25 aprilie 2017

CR: Astra - Poli 4:1 (2:1)

Meci deosebit de slab făcut de alb-violeți în prima manșă a semifinalelor Cupei României. E drept că partida a beneficiat de un arbitraj deplorabil, dar greșelile au căzut de ambele părți și nu exonerează prestația letargică a apărării noastre. Deși am reușit un gol în deplasare, prin Popovici, calificarea în finală pare undeva spre limita imposibilului.

Jocul a început tare și după un prim șut blocat, gazdele au primit un penalty în minutul 3: Soljic și Artean nu au judecat grozav o fază care ar fi trebuit să fie moartă, Budescu s-a infiltrat la minge, croatul a reușit să-i sufle balonul de sub picior înainte de a fi călcat; decarul Astrei a căzut spectaculos și centralul Comănescu s-a lăsat păcălit. Același Budescu a transformat și meciul se anunța chiar mai dificil decât ne-am fi așteptat. Doar că, să vezi și să nu crezi, în minutul 9 Croitoru l-a lansat pe Mailat în flanc, acesta a scăpat singur spre poartă și i-a pus balonul lui Popovici, care a înscris fără probleme. Gazdele (sau, mă rog, specialiștii) au acuzat ofsaid, deși poziția e la limită și linia trasă la reluare îmi pare că ratează piciorul lăsat în spate de Oros. Au urmat o serie de trei sau patru faze în care s-a dat ofsaid la poarta noastră, din care două au fost eronate, iar cea din minutul 18, când Daniel Niculae a și înscris, a fost corectă. Intervenția lui Curileac fusese necesară anterior la șutul lui Ioniță, atacurile gazdelor căzând susținut asupra apărării noastre. Chiar când se mai liniștiseră treburile, după o bară a lui Teixeira și un cap peste al lui Niculae (din ofsaid nesemnalizat), Croitoru a intrat tare pe glezna lui Seto, a scăpat cu un galben, însă a și oferit Astrei o liberă periculoasă. Execuția lui Budescu a mers pe colțul lung unde trei jucători roiau nemarcați în preajma lui Bocșan, iar tocmai cel neaflat în ofsaid, Săpunaru, a venit din spate și a finalizat cu capul pe lângă Curileac. Nu s-a făcut pauză înainte ca Niculae să nu trimită un nou șut spre poarta noastră, puțin pe lângă, dar cumva am intrat cu deficit minim la cabine.

Din păcate partea a doua a început la fel de rău ca prima. Întâi Neagu a intrat tare dubios la Budescu în careu, nu s-a dat nimic, ca la nici un minut Budescu să cadă din nou spectaculos, de data aceasta la intervenția lui Bocșan, care nu l-a atins însă pe vârful gazdelor. Din nou arbitrul s-a păcălit și a acordat penalty și din nou decarul Astrei a înscris. În minutul 59 a urmat încă o fază în care Budescu a căzut în careu, acțiune la care mi s-a părut că trebuia dat penalty, deși Scutaru a reacționat virulent, că ar fi atins mingea. Oricum, Astra ne călărea bine, iar după o lovitură de cap a lui Niculae prinsă de Curileac, a fost nevoie de o intervenție fantastică a portarului nostru pentru a scoate o finalizare din câțiva metri a aceluiași jucător. Schimbările noastre ofensive, în speță introducerile lui Drăghici și Pedro, n-au adus nimic nou în joc, deși la un moment dat, printre ocaziile gazdelor, Drăghici a tras anemic din interiorul careului advers. În minutul 76 a căzut golul patru, la o desincronizare totală a apărării noastre, un un-doi rapid lăsându-l pe Ioniță singur cu Curileac, scărița acestuia depășindu-l pe portar și găsind plasa. Au urmat câteva șuturi de la marginea careului nostru, prinse cu siguranță, ca în minutule de prelungire să fie nevoie de intervenția providențială a lui Bocșan și de o ratare din poziție bună a lui Dandea pentru a menține scorul. De un posibil alt penalty la o intervenție a fundașului nostru central nici nu știu dacă mai are rost să discutăm, din moment ce soarta meciului și, sincer, a calificării păreau deja tranșate.

Poate că unii vor avea impresia că sunt prea dur la adresa jucătorilor, care au scuza de a fi simțit că eforturile lor nu-și aveau rostul în fața unui asemenea arbitraj. Dar și dacă facem abstracție de penalty-uri acordate greșit, de penalty-uri neacordate greșit, de ofsaid-uri, rămânem cu o fază de poartăt în nouăzeci de minute și o fragilitate defensivă înspăimântătoare. Problema nici n-a fost la un jucător anume, ci la maniera în care toată linia de fund și mijlocașii din fața ei (în special pe flancuri) au conlucrat înspre a închide acțiunile gazdelor. Așa nu mi-au displăcut intervențiile adesea dramatice ale lui Bocșan și Scutaru sau jocul chiar bun făcut de Popovici în avanposturi. Mailat a fost solid în prima repriză, în vreme ce doar Soljic mi s-a părut că a mai ordonat puțin jocul la centru. Asta a fost și una din probleme, pe lângă faptul că schimbările efectuate nu au funcționat de fel - doar Pedro ce-a mișcat puțin.

Asta e acum, revin la oile noastre și trebuie să ne concentrăm pentru un rezultat pozitiv cu Botoșani. Dacă am reuși să scăpăm de plasa retrogradării în următoarele trei etape (deplasare Voluntari, acasă Iași), asta ne-ar permite să ne concentrăm pe finala Cupei Ligii din 20 mai. Asta trebuie să țintim, în măsura în care e cu putință.

Hai Poli!

