29 octombrie 2012

ACS Poli - FC Argeș 2:2 (0:1)

Niciodată nu pare just când înduri un frig precum cel de astăzi și ești răsplătit cu o partidă de o factură atât de îndoilenică. În urma unui joc care a stat sub semnul haosului, alb-negrii au irosit două puncte în fața unei formații suferinde, negând astfel rezultatul pozitiv de etapa trecută. Și marea suferință a după-amiezii s-a numit apărarea.

Prima repriză a început destul de echilibrat, fără ocazii de poartă. La Poli, din nou cu Trandu în spatele atacanților, lipseau viziunea și convingerea, în timp ce oaspeții se mulțumeau să stea alerți, de avea să apară vreo oportunitate. Indeciziile lui Șeroni și Marovic au prevestit ceea ce avea să se întâmple în minutul 33, dar chiar înainte de deschiderea scorului am beneficiat și de primele șuturi pe poartă ale Politehnicii. Boldea și Goge au tras amândoi frumos de la 25-30 metri, însă portarul advers s-a arcuit artistic și a respins în ambele rânduri. Aceste execuții au precedat golul argeșenilor, care s-au trezit cu mult spațiu în fața careului nostru după o intervenție ratată a lui Șeroni, mingea a ajuns în flanc de unde lipsea Marovic, iar Kirev a avut un reflex încet la șutul năprasnic de la vreo 20 metri a lui Alin Popa. Replica noastră s-a lăsat așteptată, iar în afară de un șut parat de portar, trimis de Bălace din interiorul careului, nu am mai pus în pericol buturile adverse.

Mitanul secund putea debuta cu lovitura decisivă din partea argeșenilor, căci un jucător a scăpat singur cu portarul ușor lateral stânga, după ce a scăpat de Șeroni, dar șutul său a fost deviat în corner - nu mi-e clar dacă tot de fundaș sau dacă de către Kirev. Jocul nostru n-a arătat nicicum mai bine, dar chiar când Boștină și Dobricean se pregăteau să intre, am avut un strop de șansă, și la un șut anemic al lui Poparadu de la marginea careului, mingea a fost deviată până la Boldea care, oportunist ca întotdeauna, a marcat pe lângă portar, restabilind egalitatea. Era doar minutul 53 și multe se mai puteau întâmpla, însă după un forcing inițial ce ne-a aparținut, culminat cu șutul din întoarcere trimis de Szekely câteva minute mai târziu care a țintit portarul, lucrurile s-au domolit. Culmea, argeșenii au fost foarte aproape de a da lovitura când au dejucat un joc aiurea la ofsaid al apărării noastre, dar printr-o minune am scăpat nevătămați de la o fază de singur cu portarul! Presiunea constantă a lui Szekely, care a fost cel mai insistent jucător al Politehnicii, a fost finalmente răsplătită în minutul 80, când Dobricean l-a lansat cu un lob peste fundașii adverși, și atacantul nostru a plasat mingea pe lângă portarul ieșit în întâmpinare, trecând avantajul de partea noastră pe tabelă. Trebuia să fie 3-1 la o fază fixă două minute mai târziu, însă Petrovic nu a putut împunge balonul din doar câțiva metri, iar acest lucru avea să ne coste. Același Petrovic a abordat absolut inedcis un atac al oaspeților, a permis unui adversar să-l trimită la plimbare, și din spate Poparadu a avut extrem de proasta inspirație de a-și întinde piciorul, oferindu-le argeșenilor un penalty necugetat. Popa a transformat în dreapta lui Kirev și deodată eram înapoi la început, cu doar un punctișor în sacoșă. Am fi putut reveni în avantaj în minutul 90+2, când Szekely i-a plasat o minge perfect lui Boldea, însă acesta a șutat moale și direct pe portar, irosind o bună ocazie de gol. Astfel, a rămas egal și nu pot să nu-mi aduc aminte că acest sezon începe să semene cu cel de acuma doi ani, când alb-violeții de pe atunci se chinuiau să-și treacă în cont mai multe victorii decât egaluri, într-un sezon ce avea să se încheie (ca atâtea altele) cu amărăciune pentru noi. Dar acela era alt nivel, alte vremuri.

