22 septembrie 2020

Poli - Crișul Chișineu Criș 0:2 (0:1)

Un comentariu mai scurt de această dată, nefiind nici așa de multe de discutat.


5 voturi

Mă așteptam ca echipa să aibă o constituție defensivă mai bună, însă cele două goluri încasate în acest meci, cât și o parte din ocaziile avute de oaspeți, ne-au arătat că suntem încă deficitari. Asta chiar dacă Bilia și Hecsko, individual, țin destul de bine centrul, dar ca poziționare unul față de celălalt nu stau încă foarte bine. 

Nou-venitul Salhi mi-a plăcut ca joc, dar a fost singurul jucător de pe axul central de la mijloc în sus care mi-a plăcut. Clar, și el trebuie să se coordoneze mai bine pozițional cu coechipierii, însă calitățile sale la minge și curajul cu care a jucat sunt de bun augur. Cred că așteptăm cu toții mai mult de la Daminuță, care trebuie să devină mai mobil pentru a influența jocul așa cum poate s-o facă.

În mare, n-a fost un meci cu realizări individuale semnificative, însă ne-a arătat că echipa are capacitatea de a juca la un tempo ridicat, ceea ce în fața multor alți adversari sigur va genera ocazii. Dacă găsim un plus de viteză în treimea ofensivă și o structură defensivă mai robustă...pare că avem premisele unei echipe solide, dar nu avem timp să așteptăm mari transformări, trebuie să obținem rezultate.

14 septembrie 2020

Avântul Periam - Poli 1:1 (0:1)

Dezamăgirea la finalul celor 90 de minute era palpabilă în rândul echipei noastre. Cu captele plecate, alb-violeții au luat imediat drumul vestiarelor, lăsând în urmă o grupare gazdă care jubila pentru punctul obținut in extremis. Două meciuri, două victorii scăpate printre degete. Mai grav de atât, o lipsă de consistență în joc care îngrijorează.

În acest sezon vom publica doar notele comunității, ale noastre fiind depozitate la arhivă și dezvăluite doar la final de tur/retur. 


14 voturi

Un debut accesibil irosit

Ca program, debutul de campionat arăta bine pe hârtie: un adversar remaniat serios în Cupa României, o nou-promovată care a câștigat promovarea fără să joace vreun meci din cele de baraj, adunată cu greu înainte de această primă etapă. Pentru o echipă ca a noastră, care ducea povara atâtor înfrângeri în amintirea (aproximativ) recentă, putea să reprezinte o eliberare. Un nou început. Un semnal pozitiv pentru cei care mai atârnă de soarta acestui club. Iar presiunea asta s-a resimțit.

Planurile au fost date peste cap și încrederea lovită în plex după irosirea unui avantaj de două goluri în Cupă cu Cermeiul, urmată de două reprize de prelungiri și înfrângerea de la unsprezece metri. Deci nu doar că am pierdut, dar ne-am și obosit considerabil, cu timp minim de refacere până la debutul în campionat. Ca joc, meciul a fost de la egal la egal, așa cum ar fi de așteptat să fie majoritatea meciurilor de Liga a 3-a în acest sezon, dar dat fiind că jucam acasă, așteptarea era să controlăm mai bine ostilitățile. Am ratat șanse mari de a câștiga pe final, dar la fel de bine puteam și pierde. Senzația a fost că experiența veteranilor nu s-a simțit în momentele cheie, în vreme ce energia tinerilor nu s-a manifestat pozitiv pe teren.

Trei zile mai târziu, deplasarea de la Periam. Așteptările tuturor erau clare: trei puncte. Cu tot cu dezavantajul celor 120 de minute jucate miercuri, cu tot cu absențele numeroase din lot, cu tot cu entuziasmul gazdelor (lipsite de trei titulari), aveam nevoie de victorie, să începem sezonul cu dreptul și să punem fundația încrederii în sine care ne lipsește la nivel de echipă.