Poli: Curileac (6,5) - Străuț (5), Bocșan (6), Scutaru (5,5), Neagu (5) - Novak (5), Artean (5) - Mailat (5,5), Soljic (5,5), Popovici (6) - Croitoru (5)

Schimbări:

Drăghici pentru Novak (min 55)
Pedro pentru Mailat (min 70)
Bîrnoi pentru Croitoru (min 79)

20 aprilie 2017

Poli - Gaz Metan 1:0 (0:0)

Dramaticul se ține scai de noi și tot cu deznodământuri fericite, în acest sezon. Golul marcat în ultimele minute de joc de către Străuț ne-a adus trei puncte cât un lingou de aur, care ne duc, provizoriu, la cinci peste locul de baraj. A fost o victorie chinuită, nesperată chiar, odată ce rezervoarele au părut să dea spre zero în a doua repriză, dar ne-am scos cu o fază fixă executată perfect de alt improbabil, Alex Popovici. Se bucură și Ionuț Popa de un cadou frumos cu ocazia zilei de naștere și ne bucurăm și noi că, încet, încet, salvarea devine reală.

N-a fost un meci cu foarte multe ocazii, dar ocaziile care au fost au luat dimensiuni notabile. Noi am fost inițial indeciși la o minge periculoasă în careu, fază nefinalizată spre poartă, ca în minutul 15 Straton să respingă în lateral libera executată de Eric la capătul unui sfert de oră dominat teritorial de oaspeți. În scurt timp am fi putut deschide scorul, când pasa lungă a lui Soljic a păcălit degajarea unui adversar și mingea i-a ajuns lui Novak, singur cu portarul, dar șutul acestuia din unghi nu l-a depășit pe apărătorul buturilor medieșene. Gazul a revenit în ofensivă și după o finalizare slabă în minutul 26, Eric ne-a dat din nou emoții, șutul său amortizat fiind scos de pe direcția porții de Cânu. Jocul s-a mai domolit puțin în ultima parte a reprizei, până ce chiar înainte de pauză oaspeții ne-au oferit o nouă șansă de gol pe tavă, Croitoru reușind o recuperare în marginea careului, dar în loc să tragă cu stângul a tergiversat, mingea respinsă a ajuns la Mailat, a cărui șut în diagonală a fost respins de portar.

A fost nevoie de o nouă intervenție a lui Straton în debutul părții secunde, șutul din douăzeci de metri al lui Eric mergând sub bară. Poli a replicat printr-o execuție chiar mai spectaculoasă a lui Soljic, care și-a pus mingea din preluare pentru un voleu cu stângul, executat perfect, dar și aici s-a evidențiat portarul, respingând în corner. Pentru noi a fost cam ultima fază de poartă o perioadă lungă de timp, în vreme ce medieșenii ar fi putut face mai mult în minutul 61, când Trtovac a rămas liber în centrul careului la un corner, dar a trimis mingea ce-i fusese pusă fix pe frunte peste poartă. Jocul a trenat până spre ultimele zece minute, când oaspeții au ratat o șansă mare la capătul unei lovituri libere, mingea trimisă de Lupu ratând cadrul porții noastre. Noi păream lipsiți de energie, nici măcar introducea lui Pedro nereușind să tensioneze cumva atmosfera din preajma careului advers. Așa s-a făcut minutul 88, când în sfârșit, o acțiune mai insistentă în flancul stâng a fost răsplătită cu un corner. Fără Croitoru, schimbat de curând, Popovici s-a dus să execute cornerul - și l-a trimis în buza careului de șase metri, cu mult efect, de unde Străuț s-a înălțat ca niciodată și a trimis cu capul sub bara porții adverse! Golul a fost urmat de o eliminare la oaspeți pentru cumul de cartonașe, multe mingi respinse lung, de au trecut cele trei minute de prelungire fără a ne mai trece o cantitate semnificativă de transpirație pe frunce. Bucuria lui Soljic, la gol și la fluierul final, arată contagioasă și din înaltul tribunelor. Glorios!

Contează că adunăm punctele astea afurisite, că reușim să ne apropiem de ținta declarată a antrenorului, treizeci, la care ne-am puta considera salvați. Ne-a lipsit azi Bărbuț, Mailat nereușind să se impună în duelurile cu adversarii direcți, în vreme ce Popovici, mutat în flancul drept în repriza secundă, n-avea acea fracțiune de viteză care să facă diferența. Linia de mijloc, întărită cu Novak, a muncit serios, Artean prezent la recupare și Soljic încercând să așeze construcția, însă n-am reușit să decolăm prea bine după recuperare, adică ne-au lipsitpasele precise pentru avanposturi atunci când s-au ivit momentul și spațiul. N-ar fi trebuit să ratăm cu atâta ușurință ocaziile din prima repriză, dar e ușor de zis când nu te strofoci să fugi după aproape fiecare minge, cum a făcut-o Croitoru. Și defensiv ne-am descurcat binișor, cu Cânu în formă mare și Neagu destul de eficient în flancul stâng. Chiar și fără gol, evoluția lui Străuț fusese una destul de solidă, dar reușita (chiar mai avusese o lovitură de cap la un corner în prima repriză) îl elevează la rang de om al meciului, poziție la care ar fi putut avea pretenții și Croitoru. Ar mai fi de remarcat debutul lui Alin Ignea, revenit pe teren după o lungă accidentare suferită chiar la sosire, în vară.

Urmează meciul de Cupă de la Giurgiu, după care avem un nou meci acasă, în compania Botoșaniului. O victorie acolo ne-ar da mult aer și ne-ar pune într-o poziție curajoasă înaintea duelului de la Voluntari. Să sperăm.