În continuare nu înțeleg obstinația cu care Velcea ține să-l titularizeze pe Trandu. E drept că nici Dobricean nu este un jucător vedetă, dar nu cred că se poate compara potențialul pe care îl poate aduce acesta din urmă în joc, așa cum a dovedit-o și astăzi. În rest, execrabil jocul defensiv, din care nu pot găsi un evidențiat pozitiv. Goge și Bălace s-au zbătut fără mult succes, în timp ce Poparadu poartă pe conștiință penalty-ul, iar Trandu nu s-a remarcat decât prin nereușite. Doar atacanții au depus un efort cu adevărat apreciabil astăzi, chiar dacă ambii puteau marca mai multe goluri. Schimbările au revitalizat puțin jocul nostru, însă până la urmă a fost în van, datorită neglijenței arătate în defensivă.

Ne rămâne să facem o figură frumoasă etapa viitoare la Tg. Mureș, unde este vital să nu pierdem. Va trebuie însă să evoluăm la alt nivel pentru a nu o face.

Poli: Kirev (5) - Nohai (5,5), Petrovic (4,5), Șeroni (4,5), Marovic (5) - Goge (5,5), Poparadu (5,5), Trandu (5), Bălace (5,5) - Szekely (7), Boldea (6,5)

Schimbări:

Dobricean (6) pentru Trandu (min 56)
Boștină (6) pentru Bălace (min 56)
Artean pentru Goge (min 76)

24 octombrie 2012

Râmnicu Vâlcea - ACS Poli 0:2 (0:1)

Încă o victorie "curată" pentru Poli, de această dată pe terenul ultimei clasate din ligă. Din păcate, nu am dispus de posibilitatea de a urmări acest meci, deci trebuie să ne rezumăm la cele scrise prin alte outlet-uri media.

Alb-negrii au deschis scorul prin Boldea, în minutul 21, după ce Szekely și Trandu avuseseră ocazii bune în prealabil. Scorul a fost dublat în minutul 57, după reușita lui Bălace. Szekely și Boștină ar mai fi putut marca, în timp ce Kirev a avut la rândul lui o paradă - toate conform site-ului oficial proaspăt lansat, www.acspoli.ro.

Edit: Am vizionat cele două reușite în clipul de mai jos și nu pot să nu remarc cât de frumoase estetic sunt ambele goluri!

Suntem în continuare pe traiectoria cea bună. Deci nu e rău.

Poli: Kirev - Nohai, Petrovic, Seroni, Marovic - Goge, Poparadu, Trandu, Balace - Boldea, Szekely

Schimbări:

Boștină pentru Szekely (min 63)
Artean pentru Goge (min 72)
Dobricean pentru Trandu (min 75)


21 octombrie 2012

ASU Poli - Chizătău 5:2 (2:2)

Deja devine o tradiție ca studenții să pornească cu stângul meciurile importante din campionat. Astfel, împotriva locului imediat următor din clasament, alb-violeții au debutat fără convingere și parcă afundați în iarba terenului de pe Știința.

După câte o semi-ocazie de fiecare parte, unul dintre fundașii noștri bâlbâie o minge în propriul careu, iar un atacant advers șutează dintr-un unghi foarte mic, pe sub portarul Muntean. Nu trece mult timp că la o altă fază în careul nostru, Iovițu intră imprudent la un adversar, arbitrul dictând penalty. Se face 0-2 și era doar minutul 6...

Alb-violeții echilibrează totuși jocul și, după mai multe încercări, Nicolaie reușește să reducă din diferență în minutul 22. O minge îl găsește liber în careu pe partea stângă, iar acesta șutează cu exteriorul direct în vinclul scurt al porții.


