se poate considera extrem de norocos că nu a suferit o accidentare gravă. Arbitrul nu a dat nici galben.


Aş mai comenta şi deciziile luate de antrenori cu privire la alcătuirea primului unsprezece. În absenţa lui Dincă, aceştia l-au retras pe Sporin fundaş dreapta, au ales să joace cu Podină titular în stânga şi Dobrincu la închidere. De înţeles dorinţa de a închide flancurile, unde am avut probleme în ultimele meciuri, dar de regulă centrul este mai important. Astfel, ambele goluri au venit din erori pe zona centrală. În plus, Sporin s-a arătat foarte util mai sus pe teren, atât când a scos penalty cu Hunedoara, cât şi prin golul marcat de această dată. Probabil că aş fi vrut să ne văd jucând cu o formulă în care axul central era Oprea-Podină - Sporin-Dorobanţu - Chiriac - Velcotă.

Şi dacă este să vorbim despre jucătorii pe care îi avem la dispoziţie, din ce am văzut în acest sezon şi notele acordate, cel mai bun prim unsprezece ar arăta aşa:

Mosoarcă - Dincă, Oprea, Podină, Popa - Sporin, Chiriac - Ochea, Velcotă, Iseini - Daminescu

Cu menţiunea că şi aici sunt câţiva jucători care mai au de dovedit că îşi merită locul.

Urmează alte două meciuri foarte importante, cu Sebiş şi Deva. Pentru şansele noastre de surpavieţuire, este vital să obţinem puncte în ambele.

25 octombrie 2019

Poli - Gloria Lunca Teuz Cermei 1:2 (0:0)

După o săptămână tulbure, în care s-a decis suspendarea sportivă a lui Silviu Bălace pentru un an de zile, pe urma unor incidente regretabile, dar exagerate de la partida dintre Galaxy și Gătaia din weekend-ul trecută, am mers temător la jocul cu colega de clasament din Lunca Teuz - Cermei. Meciul a avut același aspect ca cel cu Hunedoara, oaspeții au ratat de câteva ori incredibil, au și înscris în două rânduri, în vreme ce alb-violeții au suferit, exceptând vreo douăzeci de minute, după primirea celui de-al doilea gol.


Chiar dacă a revenit Podină, s-au resimțit absențele de la mijloc în sus - Iseini, plecat să-și rezolve viza de ședere, și Dincă, suspendarea căruia a forțat mutarea lui Sporin în flancul drept, iar soluția aleasă la închidere a fost juniorul Dobrincu. Am ținut greu de minge și am venit cu puține soluții atunci când am ieșit pe contre, drept dovadă în prima repriză am pus foarte rar presiune pe adversari în propria jumătate, singurele semi-ocazii venind la șuturi din afara careului, semnate de Velcotă (min. 27) și de Românu (min. 35).

De cealaltă parte, Cermeiul a controlat în mare jocul, și a început să-și creeze ocazii după minutul 20. O intervenție a lui Mosoarcă ne-a salvat de gol după un șut din opt metri (min. 21), au urmat două șuturi peste din marginea careului (min. 35 și min. 37), o ratare incredibilă din cinci metri după o respingere a lui Mosoarcă (min. 39) și o altă minge peste trimisă cu capul, din apropiere (min. 40).

Partea secundă a început cu un șut bunicel de la distanță semnat de Velcotă, prins însă cu siguranță de portar (min. 47), după care oaspeții au primit gratuit o liberă din marginea careului și doar devierea lui Mosoarcă, și bara, ne-au salvat (min. 53). Din păcate, ca de atâtea ori, o ezitare în lanț a apărării, care a inclus o minge degajată într-un coechipier, a permis Cermeiului să deschidă scorul cu un șut din interiorul careului (min. 56), iar, din nou, ca de atâtea ori, două minute mai târziu aveam deficit dublu. De această dată a fost o cursă a unui adversar prin zona centrală, nejenat de închizători, a urmat șutul bun din marginea careului, Mosoarcă a respins în lateral, dar acolo a apărut un adversar complet liber și a trimis în poarta goală. Nici nu mai știu când, cei din Cermei au trimis peste din câțiva metri, deși poarta era goală...

Șutul în plasa laterală a lui Velcotă a fost un semn de viață (min. 65), urmat de golul alb-violeților. A fost o fază prelungită în atac, începută în flancul stâng, la Podină (acuzat de oaspeți că a lovit un adversar fără minge), balonul a ajuns în celălalt flanc la Ochea, care a trecut de un fundaș al Cermeiului, căzut, și a trimis o centrare în fața porții, unde Sporin a atacat colțul scurt și a deviat mingea în plasă (min. 69). Timp de egalare ar fi mai fost, dar ne-a lipsit complet luciditatea în preajma careului advers, în vreme ce arădenii l-au mai testat o dată pe Mosoarcă, portarul nostru salvând cu un reflex providențial (min. 75). Pe final, oaspeții au fragmentat jocul, au tras mult de timp, și și-au obținut cele trei puncte.

Ar mai fi lucruri de zis, dar le las pentru catalog. Pe scurt: o înfrângere care doare, dar din nou ne-am adus aminte de faptul că lotul nostru are mare nevoie de întăriri.

Ca fapt divers, probabil ați văzut tentativa de live de astăzi. Probabil era predestinată să eșueze, după ce acum două zile am scăpat telefonul pe jos și mi s-a spart ecranul, mi-am încercat norocul cu telefon mai vechi, care se supraîncălzea și sacada, apoi telefonul lui Andrei a avut probleme cu bateria, și colac peste pupăză, wi-fi-ul de la stadion a lăsat de dorit. O să văd dacă pot încropi niște imagini cu momentele cheie de la meci. Pe viitor o fi mai bine!

Poli: Mosoarcă - Sporin, Oprea, Chiriac, Podină - Dorobanțu, Dobrincu - Românu (63, Sevici), Velcotă, Buga (46, Toboșaru) - Ochea

19 octombrie 2019

Viitorul Dăești - Poli 2:0 (1:0)

Nu aveam mari așteptări de la această partidă, dat fiind că alb-violeții au avut numeroase absențe din primul unsprezece (Velcotă, Podină, Daminescu, Ochea și Iseini, printre alții), dar s-a dovedit să fie un meci din care puteam obține mai mult, dacă eram atenți în preajma pauzei.


Chiar dacă Dăeștiul a dominat teritorial, ocazii au fost puține - o minge blocată de Mosoarcă (min. 24) și o alta prinsă de portarul nostru, după o reluare semi-ratată din interiorul careului (min. 35), au fost cele mai notabile. Asta și grație faptului că am făcut un joc la ofsaid destul de eficient. Noi am avut două șuturi peste, unul din afara careului, al lui Dorobanțu (min. 9), și unul la capătul unei contre frumoase, din zece metri, dar o poziție dificilă pentru...nu știu, Buga (min. 22). Golul a căzut când nu se putea mai rău, la una din ultimele acțiuni ale reprizei: Popa a fost surprins de o minge trimisă peste el, Oprea a ratat respingerea la centrare, iar Neacșu a trimis în plasă din apropiere (min. 45).

Golul secund nu a fost surprins de transmisia făcută de clubul gazdă pe pagina proprie de Facebook, cert este că marcator a fost Florin Costea (min. 50). Ca la Ghiroda, puteam reveni în joc, dar Românu a ratat singur cu portarul și Buga a trimis peste, din întoarcere (min. 55). Același Românu l-a lansat bine pe Toboșaru, care a intrat însă în unghi și a fost blocat de portar (min. 62), înainte ca cineva (din afara cadrului) să trimită un șut bun de la distanță, dar puțin peste buturile Dăeștiului (min. 65). Gazdele au stat mai bine defensiv, n-am mai avut ocazii în ciuda unei posesii bune, iar pe final am rămas din nou în zece, după ce Dincă a văzut al doilea galben (min. 82). Dăeștiul putea să mai marcheze o dată, fie la un corner, finalizat pe lângă cu capul, fie la o acțiune blocată ezitant de Mosoarcă, dar tabela a rămas nemodificată.