Bravo Poli!

Poli: Straton (6) - Străuț (6,5), Bocșan (5,5), Cânu (6), Neagu (5,5) - Artean (6), Novak (5,5) - Mailat (5), Soljic (5,5), Popovici (6) - Croitoru (6)

Schimbări:

Pedro (5) pentru Mailat (min 53)
Ignea pentru Novak (min 80)
Drăghici pentru Croitoru (min 85)

15 aprilie 2017

ASA Tg. Mureș - Poli 0:0

Un egal dramatic, un egal al neputinței și a brazdelor de gazon. Cam ăsta ar fi rezumatul unei partide în care ambele echipe au jucat deschis și au forțat cât au putut timp de nouăzeci de minute, dar fie calitatea finalizărilor, fie intervențiile celor doi portari au făcut ca scorul să rămână unul nul. Pentru Poli este o șansă ratată de a ne distanța de zona periculoasă, mai ales că am părut ceva mai prezenți în partea secundă, dar ratările din toate pozițiile și pasele ratate ne-au descusut calea către cele trei puncte.

Am început tare și după un gol anulat corect lui Pedro, care a petrecut cam mult timp în acest meci în ofsaid, Bărbuț a ratat o ocazie colosală în minutul 12: minge deviată cu capul de Pedro, Pap iese hazardat și este depășit de Bărbuț, care trage cu stângul înspre poarta goală din 18 metri și nimerește bara. De prin minutul 20 au început și gazdele să-și facă simțită prezența, cu trei finalizări neconvingătoare trimise spre poarta noastră. Noi am replicat prin Novak în două rânduri, acesta urcând bine în stânga, dar de ambele ori centrările sale au fost prea aproape de Pap. Un mic brânci asupra lui Bărbuț în interiorul careului a fost ignorat, la fel ca o ușoară atingere ulterior în careul nostru, ca în minutul 38 să fie nevoie de intervenția lui Straton la șutul lui Nicoliță, care îl depășise relativ ușor pe Novak. Ultima ocazie mare i-a aparținut lui Cânu, care a trimis peste din voleu la un corner, cu Pap ieșit din poartă, dar poziția de finalizare nu era ideală.

Finalul reprizei ne-a prezentat cu două contacte dure pentru Croitoru și Scutaru, doar primul revenind de la cabine. Gazdele au avut ceva mai mult inițiativa la reluare, în special în flancul lui Nicoliță, cea mai mare șansă aparținându-i lui Ciolacu, care în minutul 60 a tras mult peste din interiorul careului. Jocul nostru a crescut odată cu schimbarea lui Pedro, brazilianul arătându-și fără menajamente insatisfacția și fiind aproape de o ceartă grozavă cu Ionuț Popa. În minutul 71 Novak a făcut o cursă în flancul stâng, a intrat în careu și a preferat șutul în locul unei pase, Pap reușind să devieze mingea cât s-o trimită în corner. Și Straton a fost nevoit să intervină la un șut al lui Ciolacu, înainte ca Popovici să scape cu mingea la picior în careu, doar pentru a ratat complet șutul. Minutul 83, Bărbuț i-a oferit o centrare pe cap lui Drăghici, însă și acesta a trimis pe lângă cu poarta goală și imediat Rus de la gazde a trimis peste din poziție ideală, în interiorul careului. Tot am fi putut lua cele trei puncte dacă Pap nu intervenea excelent la șutul din întoarcere al lui Mailat, dar n-a fost să fie puf de păpădie și s-a terminat egal.

Echipa nu poate fi criticată pentru cum a abordat acest joc, singurii jucători chiar dezamăgitori fiind Pedro, pentru atitudine și plasament, și Popovici, prea puțin prezent în joc. Soljic și Novak ar fi putut face mai mult, Bocșan n-a fost întrebuințat des, dar a trimis câteva pase lungi fără destinatar, iar Artean, deși solid la recuperare, n-a reușit nici să tragă bine din fața careului, nici să dea pasa magică. Efortul lui Croitoru, din care au ieșit multe faze, a fost deosebit, deși nici el n-a găsit deschiderea ideală, în vreme ce Bărbuț a evoluat la nivelul său obișnuit din ultimele etape - unul decent, cu marele minus al ratării din prima repriză.

Lupta continuă și rămâne strânsă, ultima etapă din play-out aducându-i la Timișoara pe Gaz Metan Mediaș, o formație în lipsă de formă de la reluarea competiției în acest an (o singură victorie, taman cu Târgu Mureș). Până la partida de joi, respirăm adânc și ne numărăm ouăle.

Paște fericit!

Poli: Straton (6) - Străuț (5,5), Scutaru (5,5), Cânu (5,5), Novak (5,5) - Artean (5,5), Soljic (5) - Bărbuț (5,5), Croitoru (6), Popovici (5) - Pedro (5)

Schimbări:

Bocșan (5,5) pentru Scutaru (min 46)
Drăghici pentru Pedro (min 63)
Mailat pentru Popovici (min 77)

13 aprilie 2017

Interviu: Mario Contra

Am stat de vorbă pe aici cu fundași, cu mijlocași, cu atacanți - dar nu am avut invitat niciun portar. Mai mult, acum trei nopți, împovărat moral de amânarea unui nou interviu, m-am visat pus la respect de portarul de la Poli II, fiindcă uitasem să mă prezint la o întâlnire prestabilită. Pentru a rectifica această gravă carență și a-mi ușura conștiința, am vorbit cu antrenorul echipei secunde, Victor Collins, să ni-l procure pe Mario Contra, dacă era cu putință. Și a fost.