Lucrurile se ușurează serios pentru Poli în următoarele minute. Mai întâi oaspeții sunt nevoiți să schimbe un jucător din cauza unei întinderi, apoi un altul se accidentează grav, după un cap în cap cu Lazăr. Iar cireașa de pe tort este o eliminare în urma unei intrări foarte neglijente din spate, la mijlocul terenului, deși jucătorul în cauză avea deja un cartonaș galben.

În aceste condiții, poliștii pun stăpânire complet pe cursul jocului, iar în minutul 39 obțin egalarea. Mingea este scoasă de la marginea careului pentru Popoviciu, iar acesta prinde un vole senzațional direct în vinclu porții! Publicul erupe în aplauze, iar cuvintele nu sunt de ajuns pentru a descrie frumusețea execuției.

Poli mai are câteva ocazii până la pauză, dintre care de menționat este șutul lui Rotariu care depășește de puțin cadrul porții. Totuși, scorul era doar egal și era nevoie să mai înscriem, chiar de jocul era controlat în deplinătate, iar oaspeții au intrat doar rar în terenul nostru. După mai multe încercări, golul cade în minutul 65 în urma unei combinații finalizată de Băcilă. Zece minute mai târziu, Poli mărește diferența la un avantaj relaxant după un penalty obținut și transformat de Marchiș. În fine, tabela este închisă tocmai de Rotariu, care deobicei e mai altruist, dar de data aceasta și-a încercat șutul, de la vreo 25 de metri, mingea fiind plasată perfect, fără șansă pentru portar. Acesta este și primul gol al lui Rotariu pentru ASU Politehnica!


Astfel, Poli a trecut cu bine peste acest meci greu ce trebuia câștigat neapărat. Urmează încă 4 meciuri până la pauza de iarnă, cu echipe din a doua jumătate a clasamentului. Să sperăm că nu vor fi surprize neplăcute și că liderul se va împiedica și el la un moment dat.

ASU Poli: Muntean – Radovancovici, Obrejan, Lazăr, Maranescu – Popoviciu, Iovițu, Rotariu, Nicolaie – Băcilă, Marchiș.

Au mai intrat: Radu, Panc și Truichici

19 octombrie 2012

ACS Poli - Luceafărul Oradea 2:0 (0:0)

Nu știu exact de ce, dar această nouă iterație a Politehnicii mi se pare mai convingătoare în joc decât cea de anul trecut, în aceeași fază a campionatului. Chiar dacă nici astăzi prima repriză nu a mers prea bine, fotbalul arătat în a două jumătate a meciului a fost unul plăcut și alb-negrii au părut stăpâni pe situație, în special după deschiderea scorului.

Cu Poli la conducerea ostilităților din teren încă de la debut, părea că jucătorii noștri știu ce au de făcut în această după-amiază. N-a fost nevoie însă decât ca Szekely să fie surprins de vreo patru ori afară din joc în primul sfert de oră să devină evident că lucrurile nu vor fi prea simple în compania Luceafărului. Jocul cu mingi lungi nu a dat roade, echipa fiind limitată și de prezența curioasă în primul unsprezece a lui Trandu, astfel că pe întreaga primă repriză n-am remarcat decât vreo două-trei faze periculosuțe: un șut al lui Boldea de la ceva distanță, o lovitură de cap pe centrul porții a lui Șeroni și o bâlbâială la o altă fază fixă din care oaspeții au scăpat cu bine. Aceștia au fost amenințători o singură dată, în minutul 43, când au beneficat de mai multe lovituri libere lateral dreapta, iar ultima dintre ele a fost finalizată cu o lovitură de cap de puțin pe lângă poarta lui Kirev.