Multe ratări, greșeli individuale decisive

Faptul că Periamul a trăznit bara la prima fază a evidențiat fragilitatea noastră. Într-o tentativă de a ne menaja fizic, și având în vedere slăbiciunile adversarilor în flancuri, am jucat cu multe mingi luni sau peste apărare, diagonale și de-a lungul liniei, cel mai des cu Bilia sau Daminuță dispeceri. Nu a fost o tactică de succes, nici Dincă, nici Românu nereușind să scape spre poartă în urma acestor acțiuni. Chiar și așa, șanse au fost.

Cea mai activă piese ofensivă a fost Matiș, combativ, destul de rapid, dar deși a marcat o dată, a mai avut cel puțin două alte faze în care putea s-o facă. Acțiunea de la gol a fost chiar frumoasă, construcție legată care a dus mingea la Matiș - și a confirmat, din nou, că dacă în L3 legi patru-cinci pase, ai toate șansele să îți creezi o mare șansă de a marca.
Aici intervine ineficiența în fața porții, care ne-a costat cu Cermei și ne-a costat și la Periam, ratarea lui Călin în prima repriză fiind antologică, asemeni ocaziei irosite de Ochea, scăpat unu la unu cu portarul. Am avut și ghinion cu un portar foarte inspirat, care a scos la șutul de calitate al aceluiași Călin în partea secundă, așa cum bara i s-a opus șutului de efect al lui Mitre. Dincolo de asta, deși avem jucători înalți și experimentați, alături de un bun executant de faze fixe, n-am profitat în niciuna din primele două partide. 

Iar colac peste pupăză, ambii portari au comis erori grave, care ne-au costat în cele două meciuri. Toma, în special la primul gol cu Cermeiul, a fost lipsit de reacție, iar în partea secundă a avut o ieșire hazardată. Gakos l-a imitat, cu o ieșire la fel de nereușită la Periam, și o respingere complet neinspirată la faza golului egalizator. De remarcat că, dată fiind prezență a doi fundași centrali buni spre foarte buni pentru acest nivel, adversarii au avut mai mult succes cu șuturile de la distanță, găsind timp și spațiu între linia de mijloc și apărare. Aici este altă problemă.

Mijloc greoi, soluțiile de pe bancă nu confirmă

Daminuță nu are o mobilitate foarte bună, ceea ce afectează implicarea lui în joc, chiar dacă compensează cu sclipiri ocazionale și faze fixe de calitate. Aveam nevoie de cineva care să fragmenteze partida pe final la Periam, cineva care să țină de minge, dar baloanele au ajuns prea rar la el. Mitre, mai agil, se distinge prin faptul că are execuții bune, însă și el este un jucător mai degrabă ofensiv. Încercarea de a-l introduce pe Sporin în locul lui Călin n-a dat roade, polivalentul jucător trăgând să joace deși incomplet refăcut. Deci acolo la mijloc este neapărat nevoie de o soluție, iar una ar putea sosi chiar în zilele următoare.

Dincolo de asta, schimbările efectuate în aceste două partide n-au dat roade. Un aspect îngrijorător și care ar trebui să dea de gândit în primul rând celor care stau pe bancă și se doresc titulari. Nu că n-ar fi și printre titulari jucători care au avut prea puține reușite în primele 210 minute ale acestui sezon, ba chiar îmi este greu să zic că cineva a confirmat dincolo de cuplul de fundași centrali și de Matiș. Este clar că și ceilalți jucători cu experiență au calități, dar ca echipă arătăm, precum ziceam, fragili. 

Traumele care ne bântuie și cheia spre atingerea potențialului

Trăind tot ce am trăit cu Poli în ultimele 24 de luni, și la 2-0 cu Cermei, și la 1-0 în minutul 85 cu Periam mă gândeam „oare cum o să ia meciul o turnură împotriva noastră de această dată”. Cu siguranță nu sunt singurul care simte asta, și aici revin la importanța acestor două jocuri, care ar fi făcut enorm de mult bine dacă se sfârșeau în victorie, chiar și făcând abstracție de jocul lipsit de consistență al echipei.