Contra, în ciuda vârstei sale, se află de ceva vreme chiar și în circuitul echipei mari. A început să apere la seniori mai mult pe parcursul acestui sezon, în care a alternat cu Smaranda între buturile de la Poli II, și s-a evidențiat prin calitatea reflexelor sale. Cu convocări pentru naționala U16 a României, tânărul portar se află pe lista jucătorilor de urmărit pe postul său, ajutat de o talie care-i permite să controleze mingi înalte, fără a-i compromite agilitatea.

Dincolo de toate, viața de portar e grea fiindcă nu prea iartă și concurența e feroce. Important este că din mica mostră reprezentată de discuția noastră, Mario Contra pare suficient de sobru pentru a aborda cu curaj rigorile postului.


CV: Cum ai ajuns să joci fotbal?

MC: Eram mic și mă jucam foarte des în fața blocului fotbal cu copiii, în poartă îmi plăcea cel mai mult. La un moment dat tata m-a dus la Poli, unde era antrenor Ionescu.

CV: Dar ai plecat.

MC: Am rămas o perioadă la Poli, după care m-am mutat la Banatul. Dar eram mic atunci, nu mai știu de ce.

CV: Tot timpul ai jucat în poartă?

MC: Da, de mic mi-a plăcut. Îmi plăceau mânușile foarte mult, mă atrăgeau echipamentele mai specifice. Te fac să te simți mai autoritar.

CV: Și când ai revenit la Poli?

MC: Cred că acum cinci-șase ani. Nu prea jucam la Banatul, nu prea mă antrenam fiindcă nu aveam antrenor de portar, foarte rar făceam specializat. Deci cred că a fost cea mai bună decizie, pe care a luat-o tata. El a fost mereu alături de mine, la meciuri și la antrenamente.

CV: Îți dă indicații în timpul meciurilor?

MC: Îmi dădea când eram mai mic și chestia asta mă irita uneori. Dar cu timpul s-a mai liniștit, am avut noi niște discuții (râde). Cu arbitrii are acum treabă.

CV: Ai frați, surori?

MC: Am o soră mai mare. M-a ajutat mult în viață, îi mulțumesc. A făcut și ea sport de performanță, a fost portăriță de handbal, dar s-a axat pe școală și e acum la medicină.

CV: Tu ai vreun plan de rezervă?

MC: Dacă Doamne ferește nu merge cu fotbalul, m-am gândit să fac o facultate. Probabil o să mă înscriu oricum.

CV: Ai avut vreodată probleme cu accidentările?

MC: Acum patru ani trebuia să fim la un turneu final, faza semifinală, și cu o zi înainte să plecăm la Craiova am făcut un joc amical. Într-un contact mi-am rupt clavicula. Am stat vreo două luni, ghips și recuperare, mi-am revenit mai greu.

CV: Ți-e frică acum?

MC: Acum nu, n-am nicio treabă. Dar când am dat ghipsul joc și am început antrenamentele îmi era frică să plonjez în partea stângă. Mi-a dat însă antrenorul încredere să o fac.

CV: Am văzut pe profilul tău că ești fan Casillas.

MC: Da, e idolul meu. Îmi place foarte mult, îmi place și Real Madrid.

CV: Cum ți s-a părut debarcarea lui de la Real? Crezi că nu mai evolua la același nivel?

MC: Urâtă debarcarea. Puteau să-i facă o despărțire mai frumoasă, nu un interviu și atât. S-a văzut și în jocul lui că nu mai era chiar la același nivel, dar tot rămâne un portar de mare clasă. Și la FC Porto are intervenții foarte bune, dacă nu mă înșel are chiar 12-13 meciuri fără gol primit. [n.ed. 17 în acest sezon de Primeira Liga]

CV: Mai știi când ai debutat la echipa secundă?

MC: Dacă nu mă înșel am debutat în liga a V-a, acum doi ani.

CV: Dar tu ai ajuns și în cadrul echipei mari destul de repede.

MC: Anul trecut, da. Conjunctura a fost să plece o parte din portari, Kirschtein era la echipa a doua și am fost luat în lotul echipei mari. Am și prins banca de patru ori.

CV: Ai avut în preajmă portari cu multă experiență. Ai interacționat mai mult cu vreunul dintre ei?

MC: Da, am stat și în cameră cu Nuno Claro într-un cantonament. M-a ajutat mult, mi-a dat multe sfaturi. Chiar sunt bucuros.

CV: Cum ți se par portarii de acum? Pe Smaranda îl ai mai aproape la echipa secundă.

MC: Cu Smaranda mă înțeleg foarte bine, suntem într-o relație bună. Toți trei sunt băieți extraordinari, cu experiență.

CV: Într-adevăr, Straton are un sezon excelent. La o adică și Kirschtein era bun, dar a gafat în câteva rânduri. Cum treci peste astfel de momente?

MC: Se întâmplă, constanța e cea mai importantă. Când greșești o dată tot terenu-ți pică în cap, la un jucător de câmp nu se vede așa de tare. Degeaba faci cel mai bun meci dacă în ultima fază o scapi.

CV: Tu ai vreun proces anume?

MC: Încerc să trec peste momentele astea cât mai repede, să nu mă mai gândesc, să văd ce am de făcut la următorul meci și să mă concentrez.

CV: Jucătorii de câmp ne-au povestit că atunci când nu sunt în mână, încearcă execuții simple. Cum e la portar?

MC: La portar contează foarte mult primele mingi. Dacă nu greșești, ești în mână tot timpul. Dacă începi ezitant e mai greu.

CV: Ce ți se pare ție cel mai dificil ca portar? Mi se pare că ești mai mult un portar de reflex.