Mitanul secund a debutat în același ritm, dar jocul a luat altă turnură după deschiderea de scor din minutul 56. Așa cum ar fi fost de așteptat la un un meci de asemenea lipsă de fantezie, un corner s-a dovedit decisiv, Șeroni trimițând cu capul în plasa porții adverse serviciul lui Goge! Zece minute mai târziu, Poli se putea desprinde, același Șeroni retrimițând tot cu capul și tot la un corner către Nohai, care din doar câțiva metri nu a reușit să dea destulă forță balonului, astfel că portarul a putut reține. Ca în destule alte rânduri, odată ce Boștină l-a înlocuit pe Szekely, alb-negrii au devenit mai periculoși și fazele de joc mai interesante. Poate că acest lucru se datorează și avantajului de pe tabelă, dar cert este că la jocul lung practic adesea de către Poli, Boștină pare mult mai util decât omul pe care îl înlocuiește de obicei. După un mic forcing al orădenilor în minutele 70, tot noi am avut șansa cea mai mare de gol, când Boștină a conlucrat bine cu Boldea, acesta l-a lansat pe Goge, dar mijlocașul nostru dreapta nu a reușit să-și cadreze șutul din interiorul careului. Boldea a beneficiat și el de o șansă interesantă, trimițând peste de la vreo 20 de metri, înainte ca Poli să reușească desprinderea la o fază foarte reușită, în minutul 83. Atunci, marcatorul golului Șeroni a recuperat la mijloc și a trimis lung, pe dreapta, către Goge, acesta a centrat din apropierea colțului terenului și Boldea a venit din spate, trimițând cu capul fără șanse pentru portar! Goge putea și el marca la câteva minute, când Boștină s-a cam împiedicat în careu, dar a trimis în apărătorul buturilor adverse, înainte ca oaspeții să beneficieze de trei ocazii foarte mari de gol în doar câteva minute. Mai întâi, un șut de la distanță a fost parat în corner de Kirev, la lovitura de colț tot Kirev a fost obligat să boxeze, mingea a revenit la orădeni care au recentrat, apărarea noastră dormea, și a fost nevoie de o nouă paradă a lui Kirev la un șut din interiorul careului! A fost doar un foc de paie însă, iar scorul final a rămas cel stabilit de Boldea, astfel că Poli continuă să fie redutabilă pe teren propriu și încearcă să reintre în plasa liderilor surpriză.

Precum am scris deja, au existat destule momente foarte bune de joc, mai ales în repriza a doua, genul de momente care îți dau de gândit dacă nu cumva echipa asta are tot dreptul să spere la promovare. Nu există destulă constanță în joc, însă, deci mai e destul de lucru - și devine tot mai imperativ să câștigăm și în deplasare.

Ca să încep cu dezamăgirile, că n-au fost așa multe, îi remarc negativ pe Trandu, Szekely și Petrovic. Primul n-a avut mai niciun aport în joc, al doilea n-a reușit să facă față apărătorilor adverși, iar al treilea a gafat de vreo trei-patru ori într-o manieră îngrijorătoare. Din fericire, colegul său din centrul apărării a avut o zi excelentă azi, cu numeroase intervenții reușite la sacrificiu, un gol providențial și, per total, o dăruire impresionantă în joc. În timp de fundașii de bandă au fost solizi, la mijloc lucrurile nu s-au prezentat chiar grozav, în special pe axul central. Trandu în prima repriză și oarecum și Dobricean în a doua nu au păstrat destul de bine posesia și nu au deschis jocul suficient de repede atunci când ar fi trebuit. Bălace și Goge au muncit serios în flancuri, cel de-al doilea trecându-și în cont și două pase de gol, dar tot ansamblul acesta de la mijloc nu inspiră destulă încredere pentru a putea fi baza unor atacuri poziționale. Implicit se și joacă mult lung, iar rezultatele acestui stil limitat de joc s-au văzut în prima repriză. Boldea a muncit la rândul lui destul de bine, coborând adesea, și faptul că a marcat golul desprinderii reprezintă un premiu bine-meritat pentru vârful nostru retras.
Dintre jucătorii introduși, Boștină a avut cel mai pozitiv impact în joc, dar și Dobricean a adus un plus față de Trandu - doar nu atât cât mi-aș fi dorit eu, personal. Pe final a debutat și Daminuță, care s-a remarcat cu elanul său în ultimele minute ale meciului.