Foarte important va fi meciul de etapa viitoare cu Cermeiul, formație suferindă, pe care o putem depăși cu un joc bun și o victorie. Să sperăm că revenirea numeroșilor absenți de astăzi (chiar dacă știm că l-am pierdut pe Dincă) să aducă un plus de încredere echipei, care n-a plimbat rău mingea nici astăzi, dar defensiv am fost prea generoși cu adversarii.

Poli: Mosoarcă - Dincă, Oprea, Chiriac, Popa (55, Toboșaru) - Dorobanțu, Sporin - Buga (85, Tașcă), Dobrincu, Românu - Sevici (80, Mitre)

14 octombrie 2019

Catalogul alb-violet: Poli - Hunedoara

A doua victorie ne-a arătat cât de mult contează să crezi și să tragi de tine până în ultimul minut. Ne-a arătat, totodată, că diferența între a lua cinci și a câștiga un meci este una mai mică decât ne-am aștepta.


Toți cei care au văzut meciul, pot confirma dominarea oaspeților. În prima repriză am trăit cu impresia că suntem mereu la o pasă bună distanță de o ocazie mare, beneficiind de spații generoase între liniile adversarilor, dar pasa n-a venit și în repriza secundă oaspeții au stat mai compact. În tot acest timp ocaziile au aparținut hunedorenilor, cea din final de primă repriză, când mingea s-a plimbat fără de sfârșit la noi în careu, fiind una care trebuie să dea mult de gândit jucătorilor și antrenorilor. Se întâmplă cu destulă regularitate să fim spectatori în defensivă, surprinși de mișcarea mingii, iar un adversar mai ager nu ne iartă.

În partea secundă s-au evidențiat câteva erori personale care puteau duce la gol, Chiriac și Oprea ratând intercepții, în vreme ce Dincă s-a complicat cu driblinguri în interior. Din nou, un adversar mai ager nu ierta. Până la deschiderea scorului, am contat prea puțin ofensiv, Velcotă, Iseini și Ochea nereușind să lege mare lucru - ultimul, de exemplu, a încercat pase sofisticate, care n-au ieșit. Implicare lui Daminescu, jucat mai retras de această dată, cu Ochea vârf, a fost una pozitivă, dar tot se simte că nu avem un atacant puternic, care să știe cum să joace cu spatele la poartă. Nici cei doi închizători nu au ajutat pe cât ar fi putut s-o facă, acesta fiind parte din motivul pentru care am pierdut la capitolul posesie.

Practic, în acest meci n-am ratat mai nimic, în vreme ce adversarii au ratat din plin. Când adversarii sunt mai preciși, nu ne este bine, tocmai fiindcă oferim atâtea șanse de gol. Astea-s probleme care țin atât de calitatea individuală, cât și de organizarea echipei. E greu să ai constanță în aceste condiții.

Astea-s lucruri care, sper, se mai rezolvă cu timpul, cu experiența de joc. Lăsându-le la o parte, chiar trebuie apreciată revenirea de pe final și faptul că jucătorii au avut încredere în forțele proprii. Cu atitudinea potrivită se pot câștiga multe meciuri în Liga a III-a. Avem o echipă destul de frumoasă, care poate și mai mult decât a arătat până acum. Este încă devreme, dar venirea lui Bălace&co. pare să fi fost o mutare inspirată. Sper să surprindem în continuare!

11 octombrie 2019

Poli - Hunedoara 2:1 (0:0)

Pe de-o parte, mă uit în clasament și văd unde suntem și mă gândesc că e departe de a fi bine. Pe de altă parte, nu multă lume ne-ar fi dat șanse să câștigăm meciuri în L3, iar cu puțină șansă și un arbitraj mai echidistant la Pecica sau Filiași, puteam să fim chiar mai sus. Sezonul se joacă și asta este ce contează.


Victoria de astăzi contează enorm în clasament, dar contează și fiindcă a venit la capătul unui meci în care am reușit să întoarcem rezultatul. La cât de temători am început, nereușind să punem mingea jos și să profităm de spațiul dintre linii oferit de adversari, încrederea câștigată este cu atât mai valoroasă.

Nici nu mai contează că Hunedoara a avut trei mari ocazii în prima reprize, o dată nimerind bara (min. 32), și de două ori nereușind să profite de ezitările apărării noastre și să redirecționeze balonul în poartă (min. 10 și min. 42). Sau că noi am părut indeciși și neinspirați în treimea adversă, singura acțiune promițătoare fiind una finalizată de Iseini peste (min. 14). Sau că am făcut două, trei, patru nici nu știu câte cadouri nepermise de care oaspeții n-au știut să profite, fie ratând cadrul porții (min. 48, min. 87), fie fiind blocați de Mosoarcă (min. 51, min 69). Sau că am fost ușor descusuți la gol, rămași descoperiți după o repunere care ne-a aparținut, cu marcaj inexistent în propriul careu, de unde Bloj a înscris cu capul în poarta goală (min. 70).

Normal că exagerez, toate astea contează, toate astea sunt motivele pentru care uneori luăm cinci, fiindcă ne complicăm aiurea, pierdem mingi în propria jumătate, ratăm intercepții (relativ) simple. Dar raportate la faptul că am întors meciul într-un sfert de oră, tocmai în ciuda tuturor celor enumerate, nu contează. Contează doar că am putut, că Oprea a ajuns să trimită mingea lui Chiriac în plasă (min. 77), că Sporin a avut o cursă decisivă, a fost faultat în careu și Velcotă a marcat golul victoriei (min. 85).

Și mai contează că am făcut-o „beneficiind” de un nou arbitraj cel puțin antipatic, care ne-a cadorisit cu galbene și o eliminare gratuită a lui Velcotă, a lăsat-o cu semn de întrebare pentru ofsaid la golul oaspeților, și destule altele.

Așadar, gata, hai că-i bine când se termină cu bine și...

Bravo Poli!

Poli: Mosoarcă - Dincă, Oprea, Ochea, Sporin - Dorobanțu, Buga (61, Popa) - Daminescu (46, Românu), Velcotă, Iseini (75, Sevici) - Ochea

8 octombrie 2019

Catalogul alb-violet: Ghiroda - Poli

Nu vreau să comentez prea mult acest meci, fiindcă în mare am scris ce era de scris în cronică - deși am arătat mici plusuri față de ultima întâlnire de la Ghiroda, rezultatul nu iartă lipsa de concentrare arătată în momentele cheie.


Defensiva rămâne una improvizată, iar adversarii experimentați pot să profite de acest lucru. De această dată au știu cum să ne lucreze pe flancuri și au profitat de faptul că Oprea și Chiriac nu au încă deprinderile poziționale ale unor fundași centrali. Nu a ajutat nici partida slabă făcută la închidere, în vreme ce ofensiv, chiar dacă am legat câte ceva, am rămas păgubași la goluri și asta spune totul.

Revin cu ce scriam ultima oară: se întâmplă să pierdem, contează și cum o facem. Avem deja doi de 0-5 sezonul acesta, plus înfrângerea 1-6 în cupă, dar în rest meciuri destul de strânse. Suntem susceptibili la șansă și la cursul jocului - altfel era cu Horezu dacă luam gol la bara lui Mansour, altfel era și cu Dumbrăvița dacă mai marcau la marile ocazii avute. La fel de adevărat este că putea fi altfel și dacă noi eram mai preciși la finalizare în diverse meciuri.