Dacă totul până aici sună destul de nasol, este fiindcă fiecare semieșec îmi aduce la suprafață trăirile sus amintite. Față de anul trecut, este clar, stăm mai bine, dar anul trecut eram ultimii în Liga a 3-a, deci era greu să cădem sub acel nivel. Așteptările nu sunt să luptăm la promovare, dar toată lumea își dorește măcar un sezon fără griji. Încă nu este clar că avem premisele pentru a ne asigura acest lucru, mai este de tras - dar nu pare ceva imposibil, ceea ce nu-i chiar rău. La nivel individual, sunt destui jucători care mai au câte ceva de arătat, în special cei tineri. Diversele reveniri în lot de-a lungul următoarelor săptămâni ar trebui să ne întărească, dar problema nu se rezumă la calitățile individuale. Ca echipă nu suntem unde trebuie să fim.

Ne așteaptă două dueluri semnificativ mai grele, cu Crișul Chișineu Criș acasă și Lipova în deplasare. Trebuie să ne reașezăm în ghete și să tragem mai aproape unii de ceilalți, altfel ne așteaptă un nou sezon tare greu.


7 septembrie 2020

Din nou la drum

După multe luni de pauză, ne vedem confruntaţi cu un nou meci oficial - miercuri, de la ora 16.30, Poli întâlneşte Gloria LT Cermei în Cupa României. Altfel, s-a stabilit noua configuraţie a Ligii a III-a, cu zece grupe a câte zece, nebănuit de multe formaţii, seria noastră fiind a 8-a: Periam, Chişineu Criş, Dumbrăviţa, Becicherecu Mic, Ghiroda, Cermei, Ezeriş, Pecica, Lipova şi Poli. Debutul în Liga a III-a are loc sâmbătă, la Periam, urmând ca primele două clasate la finalul sezonului să dispute un baraj, în dublă manşă, cu primele două clasate din seria a 7-a, iar apoi câştigătoarele între ele pentru a stabili clubul care promovează. De retrogradare hai să nu vorbim.

În concluzie, complicăciune...şi puţin fotbal dacă nu ajungi la baraj, cu doar 18 etape de disputat. Condiţii neobişnuite pentru un an neobişnuit.

Mutări de lot...

Altfel, este bine că avem ocazia să-i vedem la lucru pe cei care au venit în iarnă aici, după ce returul sezonului trecut s-a scurs printre zilele de pandemie. Daminuţă şi compania au primit câteva întăriri, în special prin sosirea lui Mihai Hecsko şi Claudiu Matiş, doi jucători experimentaţi la acest nivel, cu prezenţe şi în liga secundă. Restul jucătorilor sosiţi în ultima lună sunt juniori sau foşti juniori reveniţi la Poli, tineri de la care mai putem spera la ceva, precum Remi Ochea. Excepţia este "Ronny" Stoia, care deşi este şi el dintre cei tineri, a sosit din ligile inferioare italiene - de loc, însă, din Reşiţa. 

Patrick Peter, plecat la un moment dat la Baia Mare, s-a întors la club, dar este accidentat, în vreme ce Marius Staicu nu s-a antrenat în ultimele săptămâni, fiind plecat în Spania cu probleme personale. Experienţa lui Staikone în faţa porţii este greu de înlocuit cât acesta lipseşte, dar va fi şansa lui Matiş sau Buzdugan să-şi redescopere pofta de gol.

Lotul este unul numeros, cu 30 de jucători, motiv pentru care o parte din tinerii care au jucat la Poli sezonul trecut au primit liber să plece. Adrian Sevici se orientează la nivelul Ligii a III-a, iar Bogdan Turdean caută încă variante, el nefiind din Timişoara. Dintre jucătorii împrumutaţi, Cristian Pădurariu s-a dus la Ghiroda, Raul Cochinţu este la Carani, unde există riscul ca echipa să nu continue, Roger Kecskes se concentrează pe universitate, iar Lucian Oprea a ales să renunţe la cariera de jucător. 