De la Velcea sper totuși să regândească pereptua titularizare a lui Szekely și să nu-l mai introducă pe Trandu așa de mult precum l-a introdus în ultimele partide. Cu toată sinceritatea, pe mine nu m-a impresionat nici pe când era la Poli II acest jucător, iar în ciuda șanselor primite deja în acest an, nu pare să fi progresat prea mult și să poată ajuta construcția echipei. Oricum, per total lucrurile nu stau foarte rău, dar în continuare e loc de îmbunătățiri.

Bravo Poli!

Poli: Kirev (6,5) - Nohai (6), Petrovic (5,5), Șeroni (7), Marovic (6) - Goge (6,5), Poparadu (6), Trandu (5), Bălace (6) - Szekely (4,5), Boldea (6,5)

Schimbări:

Dobricean (5,5) pentru Trandu (min 45)
Boștină (6) pentru Szekely (min 69)
Daminuță pentru Boldea (min 87)



13 octombrie 2012

Damila Măciuca - ACS Poli 0:0

În marele derby al acestei runde, Poli a terminat la egalitate partida cu liderul de drept al ligii a II-a, Damila din Măciuca. Dat fiind că acest meci nu a fost televizat, e greu să îmi dau cu părerea prea mult despre cele întâmplate astăzi pe terenul formației din județul Vâlcea, dar din cele auzite și citite, se pare că a fost un duel destul de echilibrat, cu gazdele ratând câteva foarte bune ocazii în prima repriză, în timp ce alb-negrii au fost mai periculoși în a doua.

Nu este un rezultat spectaculos, dar o înfrângere ar fi cântărit mult mai rău pentru noi, mai ales că încă nu putem știi cu exactitate care sunt adversarele la promovare. Important este să stăm în preajma top-ului până la finalul acestui tur, ca apoi să se efectueze anumite retușuri la club, care să ne permită construirea unei echipe care va putea rezista și în Liga 1, dacă e să ajungă acolo.

Poli: Kirev - Redjepi, Petrovic, Seroni, Marovic - Goge, Poparadu, Dobricean, Balace - Boldea, Szekely

Schimbări:

Trandu pentru Dobricean (min. 55)
Boștină pentru Szekely (min 73)

7 octombrie 2012

ASU Poli - Bucovăț 7:0 (3:0)

Emoții mari au anticipat acest meci cu echipa aflată la doar două puncte în spatele nostru, având în vedere că ultima încleștare cu o echipă fruntașă nu s-a terminat prea bine, iar în cazul de față au și absentat o parte dintre titulari, printre care și Iosif Rotariu.

Într-adevăr meciul a început destul de timid și chiar de Bucovățul n-a pus probleme, nici Poli nu s-a apropiat periculos de poartă. Popoviciu, care a purtat banderola de căpitan, a fost pe drept liderul din teren. Basarab, însă, atacantul de pe partea dreaptă, a cam iritat, fiind mereu desincronizat față de restul echipei și ratând prima mare ocazie a jocului, în minutul 15. Scăpat singur pe partea dreaptă, în mijlocul careului, preferă o pasă pentru Nicolaie, deși portarul deja sărise pe traiectorie lăsând poarta goală. Popoviciu decide apoi să ia o acțiune pe cont propriu, pătrunde din lateral înspre centru, și șutează din întoarcere de la 18 metri, reușind să-l întindă bine de tot pe portar.