Impresia per ansamblu este că suferința defensivă ne împiedică cel mai mult. După toate aparențele, vom rămâne cei care suntem, deci ăștia trebuie să ne descurcăm, să intrăm în iarnă cu șanse de salvare, și atunci mai putem aduce completări. Din păcate, șansele ca Daminuță să joace până atunci sunt reduse, legitimarea sa fiind una complicată. Dătătoare de bătăi de cap este și situația lui Podină, care mai trebuie să stea două etape (!), din cauza unor neînțelegeri administrative între club și federație. Nu e ca și cum cu Podină și Daminuță echipa era fundamental alta, dar fiecare jucător care reprezintă o opțiune pentru primul unsprezece, este un lucru bun.

Viața merge mai departe, ne așteaptă un meci important cu Hunedoara vineri, o partidă din care cu siguranță putem lua punct(e), dacă reușim să fim concentrați pe tot parcursul meciului și mai bate oleacă vântul în direcția noastră.

5 octombrie 2019

Ghiroda - Poli 5:0 (2:0)

Era de așteptat ca victoria din etapa trecută să nu fie ușor de replicat. În fața unui adversar care trebuie să fi dat coșmaruri jucătorilor după meciul din Cupa României, speram totuși ca prestația să fie una diferită, să arate un plus de tupeu și de orgoliu.


Așa cum puncta și antrenorul după meci, chiar dacă pe alocuri au fost faze bune de joc pentru noi, rezultatul nu ne permite să ne fălim cu vreun progres. Că am luat două goluri la foc rapid, după un debut echilibrat, a fost o lovitură grea, dar așa se întâmplă când joci cu o apărare improvizată. Să zicem „mulțumesc” că am scăpat doar cu atâtea, fiindcă parcă am uitat să jucăm fotbal până spre finalul reprizei, timp în care doar am bubuit mingea, să n-o vedem în apropiere. Am beneficiat de o ocazie a lui Velcotă, din lovitură liberă, dar tot gazdele se puteau desprinde, cu două ratări mari ale lui Budur.

După pauză am arătat altceva, profitând de relaxarea celor de la Ghiroda. Părea că golul este aproape, dar tentativa cu capul a lui Daminescu nu l-a putut învinge pe portar (min. 49), iar Iseini a fost blocat în momentul șutului (min. 60). Trebuia să marcăm prin Ochea, care a ratat însă unu la unu cu portarul (min. 66), ca jucătorul nostru să părăsească la scurt timp terenul, accidentat. Ne-am ratat șansele, ceva ce Ghiroda nu a arătat bunăvoința să facă în ultimul sfert de oră, când a mărit ecartul la cel din cupă - cinci boabe.

Dacă doare ceva, este că nu am putut sta montați până la final, să ținem de scor, să fie unul (mai) respectabil. Ocaziile se ratează, asta e, dar problemele de concentrare și susceptibilitatea la presiunea adversă ne fac foarte failibili.

Pentru o săptămână am uitat puțin că avem o echipă de copii, care pare că nu se va putea baza decât pe resursele proprii până în iarnă.

Poli: Mosoarcă – Dincă, Oprea, Ochea, Popa – Sporin, Dorobanțu – Ochea (min. 72, Pădurariu), Velcotă, Iseini (min. 84, Toboșaru) – Daminescu (min. 79, Sevici)

30 septembrie 2019

Catalogul alb-violet: Poli - Horezu

A fost nevoie de un efort colectiv, să-i zicem, "uniform" ca să câştigăm vineri în maniera în care am făcut-o. Chiar dacă nu există jucător care să nu fi avut neajunsuri, unii  câte o eroare notabilă de-a lungul meciului, aproape toţi şi-au adus pozitiv contribuţia la obţinerea celor trei puncte.


Un mare merit îi revine lui Bălace şi echipei tehnice, pe de-o parte pentru că munca la apărarea fazelor fixe a dat roade, pe de alta pentru că au făcut câteva ajustări la primul unsprezece cu efecte marcante. Văzând la Dumbrăviţa că trioul Oprea - Sporin - Dincă arată destul de bine, cei trei au fost titularizaţi acolo unde au jucat şi în repriza secundă etapa trecută - Oprea în centrul apărării, Dincă în flancul drept, Sporin la închidere. Toţi trei au dat randament şi am ţinut să remarcăm prestaţia "veteranului" echipei pentru că a fost excelent la intercepţie, blocând aproape toate mingile zburate în direcţia careului nostru.

Precum scriam, a fost nevoie de un efort de echipă ca să obţinem punctele, dar am mai aprecia puţin jocul făcut de Dincă şi de Dorobanţu - doi jucători care au evoluat puţin spre foarte puţin anul trecut, cărora nu li se dădeau şanse mari la primul unsprezece, dar când au primit oportunitatea de a juca, au făcut-o cu determinare. La fel şi Daminescu, care în ciuda contribuţiei la primul gol şi a faptului că a alergat mult, sunt sigur că poate şi mai mult, dar are un mic dezavantaj de vârstă şi nici nu joacă pe un post care să-l favorizeze. Nici lui Românu nu i se poate critica implicarea, dar n-a avut o prestaţie inspirată.

Mai un lucru important: este foarte bine că am câştigat în absenţa unor titulari. Am mai scris că avem parte de cel mult un prim unsprezece care poate duce nivelul, iar faptul că am arătat ca o echipă competitivă şi fără Podină, Cochinţu, Pădurariu sau Ochea între titulari arată că mai mulţi dintre jucătorii neexperimentaţi au început să prindă curaj. Ba, mai mult, arată că în primul rând contează să ai o echipă care trage, iar concurenţa pe post este mereu un lucru bun.

Putem respira adânc cu obţinerea acestor puncte, dar sezonul merge mai departe. N-o să ne fie uşor la Ghiroda, cel mai important fiind să ne găsim cadenţa şi să arătăm că avem capacitatea de a lupta pentru puncte în fiecare meci, că această victorie n-a fost una întâmplătoare.

28 septembrie 2019

Poli - Flacăra Horezu 2:0 (1:0)

Finalmente a venit și victoria în acest sezon - prima de mai bine de patru luni, de la acel 1-0 cu FC Argeș! Golurile lui Iseini și Ochea ne aduc trei puncte de care aveam mare nevoie și ne oferă motive (concrete) să fim optimiști pentru viitor.


Nu cred că cineva se aștepta să avem parte de un meci ușor, iar în ciuda scorului, n-am avut. Am intrat precauți la joc, căutând să nu luăm gol, și aproape că am cedat la prima ocazie a oaspeților, care au trecut ușor de Dincă în flancul nostru drept, centrarea l-a găsit pe Mansour, dar lovitura sa de cap a trimis mingea în bară (min. 13). Același Dincă, de altfel energic și o prezență pozitivă, și-a răscumpărat greșeala cu un blocaj la sacrificiu la un șut din interiorul careului (min. 25). Deși am ieșit pe câteva atacuri promițătoare, fie n-am dat drumul suficient de repede la minge, fie n-am reușit să ne impunem unu la unu, astfel că singurele noastre tentative de gol au fost șuturile lui Velcotă de la mare distanță.

Am avut însă șansa de partea noastră, căci la o acțiune prelungită de atac în buza careului advers, Iseini și Daminescu au presat, iar un adversar a degajat cu sete...în spatele lui Iseini și mingea a intrat în poartă (min. 35)! Golul a fost recompensă pentru atitudinea pozitivă arătată în acea fază, dar n-a lipsit mult să ne vedem egalați degrabă - alb-violeții au părut copleșiți în minutele care au urmat, intervenția lui Mosoarcă fiind decisivă pentru a intra cu avantaj la cabine (min. 37).