MC: Pot să spun că sunt un portar de reflex, dar nu mi se pare greu. Îmi place să ies pe centrări, îmi place și să mă aventurez la jocul de picior. Dar mai trebuie să lucrez la jocul de picior, insist pe asta la antrenamente, și cu stângul și cu dreptul, la fel cu aprecierea mingilor înalte în adâncime...sunt lucruri de experiență.

CV: Portarii moderni au adeseori un rol de libero.

MC: Da, domnul Collins îmi spune tot timpul să plece mingea de la portar, să desfac, să ajut cu pase. Se vede că încearcă să aducă o schimbare.

CV: Și poți?

MC: Pot, da. Mă adaptez. La liga a III-a nu sunt nici terenurile excepționale, dar trebuie să încercăm.

CV: Portarii au o reputație de a fi mai excentrici...

MC: ...mai nebuni.

CV: Te încadrezi în categoria asta?

MC: Nu neapărat, dar portarii trebuie să gândească foarte mult, să fie cu mintea limpede tot timpul și să fie concentrați. Trebuie să aibă și o doză de nebunie, ce-i drept.

CV: Și o ai?

MC: Eu zic că da! (râde)

CV: Ai jucat și pe la ceva naționale.

MC: Cred că am două sau trei selecții la U16 sau U17. [n.ed. U16]

CV: Dar nu recent, de ce?

MC: Probabil că așa a decis antrenorul după un meci. Am greșit la un gol atunci.

CV: Apropo de asta, ai un meci de care îți aduci aminte cu plăcere? Unul care te-a "traumatizat"?

MC: Chiar anul acesta, în tur la juniori A, cu Ardealul a fost un meci dificil pe care l-am câștigat 1-0 și în care am avut câteva intervenții bune. Cât despre o amintire neplăcută...anul trecut, tot cu Ardealul, la ei acasă. Era 0-1 la pauză, noi am ieșit motivați și au beneficiat de o liberă de la 40 metri la care am scăpat-o în poartă și am tăiat moralul echipei.

CV: Mai știi de ce ai scăpat-o?

MC: A fost o neînțelegere cu Cochințu, i-am zis să o lase, el s-a lăsat în ultimul moment și când să o prind mi-a sărit mingea din piept și a intrat în poartă.

CV: Cum lucrezi cu jucătorii din apărare?

MC: Ne înțelegem bine. Suntem la antrenamente aproape zilnic acum și progresăm.

CV: Tu ai antrenamente separat?

MC: Da, fac specific de portari. Numai când are nevoie de mine la jocuri, la finalizări, intru cu restul.

CV: Erau și perioade în care nu aveai antrenor de portari?

MC: Au fost perioade la centrul de copii, dar acum sunt – și buni! Pur și simplu nu aveam antrenor de portari. La un moment dat plătisem eu cu un coleg pe cineva să vină să ne antreneze.

CV: Cum sunt condițiile acuma?

MC: Mai bune, se schimbă din ce în ce mai multe și ne bucură lucrul acesta.

CV: Întrebarea noastră preferată: cât la sută depinde de tine și cât la sută depinde de alți factor să ai succes în fotbal?

MC: Cred că undeva la 70% depinde de tine, poate și mai mult. În rest de noroc, de oamenii care sunt pe lângă tine, de condițiile în care te antrenezi.

CV: Aș fi crezut că tu, ca portar, ai zice un procent mai mic. Dacă n-ai o apărare bună...

MC: Dacă tu-ți faci treaba, chiar dacă n-ai o apărare bună, dar aperi bine, te ajută mai mult. Poți să ieși și în evidență.

CV: Apropo de ieșit în evidență, cum ți s-au părut penalty-urile la meciul de Cupă?

MC: Le-am trăit cu emoții și mă bucur pentru Curileac, că a reușit să salveze două.

CV: Tu ai trăit din astea?

MC: Am avut într-o finală la Brașov Juniors Cup, când am reușit să apăr ultimul penalty al celor de la West Bromwich și am câștigat finala.

CV: Cea mai mișto variantă! Ai vreo tactică?

MC: De obicei urmăresc glezna jucătorului, unde se uită, și la majoritatea, când sunt sigur, plec înainte.

CV: Seniorii primesc indicații despre cum bat jucătorii echipei adverse?

MC: Așa îmi spunea domnul Frunză, că se uită la adversari înainte de o partidă. Chiar vreau pe această cale să mulțumesc domnilor Călin Frunză și Petre Țurcaș [n.ed. antrenori cu portarii la Poli] pentru sprijinul și încrederea pe care mi-au acordat-o și mi-o acordă în continuare.

CV: Ce așteptări ai pentru viitor? Portarilor le este greu să debuteze de tineri.

MC: Da, se maturizează mai greu, e și un singur post, responsabilitatea e mare.
Eu sper să intru în planurile echipei mari cât mai repede și de la anul să fiu măcar al treilea, al patrulea portar, să rămân aici, să joc.

CV: Al patrulea portar ești și acum.

MC: (râde) Mă rog, al treilea. Să mă antrenez cu echipa mare și să joc cât mai mult la liga a III-a, să prind încredere.

7 aprilie 2017

Pandurii - Poli 1:3 (1:0)

O fi fost o victorie dramatică, dar a fost victoria de care aveam nevoie și altceva n-ar mai fi de spus. Deși Pandurii au deschis scorul și noi am ratat un penalty în prima repriză prin Drăghici, jocul s-a întors complet odată cu eliminarea lui Nwabueze. Pedro a egalat, Bărbuț a înscris pentru a ne aduce în avantaj, apoi Pandurii au rămas în nouă, din cauza unei accidentări, și în final în opt cu o nouă eliminare. Cânu a înscris ultimul gol al partidei, garantându-ne un rezultat ce părea improbabil la pauză. Cu atât mai de preț sunt cele trei puncte, cu cât ne-a lipsit Croitoru și am revenit din spate. 