Golul avea să vină doar un minut mai târziu, în minutul 26, când Obrejan urcă în atac, face un-doi cu Marchiș și înscrie. De notat, însă, că ultima pasă l-a cam surprins în ofsaid, cel puțin așa s-a văzut de la linia de mijloc. Tușierul n-a semnalizat însă nimic, iar scorul era 1-0. Suporterii aprind fumigene și cântă de fericire, iar peste nici două minute, alb-violeții își dublează avantajul după un corner al lui Nicolaie, fructificat cu capul de mezinul de nici 18 ani al echipei, fundașul Claudiu Lazăr.

Jocul s-a animat cu totul, dar emoțiile nu au trecut încă cu totul, pentru că după alte două minute, oaspeții au prima lor acțiune mai importantă, iar în urma unei greșeli a fundașului dreapta Radovancovici, Obrejan nu reușește să ia mingea fără fault, iar arbitrul dictează penalty. Portarul Mario Foale ghicește colțul și se întinde perfect pentru a respinge mingea. A fost momentul în care jocul s-a rupt complet, adversarii nemaiavând nici un cuvânt de spus. A venit și golul 3, semnat de Basarab, care își repară evoluția mai slabă din debutul reprizei, cu o lovitură de cap după centrarea lui Marchiș.


Cu 3-0 la pauză și scăpat de orice emoții, am decis să mă mut pe Dan Păltinișanu, ratând astfel celelalte 4 goluri din repriza a doua. Destul de surprinzătoare această diferență de goluri, având în vedere că în clasament diferența era de doar 2 puncte și mai ales absențele de azi. Într-adevăr, s-a văzut diferența la cei care au intrat în locul lor. Explicația e, probabil, că Bucovățul n-a avut adversari puternici până acum, pentru că în acest meci nu a arătat deloc a o echipă de top. Încet-încet, în clasament începe să se rupă un grup fruntaș, care cel mai probabil se va definitiva după ce Poli își va da ultimul examen important al turului, peste două etape, cu Chizătăul.

De remarcat la acest meci și apariția între buturi a celui de-al patrulea portar încercat de Toni Foale în acest sezon. E vorba chiar de fiul său Mario. Având în vedere penalty-ul apărat și o prestație fără greșeală, se pare că el va fi pe moment soluția pentru acest post.

ASU Poli: Foale - Radovancovici, Obrejan, Lazăr, Mărănescu - Popoviciu, Guran, Bota, Nicolaie - Marchiș, Basarab

Au mai intrat: Panc, Radu, Herlicska, Luchin

6 octombrie 2012

ACS Poli - FC Olt 3:1 (2:0)

Victorie simplă și curată în această după-amiază pe Dan Păltinișanu, cu alb-negrii controlând foarte bine partida și reușind să se impună fără mari probleme în fața adversarilor de la Slatina. Boldea și Szekely au fost artizanii golurilor de astăzi și dacă n-am fi avut parte de o eroare crasă a lui Șeroni, probabil victoria ar fi fost la zero.

Aș spune că meciul a început cu șutul periculos al oaspeților, din primul minut, care a trecut amenințător pe lângă poarta lui Kirev, dar exceptând alte câteva tentative asemănătoare semnate ulterior, aceștia nu au mai făcut mare lucru în plan ofensiv. Poli, după zece minute de presiune, a deschis scorul în minutul 13, când Szekely a insistat la o minge, a trimis în blocaj, dar balonul a depășit portarul și a ajuns pe capul lui Boldea, care din doar câțiva metri a împins-o în poartă. Ritmul partidei a rămas același în perioada următoare, chiar dacă ocazii mari de gol nu s-au ivit, asta până când alb-negrii au reușit desprinderea la o acțiune bună pe stânga, urmată de centrarea lui Bălace în careu, de unde Szekely a pus latul și și-a deschis contul reușitelor pentru Poli. Același Szekely putea să mai înscrie o data zece minute mai târziu, dar după ce a purtat minge cu sine până în interiorul careului, poziție central-dreapta, nu a reușit să îl învingă pe portarul advers, șutând în acesta. Oaspeții au mai scăpat o dată, la o minge respinsă de pe/din fața linei porții, la o fază fixă, astfel că la pauză am intrat un un avantaj liniștitor și, mai important, o prestație convingătoare.