Am stat destul de bine în partea secundă, chiar dacă adversarii au avut trei mingi periculoase trimise spre poartă - două pe lângă, una parată iar de Mosoarcă, în poziție de unu la unu cu fostul nostru jucător, Adi Popa (min. 57). Esențial a fost că nu am cedat la fazele fixe, Horezu beneficiind de mai multe cornere, gestionate eficient, chiar dacă nu mereu cu maximă siguranță, de alb-violeți. La fel de esențial a fost că ne-am desprins când ni s-a oferit prima (ok, a doua) mare oportunitate: după ce ratase anterior golul (min. 61), Iseini a conlucrat în flancul stâng pentru a-l deschide apoi pe R. Popa, acesta i-a centrat mingea lui Ochea, care a trimis din apropiere printre picioarele portarului (min. 67)!

Am mai avut șanse bune să ne desprindem până la final, cea mai mare tot semnată de Iseini după un schimb de pase cu Velcotă, însă șutul său a nimerit bara (min. 71). Oaspeții, marcați și de oboseala meciului de Cupă din această săptămână, au mai replicat doar printr-o liberă bătută de căpitanul Nistor, mingea lovind și în acest caz bara (min. 82). Și asta a fost!

Mă bucură nespus această victorie, atât de importantă mai ales pentru moralul jucătorilor. Și una bine-meritată pe deasupra, dovadă a faptului că atunci când ai atitudinea potrivită, ți se întâmplă lucruri bune.

Bravo Poli!

Poli: Mosoarcă – Dincă, Oprea, Chiriac, R. Popa – Sporin, Dorobanțu – Românu (min. 64, Ochea), Velcotă, Iseini – Daminescu (min. 88, Pădurariu)


24 septembrie 2019

Profil: Cristian Daminuță

Am tot auzit/vorbit despre necesitatea unor jucători experimentați. A apărut, finalmente, unul, și ce nume, ce legendă care n-a fost să fie!


Mai rar un jucător așa de talentat, care să nu capitalizeze asupra potențialului pe care l-a avut. Îmi aduc aminte de primele meciuri în care l-am văzut, la echipa secundă, de prezența sa în unsprezecele trimis împotriva lui Dinamo în acel meci din martie 2007, de toate speranțele pe care mi (ni) le-am pus în el în acea perioadă. Apoi a venit plecarea misterioasă la Inter și ce a urmat de acolo a fost din rău în mai rău, până la bizarul transfer către AC Milan.

Când a revenit la noi în 2012, Velcea nu i-a dat mari șanse, însă câțiva ani mai târziu Hagi a reușit să facă ceea ce doar el știe cum, să capaciteze jucători rătăciți, pierduți, și l-a făcut om de bază la o echipă importantă de Liga 1. Din nou decizii proaste, o plecare în Irak, revenirea prin liga secundă la noi, urmată de transferul în liga a V-a italiană, toate pe fugă. În primăvară, Daminuță s-a întors în zona noastră, jucând pentru Millenium Giarmata, unde i-a avut colegi pe Sporin, Cochințu și Ochea. Precum se știe, cu toții au retrogradat din L3 la finalul sezonului trecut.

Ce dovadă mai bună a deciziilor proaste luate, în afară de cea că la 29 de ani a schimbat deja 16 echipe?

Nu știu care este condiția fizică în care se prezintă, dar dacă își mai dorește să joace fotbal, cu siguranță poate să ne ajute - e puternic, un excelent executant de faze fixe, capabil la jocul de cap, și știe câte ceva despre fotbal. Până la urmă, la timona echipei este un om cu care a și jucat - mă rog, mai mult sau mai puțin - iar de Bălace va depinde să-i dea energie și să-l țină în frâu, în același timp.

Și dacă vreți să vedeți mai multe despre povestea lui, găsiți un interviu de o oră cu omul de la începutul acestui an aici.

Data nașterii: 15.02.1990
Locul nașterii: Timișoara, România
Inălțime: 188 cm
Greutate: 85 kg
Poziție: Mijlocaș la închidere/fundaș central

SezonClubŢarăLigăMJGM
2018-19Millenium GiarmataROC144
2017-18AbanoITD--
2016-17Olimpia Satu MareROB30
2016-17Ramat HaSharonISB61
2015-16FCM Baia MareROB160
2015-16ZakhoIQA--
2014-15Viitorul C-ta.ROA291
2013-14Viitorul C-ta.ROA180
2013-14AC MilanITA00
2012-13Flacăra FăgetROC--
2012-13Poli TimișoaraROB10
2011Sherrif TiraspolMDA82
2010-11L'AquilaROC10
2009-10Dinamo Buc.ROA20
2009-10Dinamo II Buc.ROB51
2009-10ModenaITB30
2008-09Inter MilanoITA00
2007-08Poli TimișoaraROA00
2007-08Poli II TimișoaraROB170
2006-07Poli TimișoaraROA10
2006-07Poli II TimișoaraROB181
2005-06Poli TimișoaraROA10
2005-06CFR TimișoaraROB--
2004-05Poli TimișoaraROA00
Total:14310

MJ= Meciuri jucate; GM= Goluri marcate;  IT = Italia; RO = România; MD = Moldova; 
IQ = Irak; IS = Israel 
împrumutat
Sursa: Football Manager 2019, soccerway.com, romaniansoccer.ro

23 septembrie 2019

Catalogul alb-violet: Dumbrăvița - Poli

Problemele sportive nu au soluții simple la alb-violeți. Susceptibilitatea la faze fixe ne-a costat deja mai bine de zece goluri și îi vom mai plăti tribut până când nu devenim mai...atenți, maturi, implicați?

8 voturi
În primul rând, în cazul în care n-ați văzut meciul, găsiți câteva faze pe Dumbrăvița TV (link).

Căci nu aveam voie să luăm primul gol așa cum l-am luat - Stancu a bătut rău cornerul, Sporin a luftat de lângă bară, Daminescu și Mosoarcă au rămas pasivi, în vreme ce Telescu i-a luat fața lui Cochințu și a împuns mingea înspre poartă. Astea n-au mare lucru de-a face cu experiența sau cu diferența fizică față de adversari.

Al doilea corner a arătat mai mult a naivitate defensivă: Românu, intrat cu câteva secunde înainte, a evitat să intervină la o minge în zona lui, din spate doi adversari au țâșnit, scăpând din marcaj, iar mingea lovită inexact a circulat pe marginea careului mic înainte ca Făgărășanu să o trimită în plasă.

Altfel, a fost un meci ezitant și pentru portarul Mosoarcă, care pe lângă intervenția reușită în fața lui Drăghici, a părut temător în a ieși pe fazele fixe și a avut un moment neinspirat la o respingere care putea să ne coste un gol. Și el a acuzat probleme medicale în săptămâna dinaintea partidei, un scenariu care se repetă îngrijorător de des în rândul tinerilor noștri jucători.

Ca să vedem și partea pozitivă, am avut trei-patru faze cursive în repriza secundă, două încununate cu ocazii bune, ceea ce nu e mult...dar dacă înscriam când trebuia să înscriem era destul. Asta în condițiile în care n-a fost un meci grozav al lui Iseini și Velcotă a fost multă vreme izolat. Ne-au ajutat în partea secundă energia lui Românu și dispoziția la efort a lui Daminescu, cât și permutațiile făcute de Bălace la pauză - retragerea lui Oprea ca fundaș central, mutarea lui Sporin la închidere și introducerea unui fundaș dreapta mai ofensiv, în Dincă. Chiar dacă nu are un joc de pase care să se potrivească rolului la mijloc, Sporin a avut dinamismul și agresivitatea necesare unui „distrugător”, în vreme ce Oprea, care ratase mai toate pasele în față din prima repriză, a oferit un plus de siguranță apărării în partea a doua.

Normal că fiind mai ofensivi, ne-am expus adversarilor, dar riscurile fac parte din meserie, mai ales la 0-2. Exact ca anul trecut, dacă nu reușim să ne apărăm bine, se dovedește foarte dificil să adunăm puncte.