N-am intrat cu prea multă convingere pe teren și s-a văzut. Cu un unsprezece în care trei din patru jucători ofensivi erau jucători de viteză, nu surprinde așa de mult că Pandurii au stat sus, dar asta nu spune toată povestea. Multe pase greșite și erori personale ne-au costat adeseori posesia și după ce Pandurii au cerut penalty în minutul 4, primind doar un galben pentru simulare, o eroare a lui Cânu a oferit mingea pe tavă gazdelor, dar finalizarea lobată a ratat cadrul porții. Punctul nevralgic al apărării noastre a părut să fie undeva în triunghiul dintre Străuț - Scutaru - Artean. De acolo a pornit faza din minutul 19, finalizată din careu pe lângă de către Firțulescu, și tot de acolo a venit golul în minutul 25. Atunci, Străuț a atacat un adversar în flanc, acesta a ciupit mingea pe lângă el și Hlistei s-a găsit cu mult spațiu, l-a întors pe Scutaru și a tras de la 20 metri, surprinzându-l pe Straton, pierdut pe undeva la marginea careului de șase metri. Conform așteptărilor, gazdele s-au retras și la doar cinci minute am beneficiat de șansa egalării, când Bărbuț s-a văzut faultat în careu. Executanții sunt mereu surpriză la Poli, iar astăzi a fost rândul lui Drăghici. Acesta a trimis portarul în cealaltă parte, doar că a trimis și mingea peste colțul lăsat liber. Până la pauză, Šoljić a fost servit de două ori de către Artean, prima oară în poziție ideală, singur cu portarul, dar croatul a ratat preluarea și a doua oară a întors un adversar, ca apoi următoarea atingere să fie imprecisă.

Nici n-a început bine repriza secundă că ne-am găsit în superioritate numerică. Nwabueze a văzut al doilea galben și în scurt timp la noi a intrat Pedro pe teren - numai că știam prea bine că nu va fi ușor, chiar și cu om îm plus. Deși am stat constant avansat, șansele de gol nu s-au grăbit să apară. Pedro a executat o liberă din buza careului în zid în minutul 58, dar apoi au urmat zece minute de secetă. Brazilianul a ieșit însă la rampă în minutul 70: minge lungă în marginea careului, s-a debarasat din corp de fostul nostru jucător Florin Ilie, a pătruns în careu și a tras tare în diagonală, Stanca a atins mingea, fără a o opri din drumul ei spre poartă. Au trecut doar două minute ca să preluăm conducerea: Šoljić l-a deschis lung pe Bărbuț, acesta a plecat de la limita ofsaidului, a rămas în fața aceluiași Ilie și șutul său a fost judecat greșit de către Stanca, trecându-i pe lângă brațe. În minutul 74, doi jucători de la Pandurii s-au izbit violent în săritură, unul dintre ei a trebuit ridicat cu ambulanța, iar cum gazdele efectuaseră toate schimbările, au rămas în nouă. Minutul 83, contră a lui Poli, Popovici întoarce un adversar, scapă spre poartă și este prins prietenește de umeri de către Ene - încă o eliminare la gazde. Popovici bate libera, se face corner, Bărbuț execută, Stanca iese, dar Cânu ajunge primul la minge, trimite cu capul în bara transversală, însă balonul îi revine și la a doua încercare tranșează partida. În cele șapte minute de prelungiri, Popovici putea mări avantajul, fie dacă îi oferea mingea lui Mailat, fie dacă finaliza mai bine de unghi, șutul său fiind scos cu piciorul de Stanca. Ultimele două minute ne-au oferit două șanse, câte una pentru fiecare echipă în fapt, cu același Stanca reușind să respingă un șut puternic al lui Pedro, ca la faza finală a jocului, Straton să respingă peste o lovitură liberă executată din colțul careului. Și gata!

Nu-mi prea vine să mai spun mare lucru. Admir faptul că echipa a crezut și când părea greu să crezi, dar mai mult admir capacitatea noastră de a reveni. Inspirația lui Pedro, pentru care era restantă de câteva etape, cred că a fost cheia și faptul că am înscris rapid al doilea gol e clar că a debusolat gazdele. N-a fost cel mai curat joc, unde am punctat deja anumite slăbiciuni defensive și momente greoaie de construcție, cu Šoljić ușor neconvingător până la pasa oferită lui Bărbuț pentru gol. Travaliul lui Artean a contat mult, acesta fiind printre cei mai buni jucători de pe teren. Până la urmă viteza i-a descusut pe Pandurii și chiar dacă Drăghici, Străuț și Scutaru au ieșit puțin sub linie, Mailat a avut puține reușite și momente de neinspirație, Popovici a intrat greuț în joc, importante sunt punctele. Până la urmă, gazdele nici n-au mai avut ocazii între golul marcat în minutul 25 și libera din ultimul minut, deci e doar just că am obținut victoria. 

Aer, mult, mult aer. Mai un hop la Târgu Mureș, într-o săptămână, și putem trece la contemplații profunde.

Bravo Poli!

Poli: Straton (5) - Străuț (5), Scutaru (5), Cânu (6,5), Novak (6) - Artean (6,5), Šoljić (6) - Bărbuț (7), Popovici (5,5), Mailat (5) - Drăghici (4,5)

Schimbări:

Neagu pentru Drăghici (min 34)
Pedro (6,5) pentru Novak (min 56)
Bîrnoi pentru Neagu (min 87)

5 aprilie 2017

Poli - Chiajna 0:0

Anticipam că vom avea o partidă grea, dar nu chiar așa de grea încât numai norocul să facă să obținem un egal. Adevărul e că euforia de după parcursul excelent din ultima perioadă a fost împrăștiată brutal de realitatea situației curente.