...şi în afara lui

Pe lângă plecările de la nivelul lotului, au părăsit clubul şi Aurel Şunda, director al CCJ acum inexistent, şi Adrian Săvoiu. Sunt polişti cu state vechi, dar care au rămas din păcate fără obiectul muncii, situaţia financiară a clubului decimând ce a rămas din centrul de juniori. Primul a optat să se retragă la pensie, în vreme ce al doilea îşi va continua activitatea la Ghiroda, tot la nivel de copii şi juniori.

Clubul s-a reorientat însă pentru a acoperi golul lăsat de desfiinţarea academiei şi a semnat o colaborare cu Galaxy Timişoara. Două (sau chiar trei) grupe de la Galaxy vor purta tricoul lui Poli în sezonul următor, cu opţiunea de a fi transferaţi la echipa de seniori a alb-violeţilor pe viitor. 

Asta aşa, ca să recapitulăm rapid cele petrecute în ultimele luni. 

Radiografia echipei

Aruncăm un ochi şi asupra lotului:

Portari: M. Gakos, Popeţ, Cr. Toma 
Fundaşi: Bilia, Foca, R. Popa, Plută, Rosenblum, Chiriac, Stoia (Doverse), Hecsko (Ripensia), A. Belu (Parţa), C. Murariu, D. Bălace (Sport Team Bucureşti)
Mijlocaşi: M. Călin, Daminuţă, Dincă, Dorobanţu, Mitre, P. Peter, Românu, Sporin, Iseini, Ochea (Carani), Buga (Carani)
Atacanţi: Buzdugan, Daminescu, M. Staicu, Toboşaru, Matiş (Cermei)

Şi un unsprezece tip ar putea arăta aşa cumva în acest moment:

Gakos - Foca**, Bilia, Hecsko, Popa* - Sporin, Daminuţă - Rosenblum, Călin, Românu** - Matiş

* n. 2000
** n. 2001+

Cu o aşezare defensivă solidă şi experimentată, alb-violeţii se anunţă drept o grupare greu de învins - cheia succesului va sta la tinerii jucători de bandă şi la capacitatea echipei de a descoperi om-oameni de gol. Avem multe variante de rezervă, pe toate posturile, chiar dacă în avanposturi suntem puţin descoperiţi, cel puţin până la revenirea lui Staicu şi Peter. Capacitatea staff-ului tehnic de a roti jucătorii şi a găsi soluţiile potrivite va decide destinul acestui sezon, fiindcă variante sunt multe pentru primul unsprezece.

Va fi interesant de văzut dacă şi care dintre tinerii jucători se vor evidenţia în acest sezon. Cristian Mitre intrase în echipă la finalul turului trecut, el fiind unul dintre cei de urmărit, asemeni lui Sergiu Românu sau Narcis Plută. Cu jucători mai experimentaţi în preajmă, va fi şansa lor, cât şi a celorlalţi colegi de generaţie, să arate că vor mai mult.

Aşteptări, speranţe

Care să ne fie aşteptările? Dacă situaţia financiară ar fi complet asigurată, am putea spera la o clasare în primele cinci. Nimeni nu ne are în vedere pentru lupta la supremaţia din grupă, ceea ce nu ar trebui să ne intereseze. Atâta timp cât echipa se leagă şi e dornică de luptă, sunt sigur că rezultatele o să vină, mai ales la acest nivel, mai ales în această configuraţie - chiar dacă seria noastră este una dintre cele mai puternice ale Ligii a III-a. 

Nici nu ştiu dacă ar trebui să privim foarte departe. În primul rând ar fi un pas înainte să redevenim competitivi, să nu mai lâncezim în ultima treime a clasamentului. Ce se poate dincolo de asta este un plus. Sper să putem reveni cât mai curând pe stadioane, să testăm noile scaune de pe Electrica, să savurăm din nou fotbalul de lângă echipă, şi să mergem la meciuri cu speranţă, cu orgoliu. Ar fi ceva.

Google+