Ca și atitudine, nu toți jucătorii par la același nivel. Probabil că și situația îi apasă pe unii, însă alții n-au avut niciodată responsabilitatea rezultatelor și asta se vede în anumite momente din joc. Precum scriam, nu există soluții simple, unele lucruri vin doar cu timpul, dar deja suntem la patru puncte de echipa din fața noastră...

20 septembrie 2019

Dumbrăvița - Poli 2:0 (2:0)

Ne facem viața tare grea prin maniera în care gestionăm fazele fixe, acestea făcând diferența într-un meci destul de echilibrat în rest. Dumbrăvița nu a arătat ca o echipă de speriat, în ciuda numelor jucătorilor îmbrăcați în alb-verde, însă atunci când la fiecare corner mingea apucă să cadă în careul nostru, e clar că suntem expuși la a primi goluri.


Prima reușită a gazdelor a venit la o...non-ocazie de gol, dacă avem în vedere că doi jucători de la alb-violeți au ratat degajarea la un corner bătut prost, și balonul l-a găsit pe Telescu în careul mic (min. 13). La al doilea gol, Mosoarcă a fost temător în a ieși, ca și în alte rânduri în acest sezon, apărarea n-a reușit să respingă o minge recentrată de la bara a doua, și de această dată Făgărășanu a marcat din apropiere (min. 37). De notat însă că „Șarpe” reușise o paradă excepțională înainte, când a scos șutul lui Drăghici cu piciorul, însă la talia sa trebuie să își ajute colegii și să domine careul mic la fazele fixe. Cu curaj, vorba vine. A contat și înlocuirea lui Cochințu cu un minut înainte de gol, fundașul central fiind nerefăcut pe urma unei accidentări la gleznă suferite în meciul cu Fortuna.

Așezarea noastră s-a modificat pe parcursul meciului, cu Oprea retras în centrul apărării, unde a dat un randament mai bun decât la mijloc, Sporin urcat la închidere, Dincă jucat fundaș dreapta, cu Românu în fața lui. Totodată, Popeț i-a luat locul lui Mosoarcă între buturi, în speranța că talia sa ne va permite să gestionăm mai bine fazele fixe.

Partea secundă ne-a arătat mai mult fotbal, alb-violeții reușind să construiască trei-patru acțiuni legate, care, cu mai multă precizie la finalizare, ar fi trebuit să aducă măcar un gol. Daminescu putea înscrie când a primit o centrare de calitate din flancul stâng, găsit liber la unsprezece metri, însă a trimis cu capul pe centrul porții, deși avea timp inclusiv să preia și să tragă (min. 55). Românu a fost și el aproape din careu, dar n-a reușit să cadreze șutul la centrarea lui Velcotă (min. 66), iar la cea mai cursivă acțiune a echipei noastre, finalizarea lui Iseini a fost blocată de un adversar, mingea poposind în brațele portarului (min. 81). Și gazdele au avut șanse, dar Popeț, Dorobanțu, Popeț, în această ordine, au avut intervenții importante, iar atunci când portarul nostru a fost expus, dumbrăvițenii n-au putut să nimerească poarta goală.

Am ratat o șansă de a arăta bine, sincer. În așteptarea întăririlor care nu mai vin, sperăm la mai mult de la următorul meci acasă, cu altă echipă tare antrenată de un fost polist, Flacăra Horezu.


Poli: Mosoarcă (46 Popeț) – Sporin, Cochințu (36 Românu), Chiriac, Popa – Dorobanțu, Oprea – Daminescu (83, Țărțău), Ochea (46 Dincă), Iseini – Velcotă

17 septembrie 2019

Catalogul alb-violet: Poli - Craiova 1948

Cred că a venit momentul pentru o excepţie: după această partidă nu vom acorda note, ne rezumăm la calificativele oferite de comunitate.

Motivele sunt trei la mână: întâi, fiindcă apreciem situaţia dificilă în care s-a aflat echipa, absenţele din lot şi calitatea adversarului; apoi, fiindcă nu ni se pare constructiv să înşiruim o serie de note sub linie, cum ar cere-o rezultatul și prestația acestui meci, dar nici să le mărim artificial; iar nu în ultimul rând, fiindcă oricine poate fi copleşit de situaţie la primul meci mare. O dată.


Pur şi simplu nu este mare lucru de spus sau de analizat. Am fost inferiori fizic, ne-a lipsit curajul să punem mingea jos, iar când nu mai aveam miza rezultatului, am rămas în zece şi totul a fost mai dificil de executat. Craiova ne-a luat tare, a pus multă presiune, ştiind că invariabil va găsi breşe, dacă nu din acţiune, atunci la fazele fixe. Am jucat mai mereu mingea lungă, fără a oferi susţinere pentru Pădurariu sau Velcotă, iar când nu faci asta, n-ai cum să fii periculos, să câştigi posesia în zone promiţătoare. Când am încercat să ţinem de minge, de cele mai multe ori am pierdut-o în propria jumătate, fie datorită unor erori personale, fie din lipsa dinamicii în jocul nostru.

Realitatea rămâne neschimbată de la primele etape: este foarte greu să fii competitiv în L3 cu o echipă compusă preponderent din juniori. Am încheiat meciul cu doar trei jucători născuţi în anii 90 pe teren, Sporin, Ochea şi Dorobanţu. Precum scriam şi în cronică, e aproape imposibil să obţii un rezultat în aceste condiţii.
Dar puteam arăta mai mult curaj, să încercăm să facem lucrurile diferit, să ne creăm măcar o şansă de gol în nouăzeci de minute. Or fi fost Craiova mai tari, dar nu erau de neatins, primiseră goluri în ultimele patru meciuri

Mergem mai departe, cu alt meci dificil vineri, la rănita Dumbrăvița.

14 septembrie 2019

Poli - Craiova 1948 0:5 (0:3)

Nu aveam mari speranţe de la acest meci, o dispută dificilă în orice condiţii pentru alb-violeţi, una aproape imposibilă cu trei absenţe în axul central. Fără Podină, Cochinţu şi Oprea, oaspeţii au putut pune mereu presiune, au câştigat majoritatea duelurilor fizice şi ne-au ţinut ţintuiţi în propriul careu.


Chiar şi în aceste condiţii, craiovenii au primit o mână de ajutor din partea brigăzii de arbitri - un prim gol marcat din ofsaid şi o eliminare foarte uşoară la Toboşaru înainte de pauză. Aici se cam termină scuzele pentru noi, căci atunci când nu ieşi măcar o dată periculos din propria jumătate (!), este greu să mai comentezi ceva. Adversarii au fost superiori din toate punctele de vedere, au controlat mijlocul terenului cu autoritate şi au beneficiat de o grămadă de faze fixe - doar trei din cele cinci goluri pornind de la faze statice. "Doar" dar mai mult ca destul.

Să trecem reuşitele în cronică: o minge pierdută de Dincă la mijloc, Raicea lansat spre poartă, gol în diagonală; un corner recentrat la Dragu, scăpat din marcajul lui Sporin; o liberă bătută înapoi, mingea a circulat către careu, apoi i-a revenit lui Raicea, care a tras tare din 18 metri şi l-a învins pe Mosoarcă; Codoban, proaspăt intrat, a împins în poartă centrarea pe care a trimis-o Negru din zona lui Popa; un corner bătut pe colţul lung, de unde Gugu, complet nemarcat, a înscris.

Au mai fost şi alte ocazii, două-trei scoase de Mosoarcă, o bară, şi câteva tentative mai optimiste ale oaspeţilor La dominarea şi numărul de şanse avute de Craiova, era greu să iasă alt rezultat decât cel de pe tabelă.