Culmea, părea că începusem destul de bine, cu curaj și cu un ritm bun în atac. Chiajna a tras însă proverbialul semnal de alarmă în minutul 8 când a arătat cât de șubredă este apărarea noastră parțial improvizată și aproape complet nepregătită din punct de vedere fizic. Bocșan făcea un marcaj avansat total ineficient, iar Scutaru reprofilat în dreapta l-a pierdut pe drum pe Ciobanu. Numai finalizarea slabă din poziție bună a lui Cristescu a făcut ca Straton să nu aibă ce apăra.

Cred că faza din minutul 18 ne-a provocat un blocaj psihic pentru restul reprizei, când Dan Popescu centra de lângă Mailat, iar Cristescu îi lua fața lui Cânu și șuta în bară, amuțindu-ne pe toți. Practic nu am contat deloc, singura fază cât de cât periculoasă fiind o incursiune pe flancul lui Mailat, finalizată cu o poziționare bună pentru Popovici, a cărui șut este însă blocat și nu pune probleme portarului.

Oaspeții în schimb ne dau palpitații pe contraatac, trecându-și în cont încă trei mari ocazii. Tot Bocșan și Scutaru sunt protagoniști în minutul 27, încurcându-se unul pe altul la o minge aeriană, lăsându-l astfel pe Ciobanu să pătrundă în careu și să șuteze. Straton pune însă un picior salvator. Și tot noi i-am ajutat în minutul 38, când Poparadu trimite o minge în spate, dar lângă Bocșan e Pena care interceptează mingea, iar în final Raul Costin nu reușește să trimită cum trebuie pe lângă Straton. Doar un minut mai târziu, Grădinaru profită de mult spațiu la 30 de metri și șutează. Straton e bine pe minge dar oricum e nevoit să respingă.

Repriza secundă debutează tot cu o șansă a oaspeților: un șut al lui Ciobanu de la marignea careului, respinsă de Straton, urmat de un alt șut al lui Costin, dar peste poartă. Nu e clar dacă din cauza schimbărilor se temperează jocul, la fel nu ne era clar nici cât de apți fizic erau cei care au intrat și nu au fost titulari. Doar Neagu ne-a dat din nou ceva emoții fiind ușor depășit.

Nu se întrevedea nimic bun și toată lumea aștepta fie o minune, fie fluierul de final și obținerea unui punct, sau mai bine spus ne-cedarea celor trei puncte adversarului direct. Lipsa de vigoare și inspirație, precum și cea a unui jucător care să destabilizeze jocul ordonat al oaspeților a făcut să avem parte de un joc fără ocazii. Pressing-ul n-a dat roade, iar fazele fixe nu prea avea cine să le finalizeze.

Minutul 82 a consemnat următoarea ocazie, când Străuț nu s-a mai repliat lângă adversarul direct, dar acesta și-a oprit mingea prea larg, iar Straton l-a blocat imediat. După introducerea lui Pedro, ultimul sfert de oră a însemnat și singura perioadă în care am și presat atacul. Și nu neapărat datorită brazilianului, care n-a avut cea mai bună prestație, așa cum ne-a obișnuit în ultimele meciuri. Am obținut totuși câteva faze fixe la rând care ne-au ținut aproape de poarta adversă. Minunea putea veni chiar în minutul 90, când Mailat a simțit spațiu de acțiune pe centru, a trecut pe lângă câțiva adversari și a ciupit mingea din marginea careului, dar șutul s-a scurs puțin pe lângă poartă.

Spuneam și înainte de meci că un egal este bun, mai ales că și Târgu Mureș și Pandurii au făcut un meci nul, dar asta ne obligă la un rezultat pozitiv peste mai puțin de 72 de ore la Severin. Deocamdată e bine, dar pentru evitarea retrogradării ne trebuie un pic mai mult. Înțeleg situația grea din cauza problemelor medicale, dar chiar meciul de astăzi ne-a arătat că posibilele soluții sunt tocmai cele pe care Ionuț Popa vrea cu insistență să le ignore. Novak a jucat foarte bine și nu a greșit nimic flagrant, chiar și atunci când a fost mutat în centru pentru a-i lăsa locul eternului și mereu disponibilului Neagu. Problema cea mai mare am avut-o pe celălalt flanc, chiar și când Străuț a intrat pentru a-l întări. Oare e chiar așa un risc mare introducerea lui Haruț, jucător de națională (U18), când unul din cei mai buni (și evident, cei mai proaspeți) jucători a fost Mailat?

E grea viața de cronicar, căci nu de critică e nevoie acum, ci de încurajări pentru că echipa pare într-un moment de cumpănă care într-o parte înclină spre o prăpastie. Chiar dacă pare o situație fără speranță, să nu uităm că așa părea și la începutul campionatului. Hai Poli!

Poli: Straton (6) - Scutaru (5), Bocșan (4,5), Cânu (5,5), Novak (5,5) - Mailat (6), Artean (5,5), Poparadu (5), Croitoru (5,5), Popovici (5,5) - Drăghici (5)

Schimbări:

Străuț pentru Bocșan (min 54)
Neagu pentru Poparadu (min 62)
Pedro pentru Drăghici (min 75)

1 aprilie 2017

Iași - Poli 1:0 (0:0)

Am cam donat aceste puncte ieșenilor, în ciuda unui joc destul de bun. Din păcate, introducerea lui Neagu după pauză ne-a fost fatală, fundașul stânga greșind decisiv în două rânduri și oferind gazdelor șansa desprinderii. Mai îngrijorător este că va trebui să ne lipsim de Soljic două etape, eliminat astăzi, tocmai cu Chiajna și Pandurii. Altfel, echipa a luptat bine, în ciuda prospețimii fizice limitate, și am avut șanse de a face mai mult, dar n-a fost să fie.