Nici nu s-a reluat bine meciul, că Poli a tranșat definitiv partida, grație unei faze bune a lui Boldea, care a controlat mingea în marginea careului, a reușit să să plaseze în poziție de șut, deși tatonat de doi apărători, și a trimis la colțul lung, pentru a stabili un scor de forfait. Jocul s-a liniștit ulterior și probabil acesta ar fi fost și rezultatul final, dacă Șeroni n-ar fi gafat impardonabil în minutul 67, când a ratat o pasă acasă și l-a lăsat pe Kirev singur cu un adversar. Acesta a încercat să-l lobeze, aparent portarul a atins mingea, dar s-a și ciocnit de jucător și arbitrul a dictat penalty, precum și cartonaș galben pentru bulgar. Lovitura de pedeaspă a fost transformată, dar nu a schimbat destinul meciului, căci în ciuda inisistențelor celor de la FC Olt, aceștia nu au mai reușit să-și creeze mari ocazii. Astfel, Poli și-a trecut în cont a doua victorie stagională în urma unui joc destul de plăcut, în special în prima repriză.

Per ansamblu, jucătorii au evoluat destul de bine, chiar dacă pe plan ofensiv aș fi dorit ceva mai multă inventivitate. Important este că fazele au curs destul de bine, atât pe flancuri, cât și prin centru, iar ambii atacanți și-au făcut datoria. Nefericită eroarea lui Șeroni și poate mi-aș fi dorit să văd mai multe de la Dobricean sau jucătorii introduși în mitanul secund, dar a fost bine și așa. Apreciabil efortul depus de Poparadu și Bălace, precum și aportul defensiv al lui Goge în repriza secundă.

Bravo Poli!

Poli: Kirev (5,5) - Nohai (6), Petrovic (6), Șeroni (4,5), Marovic (6) - Goge (6), Poparadu (6,5), Dobricean (5,5), Bălace (6,5) - Boldea (6,5), Szekely (6,5)

Schimbări:

Boștină pentru Boldea (min 67)
Trandu pentru Szekely (min 72)
Enciu pentru Dobricean (min 78)

3 octombrie 2012

Ripensia - Poli 1:3 (0:1)

După ce aproape un deceniu fotbalul timișorean a fost monopolizat de Poli în dauna cluburilor din ligile inferioare, moartea clubului sub patronajul lui Iancu a prilejuit apariția unor noi proiecte foarte ambițioase. Chiar de nu se mai adună nici 10 mii de oameni la un meci de fotbal, entuziasmul pare mai mare ca oricând în jurul celor 3 echipe ce se află în prezent în mijlocul atenției. Trei echipe timișorene, trei atitudini diferite, iar iubitorii fotbalului din oraș și nu numai au de unde să aleagă.

După ce s-a înfruntat cu echipa Politehnicii, câștigând cu 4-1, Ripensia a țintit mult mai sus decât nivelul ei, spre ACS Poli din liga a doua. Chiar de Velcea a trimis pe teren jucători mai tineri sau ce au evoluat mai puțin, echipa aliniată a fost una solidă, incluzând nume ce au strâns destule minute în liga a doua și a treia precum golgheterul Boștină, Dobricean, Artean, Sakir, Enciu. A fost un bun prilej de a-i testa pe ceilalți portari, în speță Gherasim Jr. și Coca, de a-l vedea la lucru pe juniorul Bocșan și pe un tânăr nigerian de numai 17 ani, pe nume Israel, și nu în ultimul rând de a vedea cum se integrează Daminuță în această echipă. În mod curios, pe lângă "11"-le de start, ACS Poli a avut numai două rezerve.