Fără dubluri pe posturi, suntem sortiţi să repetăm scenariul de sezonul trecut, cu deznodământ şi mai dureros de această dată. Dar cu ce să aduci dubluri?

Poli: Mosoarcă – Daminescu, Sporin, Chiriac (46 Mitre), Popa – Ochea, Dorobanțu, Dincă (58 Românu), Iseini – Velcotă (46 Buga) – Pădurariu (27 Toboșaru)

9 septembrie 2019

Catalogul alb-violet: Pecica - Poli

Fiecare înfrângere face ca următorul meci să fie unul mai dificil. Din acest motiv este cu atât mai amar că am pierdut la Pecica, la capătul unei partide pe care o conduceam în minutul 89.

17 voturi
Problema principală rămâne maniera în care gestionăm defensiv fazele fixe. Lipsa de experiență și de forță ne fac susceptibili în aceste momente de joc, din care au și venit o bună parte a ocaziilor echipei gazdă. Nu puteam face nimic cu penalty-ul dat aiurea în prelungiri, dar cu câteva minute înainte ne-am expus la o altă lovitură de la unsprezece metri...tot după un corner al pecicanilor.

Ca să ajungem la fazele fixe trebuie, de regulă, să pierdem posesia. Acesta a fost alt neajuns al jocului nostru la Pecica, fiindcă în momentele dificile am predat foarte ușor mingea. N-am încercat să construim sau să temporizăm prin pase, și n-am reușit să scoatem faulturi, să fragmentăm jocul. Acesta ar fi rolul lui Pădurariu, care, jucând cu spatele la poartă, trebuie să profite de fizicul său și să facă fundașilor adverși viața grea în a-i lua mingea. Au fost prea puține dueluri la cap câștigate, prea puține devieri utile.

Altfel, scăpatul de minge este o consecință a lipsei de încredere. Avem o echipă destul de tehnică, putem ține de minge, trebuie să avem și curajul s-o facem. La Pecica nu a ajutat faptul că terenul era unul denivelat, ceea ce a făcut controlul balonului dificil.

Subțirimea băncii s-a făcut din nou simțită. Am fi avut nevoie ca de aer de un jucător proaspăt născut în mileniul doi, care să intre cu mintea limpede. Este al doilea meci consecutiv în care Cochințu trebuie înlocuit și în lipsa unui fundaș de meserie, Chiriac este forțat să coboare în apărare. Intrarea lui Iovanovici nu s-a simțit, iar Românu părea sufocat după doar câteva minute pe teren. Singurul jucător cu ceva experiență de L3 de pe bancă era Dincă, abia refăcut după o accidentare. Bălace ar fi putut încerca să îl retragă pe Pădurariu și să introducă un jucător mai iute în avanposturi, pe Daminescu sau pe Buga, dar astea nu sunt soluții ca să închizi un meci.

Ca prestații individuale, au fost câțiva jucători care au arătat bine și au avut un aport consistent, în frunte cu Velcotă și Sporin. Păcat de ratarea ultimului. Mosoarcă s-a remarcat din nou cu câteva intervenții inspirate, însă a ezitat să iasă la golul egalizator dinainte de pauză. Iseini a fost periculos, Dorobanțu a marcat primul său gol la seniori, Popa a confirmat că este un jucător capabil, iar Podină și Cochințu au ținut destul de bine apărarea cât au jucat împreună. Doar că atunci când a fost greu, în ultimul sfert de oră, aproape nimeni nu s-a mai văzut în joc, mai ales de la mijloc în sus.

Morala: noi putem crește, în primul rând, ca echipă, asta va face diferența cea mai marcantă în rezultate.

Cronică 

Mosoarcă (7) - Sporin (7), Cochințu (6), Podină (6), Popa (6) - Ochea (5), Dorobanțu (7), Chiriac (5), Iseini (6) - Velcotă (8) - Pădurariu (4) + Iovanovici (5), Românu + Bălace (7) 

Comunitate 

Mosoarcă (7,1) - Sporin (6,7), Cochințu (6,5), Podină (6,5), Popa (6,5) - Ochea (6,0), Dorobanțu (6,7), Chiriac (6,0), Iseini (6,9) - Velcotă (8,1) - Pădurariu (6,0) + Iovanovici (6,1), Românu + Bălace (7,7)

8 septembrie 2019

Progresul Pecica - Poli Timișoara 3:2 (1:1)

Acest sezon aduce tot mai mult aminte de cel trecut - nu ajunge că avem o echipă tânără, care își caută încrederea, dar avem parte și de niște arbitraje, vorba vine, de Liga a III-a. Este foarte greu să construiești ceva, când ești mereu aproape, dar nu-ți iese ultimul pas.


A fost un meci ușor atipic la Pecica, formație cu destui jucători experimentați în primul unsprezece, începând cu Szabolcs Szekely, dar care și-a permis să-i țină pe bancă pe Bozian și Copil. Gazdele au dominat autoritar prima repriză, au făcut pressing sus și au avut două șanse prin sus-numitul atacant, dar finalizările acestuia au lăsat de dorit. Pe acest fond, alb-violeții au deschis scorul, după o fază construită în flancul stâng, prin Velcotă, care a rămas la minge cu puțin noroc, a ajuns în zona careului și a trimis balonul către Dorobanțu. Acesta a avut timp să preia, să se poziționeze și să tragă pe lângă portarul advers (min. 32). Jocul a revenit la ritmul anterior, însă în ciuda presiunii, Progresul nu a creat mare pericol. Au egalat, însă, în al doilea minut de prelungire al reprizei, după un corner care n-a prea fost și o ezitare a lui Mosoarcă, care n-a ieșit pe minge.

Partea secundă am început-o foarte bine și am înscris din nou, după o fază de efect a aceluiași Velcotă, care a finalizat plasat din marginea careului (min. 49). Dar nu e vorba doar de gol, ci de faptul că am dominat jocul, am fost prezenți în jumătatea adversă, am mai avut trei ocazii bune, la șuturile lui Iseini și Velcotă, dar mai ales la faza lui Sporin, care a ajuns central, cu portarul în față, însă n-a reușit să cadreze efortul. Așa cum era de așteptat, ulterior gazdele au început să riște mai multe, iar noi am reacționat cu teamă, am predat ușor posesia, ceea ce ne-a înghesuit într-un colț - sau, mă rog, în careu. Cochințu a scos o minge care curgea înspre poartă, după o fază în care trebuia să se dea fault la portar, apoi Mosoarcă a avut o dublă intervenție providențială, mai întâi blocând un șut și apoi alergând să degajeze mingea din fața unui adversar (min. 75). Gazdele au cerut penalty pentru o minge șutată în mâna unui jucător alb-violet după un corner, o fază la care se putea da ceva, dacă era să fie (min. 85).

Presiunea și-a spus până la urmă cuvântul și am suferit, din nou, pe o fază fixă - un aut urmat de o centrare, iar Szekely, demarcat în careu, a trimis puternic cu capul pe lângă portar (min. 89). În mod inexplicabil s-au dat șase minute de prelungire, iar în al patrulea arbitrul a contribuit cu cireașa de pe tort și l-a recompensat pe Szekely pentru un plonjon de calitate cu un penalty, după un duel cu Podină (e drept, a fost șmecher, și-a lăsat brațul în spate, iar de la 30 de metri unde era arbitrul...). Să mai menționez că a fost ofsaid în prealabil?


Arsene a înscris puternic și noi am plecat suferind, după alt meci din care puteam/meritam să scoatem mai mult.