Abordarea jocului la debut era previzibilă: Poli, cu atenție sporită pe defensivă, gazdele cu inițiativa. Doar că inițiativa ieșenilor nu a avut consecințe grave pentru poarta noastră, singurele ocazii fiind semnate de Cristea și Golubovic, primul cu un lat pus bine, dar care a trimis balonul pe lângă, și al doilea cu o foarfecă spectaculoasă, necadrată însă. Pentru noi, Fucek a părut cel mai aproape de a produce ceva notabil și în minutul 25 a construit o fază tare faină împreună cu Soljic: după ce mijlocașul fără podoabă capilară a luptat pentru o minge în flanc, a recuperat-o, cu un dribling scurt s-a descotorist de-un adversar, i-a pasat conaționalului său care i-a returnat serviciul, iar Fucek a apucat să finalizeze din unghi, șut blocat de Grahovac în corner. Tot Fucek a încercat două reluări dificile din cealaltă parte a careului, cu piciorul drept, una trimisă pe lângă și una în care mingea i-a fost suflată, astfel că putem spune fără mari rețineri că aceasta a fost cea mai activă repriză pentru croat de când a venit aici. Finalul reprizei a prezentat și gazdelor o mare șansă de gol - de fapt, o dublă șansă  - cu Straton intervenind inițial acrobatic la o lovitură de cap din centrul careului, balonul poposind la Bole, care a trimis, din unghi mai închis, în bară.

Constrâns de împrejurări, Popa a făcut două schimbări la debutul reprizei secunde: Neagu și Popovici au intrat pentru Șeroni și Fucek. N-a trecut nici un minut de la reluare, Neagu a fost prins descoperit la prima acțiune a gazdelor, centrarea s-a dus spre colțul lung, unde Bole a avut spațiul oferit Străuț și poarta goală în față, iar toate eforturile lui Straton au fost de prisos. Am urcat puțin la o fază fixă în minutul 49 și aproape că am fost taxați din nou, finalizarea lui Cristea trecând de puțin pe lângă. Totuși, lucrurile nu păreau dramatice, echipa arăta spirit, iar șansa a fost de partea noastră când același Cristea a fost uitat în careu de Scutaru, dar cumva a trimis cu capul pe lângă din șase metri. Prima ocazie mare pentru noi i-a aparținut lui Soljic, găsit de centrarea lui Bărbuț (la capătul unei curse tipice), voleul frumos executat al croatului fiind respins de portar. După ce Cristea a bătut o liberă telefonată în minutul 60, Popa a făcut ultima modificare, introducându-l pe Bocșan pentru un Străuț letargic și în pragul eliminării. La două minute, Bărbuț a ieșit din nou în evidență cu o cursă tipică, a fost agățat de Țigănașu, acesta primind al doilea galben. În loc să profităm, ne-am făcut umplut de penibil, Croitoru a bătut slab, mingea a ieșit din careu, Neagu a gafat și deodată ieșenii zburdau cu un om liber la mijlocul terenului, pe care Soljic l-a faultat - în absurdul momentului, fiindcă și dacă ar fi marcat, prezența mijlocașului pe teren pentru următorul meci era mai importantă decât orice s-ar fi salvat prin această intervenție. Recunosc, am stins aici televizorul să ma calmez puțin și am revenit după cinci minute. Jocul a trenat după acele faze șoc, iar următoarea șansă am notat-o de abia în minutul 82 - tot pentru gazde și tot după o eroare a lui Neagu, doar execuția slabă a lui Golubovic din poziție de unu la unu cruțându-ne. Deși am stat destul de sus în această ultimă parte, n-am mai avut energia să construim ceva coerent, mai ales că, în fapt, jucam în nouă, cu Pedro absent aproape complet. Și așa s-a terminat.

Poate că de această dată, Popa se va fi convins că trebuie să lasă orgoliul la o parte și să nu-l mai pună pe Neagu înainte lui Novak. Sau măcar să-i alterneze, dacă tot e nevoie. Gravă rămâne situația și în flancul drept, unde Străuț pare chinuit, fără vreo șansă de repaos de când s-a instalat ca titular pe post. La fel aș zice că poate și Pedro ar mai trebui odihnit puțin, în favoarea lui Drăghici, care prea n-a mai jucat niciun meci - accidentat și căzut cumva în dizgrație după cantonamentul de iarnă. Și fazele fixe - dacă măcar n-am pune adversarii pe contre periculoase, atâta timp cât oricum nu reușim să creăm pericol.
În rest, echipa a fost ok, plusuri pentru Fucek și Bărbuț, și sper să menținem cadența pentru jocurile care urmează. Dincolo de orice teorie a conspirației, nu e de glumit cu niciuna din adversare, adică nici cu Pandurii sau cu Târgu Mureș. Dar întâi, capul sus și Chiajna.

Poli: Straton (5,5) - Străuț (5), Scutaru (5,5), Cânu (5,5), Șeroni (5,5) - Artean (5,5), Soljic (5,5) - Bărbuț (6), Croitoru (5,5), Fucek (6) - Pedro (5)

Schimbări:

Neagu (3) pentru Șeroni (min 46)
Popovici (5) pentru Fucek (min 46)
Bocșan pentru Străuț (min 61)

Google+