Deși diferența între ligi pare una imensă, Ripensia a dat piept cu brio acestei provocări, depășindu-și nivelul. Realitatea e că echipa e mai degrabă una de cel puțin liga a patra. Dar meciul a fost controlat în mare parte de Poli, echipați de data aceasta în echipamentul bleu-ciel de deplasare. Din păcate nu am putut ajunge la începutul meciului și am ratat primul gol, înscris tocmai de noua față din echipă - Israel. Până la pauză n-au prea fost ocazii clare de gol, chiar de jocul s-a mutat de la o poartă la alta.

Repriza a doua a început sub dominarea oaspeților, care au exersat diverse trasee spre poarta adversă, dar pasa decisivă nu s-a concretizat. Ripensia a replicat pe contraatac, primul semnal de alarmă fiind tras în minutul 55, când Boghian a rămas singur cu portarul Coca, profitând de dezorganizarea apărării mai puțin experimentată. Vedeta și golgheterul Ripensiei a ezitat prea mult, însă, și a fost blocat prompt de către portar. Cinci minute mai târziu a venit, totuși, golul, când Păscăleanu a primit nemarcat în mijlocul careului și a marcat pe lângă portar.

A urmat o perioadă mai ștearsă, dar Poli s-a ambiționat mai mult pe final și a reușit să obțină o victorie previzibilă și normală până la urmă. Eroul ultimelor minute a fost Dobricean. Mai întâi a nimerit transversala în minutul 79, după o scăpare a apărării ripensiste. Apoi a fost servit ideal de Boștină și a trimis elegant pe lângă portar, pentru ca doar două minute mai târziu, în minutul 89 să lobeze portarul după pasa lui Enciu.

Ripensia putea să reducă din diferență în prelungiri, dând dovadă de o mare ambiție, ce i-a captivat pe suporterii din tribună. A fost un meci plăcut, în care mingea a curs frumos. Mi-a plăcut foarte mult trio-ul de la fosta Poli 2 format din Boștină, Dobricean și Artean, părând astăzi mult mai maturi ca sezonul trecut. Primii doi au fost practic sufletul echipei, fugind pe tot terenul și combinând elegant, dar și periculos, chiar de mai există destule imprecizii. Mi-a plăcut și determinarea noului venit, Israel, care s-a integrat foarte bine în echipă, ca și cum ar mai fi jucat în această formulă. Ar putea fi util în meciurile din campionat. O altă surpriză plăcută a fost Nanu, care deși nu a fost nemaipomenit în apărare (unde a fost improvizat), a urcat foarte bine cu mingea la picior, a driblat și a fost periculos în combinații. Eu cred că ar trebui folosiți mai des acești jucători, pentru că se pare că se înțeleg mai bine.

Juniorul Bocșan s-a descurcat decent, dar s-a văzut o evidentă cramponare în fața adversarilor. Dar are timp să crească și are nevoie de mai multe jocuri tari. Sper să îl vedem cât mai curând la echipa mare. Iovan, din păcate, are aceeași prestație mediocră și n-a impresionat. Și ca să terminăm în stil mare, trebuie să-l menționăm și pe Daminuță, care a fost cel mai slab de pe teren. Nu știu care a fost contribuția lui la primul gol, dar în ce am văzut eu din prima repriză nici nu l-am observat și am crezut că a intrat la pauză, când l-am văzut, cu stupoare, că poartă banderola de căpitan. Mai întâi a preluat cu greu câteva mingi, și-a incomodat un coechipier, după care a dispărut complet din joc, pentru ca mai târziu să adoarmă cu mingea la picior și să fie deposedat de un atacant advers, venit din spate.

Una peste alta a fost un test foarte util și o bucurie de a-i vedea pe acești tineri evoluând.

ACS Poli: Gherasim – Iovan, Bocșan, Redzepi, Nanu – Trandu, Daminuță (cpt.), Artean, Israel – Boștină, Enciu

Au mai intrat: Coca, Dobricean
Google+