E frustrant, dar nu avem ceva face. Putem doar să privim către jocul nostru, ce putem face mai bine, cum putem să ne expunem mai puțin. Faptul că nu avem rezerve care să ne împingă de la spate, care să intre cu calm și să consolideze jocul nostru, ne-a costat în ultimele două meciuri. Chiar și așa, privesc către partea pozitivă, am luptat de la egal la egal în toate etapele (facem abstracție de meciul jucat cu mulți juniori la Ghiroda). Băieții sunt pe o direcție bună, se călesc la Liga a III-a, dar contează mult să obținem niște puncte, niște victorii.

Hai Poli!

Poli: Poli: Mosoarcă – Sporin, Cochințu (62 Iovanovici), Podină, Popa – Ochea (87 Românu), Dorobanțu, Chiriac, Iseini – Velcotă – Pădurariu
 

2 septembrie 2019

Catalogul alb-violet: Poli - Filiași

Nu-mi vine ușor să notez un meci precum cel de vineri. Pe de-o parte, rezultatul, în fața unei echipe care n-a arătat așa de temător precum se specula că va arăta, este unul dezamăgitor. Pe de alta, mi-am setat așteptările la un nivel care să-mi permită să văd mai ales partea pozitivă, prestația încurajatoare a echipei.

21 de voturi
Dintre aceste lucruri pozitive, cel mai important mi se pare că duo-ul Iseini-Velcotă se anunță a fi unul care poate avea reușite frumoase împreună. Nu a fost o prestație perfectă (nici pentru ei, nici pentru vreunul dintre colegi), dar multe acțiuni au pornit de la combinațiile celor doi - deseori de efect, pe alocuri și, să le zicem, „excese de stil”. Între ei, Pădurariu a fost destul de ieșit din joc, el suferind si pe seama unei accidentari.

Și că ziceam că nimeni n-a avut un meci curat, ajunge să mă gândesc la ieșirea nereușita a lui Mosoarcă dinspre final, intercepția ratată a lui Sporin la un atac periculos al oaspeților în prima repriză, marcajul nefericit al lui Podină la primul gol al oaspeților, plasamentul ratat al lui Popa la aceeași fază, etc.

Cele mai apăsătoare erori i-au aparținut însă căpitanului Oprea, care a luat întâi un galben pentru un fault care nu se impunea la mijlocul terenului, și apoi un roșu direct (discutabil, dar un al doilea galben tot era) pentru un fault făcut tot undeva pe la mijloc, în flanc. Pe lângă efectul pe care l-a avut asupra ultimei jumătăți de oră din joc, absența mijlocașului ne va da probleme și pentru următoarele jocuri.

Și asta ne aduce ultimul punct de discutat de la acest meci. Da, primul unsprezece a arătat destul de bine, dar schimbările nu au adus nimic în jocul nostru. Buga, poate, ce a contribuit la gol și în alte câteva faze, vag si Romanu, care a intrat insa tarziu. Accidentarea lui Cochințu ne-a obligat la improvizații fiindcă nu avem rezervă de fundaș central, Mirescu fiind accidentat, deci nici n-ajungem să discutăm de rezerve apropiate valoric, ci de rezerve pur și simplu. Fără o bancă cu măcar doi jucători care să fie soluții în situații dificile, cum a fost cea din acest meci odată ce am rămas în zece, ești mereu la mâna soartei.

Dar știm asta, știm că ne trebuie încă trei sau patru jucători. Să vedem dacă Silviu Bălace, care va fi noul antrenor al echipei, îi va putea găsi și atrage.

Cronică

Mosoarcă (7) - Sporin (6), Cochințu (6), Podină (6), Popa (6) - Ochea (6), Oprea (3), Chiriac (6), Iseini (7) - Pădurariu (5) - Velcotă (7) + Buga (5), Mitre (4), Daminescu (4), Românu + Velcotă (6)

Comunitate

Mosoarcă (7,4) - Sporin (6,6), Cochințu (6,2), Podină (6,2), Popa (6,2) - Ochea (6,1), Oprea (4,8), Chiriac (5,8), Iseini (7,2) - Pădurariu (5,2) - Velcotă (7,3) + Buga (5,5), Mitre (4,6), Daminescu (4,6), Românu (5,7) + Velcotă (5,7)

31 august 2019

Poli - ACSO Filiași 1:2 (0:0)

Alb-violeții au pierdut meciul, dar nu războiul, vorba vine. Putem scrie cu certitudine că înfrângerea este una nemeritată, căci băieții noștri au avut cinci-șase ocazii bune, chiar mai multe decât oaspeții, care s-au dovedit însă mai pragmatici. Golul nostru a fost înscris de Sebastian Velcotă, care a revenit la echipă și a adus un aport pozitiv în acest joc.


Celălalt debutant din acest joc a fost fundașul stânga Raul Popa, un jucător interesant, dar care nu este încă pregătit să ducă un meci întreg. Am avut un debut de joc foarte bun, căci timp de douăzeci de minute am dominat partida și ne-am creat patru ocazii mari de a înscrie, toate la capătul unor acțiuni cursive de atac cum n-am mai văzut de ceva vreme la Poli. Finalizarea a lăsat puțin de dorit, dar maniera în care Iseini, Velcotă și Ochea au conlucrat este dătătoare de speranțe. Adversarii au reintrat în joc ulterior și ne-au pus în pericol poarta mai ales la fazele fixe, fiind nevoie de intervenții inspirate ale lui Mosoarcă pentru a menține scorul egal. Poate cea mai mare șansă a oaspeților a venit spre finalul reprizei, când o bălbâială în careul nostru le-a permis acestor să finalizeze o acțiune prelungită de atac, mingea fiind deviată de puțin pe lângă colțul lung.

Am avut două victime pe parcursul primei părți, cu Cochințu ieșind la pauză și Ochea urmându-l după un sfert de oră. Între timp, Filiașul a reușit și deschiderea scorului, la o acțiune în care poziționarea fundașilor în zona stângă a defensivei noastre a lăsat de dorit (min. 55). N-am cedat și după o dublă ratare a lui Podină (de fapt două tentative blocate în aceeași fază), am reușit egalarea prin lovitura de cap a lui Velcotă (min. 65). O intervenție negândită a lui Oprea la mijlocul terenului ne-a văzut rămași în zece, dar atitudinea echipei a fost în continuare pozitivă. Modificările efectuate în general forțat de-a lungul reprizei nu au adus un plus semnificativ în joc, ceea ce ne-a limitat ofensiv, dar tot o slăbiciune de organizare la un corner a permis Filiașului să preia conducerea (min. 83). Puteam egala până la final, fie la libera lui Iseini, fie la mingea lungă pe care Velcotă n-a reușit s-o preia spre poartă, dar n-a fost să fie și am rămas cu buza umflată.

Înainte de a trece la concluzii, două cuvinte și despre un arbitraj...dezamăgitor. Fotoreporterul nostru, situat în spatele porții, a confirmat părerea pe care am avut-o din tribună, că Velcotă trebuia să primească un penalty în prima repriză. Ulterior, o intrare brutală asupra lui Ochea nu a fost sancționată de fel, ba mai mult, s-a lăsat jocul să continue deși jucătorul a fost lovit în zona capului! În partea secundă, Oprea a văzut roșu direct pentru o intrare care putea fi lejer sancționată cu galben (ar fi avut aceeași consecință, căci jucătorul nostru fusese avertizat, dar nu l-am fi pierdut două meciuri), iar la final s-au dat doar trei minute de prelungire, în condițiile în care au avut loc cinci schimbări, s-au marcat trei goluri și s-a dat un roșu. Ciupeli, mai mici și mai mari.

Revenind la ale noastre, cu siguranță putem aprecia jocul echipei. Primul unsprezece folosit astăzi a arătat că este unul competitiv, în ciuda vârstei, dar suferim la nivelul băncii de rezerve. Cel mai clar exemplu, în repriza secundă am fost forțați să folosim doi mijlocași centrali în centrul apărării, după accidentarea lui Cochințu. Se prefigurează o mutare la nivelul băncii tehnice, unde ar veni Silviu Bălace antrenor principal de săptămâna viitoare. Să sperăm că și cu doi-trei jucători cu experiență, căci chiar dacă direcția pare bună, riscăm să intrăm în cerc vicios al înfrângerilor, care scade încrederea de sine a unei echipe și așa tinere.

Poli: Mosoarcă - Sporin, Cochințu (46 Buga), Podină, Popa (77 Românu) - Ochea (59 Mitre), Oprea, Chiriac, Iseini - Pădurariu (62 Daminescu) - Velcotă


27 august 2019

CR: Ghiroda și Giarmata Vii - Poli 6:1 (4:0)

Inevitabilul s-a produs degrabă. În fața unei formații bune a Ligii a III-a, alb-violeții s-au dovedit inferiori din punct de vedere fizic și au arătat numeroase slăbiciuni la fazele fixe.


Totul a început de la golul primit, la o primă vedere, direct din aut - doar că Baranyi, complet nemarcat în careu, a deviat mingea aruncată puternic de la margine (min. 10). Nici n-am clipit și s-a făcut 2-0, același Baranyi, la fel de nemarcat, înscriind după un corner (min. 11). Chiar dacă Mosoarcă a mai scos câteva mingi de pe spațiul porții, nu am reușit nicicum să gestionăm fazele fixe, ba chiar am luat un al doilea gol după o lovitură de la margine - Bocșan a deviat cu capul mai departe către Baranyi, care a îndeplinit o formalitate (min. 23). S-a făcut 4-0 înainte de pauză (min. 40) la o fază plecată de la pasa greșită a lui Podină, apoi la reluare 5-0, când Iseini a faultat în careu și gazdele au primit un penalty. Au încercat o umilință, schema Messi-Suarez cu pasă în lateral, nu a ieșit, dar faza a continuat și tot au izbutit să înscrie (min. 50). A venit și un gol de partea noastră, la un șut al lui Buga din interiorul careului, care a dat peste mâinile portarului și a intrat în poartă (min. 63), dar la scurt timp am mai încasat un gol - iar după un corner, o degajare nereușite și o ieșire la ofsaid la fel de neinspirată (min. 68). Finalul a mai adus câteva ocazii, inclusiv una a noastră, la o liberă bătută de Iseini și scoasă de portar.


Revin la cele scrise chiar ieri - dacă nu aducem întăriri defensive, vom suferi grav și mă tem că aceasta nu va fi ultima înfrângere dizgrațioasă. Jucătorii încearcă, în linii mari, să se impună, un exemplu elocvent fiind Românu, care a jucat accidentat mai bine de douăzeci de minute, dar a tras de el și a reușit câteva faze bune. Dar până nu aducem câțiva jucători să organizeze defensiva, să ne dea un plus de talie, câțiva centimetri de barbă, ne va fi extrem de greu.

Factorii decizionali care poartă răspunderea acestui club trebuie să facă un ultim efort, dacă tot au insistat pentru înscrierea în acest sezon. Trebuie să-l facă în primul rând pentru că este vorba de Poli, trebuie să-l facă pentru acești copii care au rămas să poarte tricoul și trebuie să-l facă pentru suporterii care mai sunt alături de echipă (ca fapt divers, tribuna a fost arhiplină). Până și adversarii, cei care au primit jucători de la Poli de-a lungul ultimilor ani, cei care au activat la club în anii trecuți, înghit în sec de amarul situației actuale.

Poli: Mosoarcă - Sporin, Iovanovici, Podină, L. Codrea (min. 33 Tașcă) - Oprea (min. 52 Buga) - Românu, Dorobanțu, Ochea, Iseini - Pădurariu (min. 46 Daminescu)


26 august 2019

Catalogul alb-violet: Fortuna - Poli

Anul acesta va aduce două-trei schimbări la catalog, una de mult în coacere, celelalte de nevoie. Ca să începem cu cele din urmă, nu vom mai face analize individuale, fiindcă nici nu vom avea acces la materiale video, ca să verificăm diverse faze cheie. Totodată, o să eliminăm notarea separată pe echipă, rămânând doar la cea pentru antrenor, fiindcă diferențele între cele două erau rare - și, mai degrabă o experesie a afinității față de antrenor, decât a deciziilor sale tactice.

Au fost 14 votanți.
Schimbarea mai semnificativă va fi la sistemul de notare. În anii trecuți, 95% din note erau între 4,5 și 6,5 - o abordare puțin drastică și limitată în sus. Începând cu acest sezon, vom elimina jumătățile de puncte și veți remarca o polarizare mai mare - în special în sus, dar și în jos. Deci să nu vă speriați când mai vedeți câte un 8 sau un 9.
Ca să aducem în discuție meciul de la Becicherecu Mic, marele plus vine la nivelul echipei, care a abordat meciul curajos și a luptat până în ultimul minut. Toate acțiunile de atac care au avut finalizare au avut și o bună cursivitate, pase inteligente și momente de bravură individuală. Va să zică nu au fost un rod al întâmplării, al unor mingi aruncate la nimereală - asta chiar dacă, mai ales în prima parte, am dat mult cu mingea direct la adversar, Pădurariu fiind izolat în față. Când adversarul ne-a oferit spații, am profitat de ele, și incursiunile din flanc înspre centru au dat ceva roade.

Evidente au fost slăbiciunile defensive. Prestația lui Mosoarcă a mascat multe erori - de plasament, de posesie, de marcaj - atât în flancuri, cât și pe centru. Buga a suferit mult în flancul stâng, în primul rând fiindcă nu este fundaș de meserie și avea o poziționare care nu-l avantaja în duelurile cu Hodiș, și în al doilea fiindcă a primit doar sporadic susținere de la Iseini. Nici Sporin, odată mutat în stânga, nu a fost mult mai comod, în special în repriza secundă. Au venit ocazii și din stânga, și din dreapta, dar și prin centru - acolo unde așezarea aceasta cu un singur închizător a oferit mai mult spațiu adversarilor, chiar dacă Chiriac și Oprea au fost ambii mai retrași ca profil.

Aici stă cheia unei echipe solide, avem nevoie de un fundaș central experimentat ca de aer, care să coordoneze cele două compartimente. Un coleg de aceeași factură la mijloc ar fi o altă mutare inspirată. Nu avem resurse să facem minuni, dar dacă nu găsim niște soluții aici, este doar o chestiune de timp până ce acest lucru se va vedea în rezultate și va debusola echipa. Rezervele pentru Cochințu și Podină sunt Mirescu (2001) și Tașcă (2002), doi jucători care au neapărată nevoie de colegi cu experiență în jurul lor pentru a nu rămâne expuși în fața adversarilor.

Cam atât pentru astăzi, că mâine este iarăși zi de meci. Notele în formă scriptică mai jos, cronică/comunitate. L-ați desemnat pe Iseini omul meciului, cu 64% din voturi. Noi mergem pe mâinile lui Mosoarcă de această dată, chiar dacă amândoi au arătat mult că și-au dorit ceva de la acest joc.

Cronică

Mosoarcă (9) - Sporin (6), Cochințu (6), Podină (6), Buga (5) - Oprea (6) - Daminescu (5), Chiriac (5), Ochea (7), Iseini (8) - Pădurariu (6) + Iovanovici (6), Românu (7), Mitre (-) + Velcotă (7)

Comunitate

Mosoarcă (7,8) - Sporin (6,1), Cochințu (6,5), Podină (6,9), Buga (6,1) - Oprea (7,4) - Daminescu (6,5), Chiriac (6,1), Ochea (7,0), Iseini (8,0) - Pădurariu (6,7) + Iovanovici (6,5), Românu (7,4), Mitre (6,3) + Velcotă (7,2)
Google+