28 iulie 2013

CFR Cluj - ACS Poli 2:2 (0:1)

Să fie clar: un punct de la CFR e o chestie fenomenală. Dar nu putem şi nu trebuie să uităm că Poli în repriza secundă a jucat douăzeci de minute cu un om în plus, douăzeci cu doi oameni în plus şi încă cinci plus cinci prelungire cu trei oameni în plus şi n-a reuşit să-şi creeze nicio ocazie. Deci regretul de a nu fi obţinut cele trei puncte este justificat, la fel cum e evident că echipa noastră nu a avut maturitatea necesară pentru a gestiona o asemenea situaţie.

Partida a început pe altă notă însă, cu unsprezece jucători în ambele formaţii, şi în ciuda acestui fapt Poli a deschis scorul încă din minutul 7. Szekely, care testase deja poarta adversă în minutul 4, a fost la capătul unei acţiuni pornite de pe dreapta, unde Bărbuţ a urcat cu balonul, a pasat pentru Trandu în careu, acesta a deviat balonul către vârful solitar al alb-violeţilor şi Szekely a trimis cu capul, lobat, peste Felgueiras! Bărbuţ a fost oprit suspect în minutul 12, însă important era că evoluţia echipei noastre era una solidă. Prima faza de poartă a gazdelor a venit doar în minutul 33, când Nuno Claro a respins un şut periculos, dar la fel de important a fost faptul că în minutul 30, Florin Costea a fost eliminat pentru cumul de cartonaşe. Replica noastră a venit curând, când Szekely a fost lansat excelent, a preluat perfect mingea, a condus-o exemplar vreo douăzeci de metri cu fundaşii clujeni în ceafă, dar a tras fix în portar, din poziţie de unu contra unu. Gazdele au rămas periculoase doar din faze fixe, ceea ce în repriza secundă s-a dovedit a fi cât se poate de decisiv.

Astfel, în urma unui debut liniştit al mitanului al doilea, ne-am trezit egalaţi dintr-o liberă de la 20 metri. Faza respectivă fusese precedată de o altă liberă, de la 25 de metri, bătută scurt, apărarea noastră a fost surprinsă şi Bărbuţ a comis un fault neglijent la marginea careului. De acolo, Cadru a tras pe jos, zidul a sărit, devierea lui Nuno Claro a fost insuficientă. Zece minute mai târziu, clujenii ne-au oferit un nou cadou, când Felgueiras l-a faultat total inutil în careu pe Nanu, a văzut al doilea galben şi Szekely a transformat fără emoţii! Nici de această dată n-a fost însă suficient, căci Poli a evoluat ultra-defensiv, a irosit mai mereu uşor posesia, şi contrele au lipsit cu desăvârşire. Răul s-a desăvârşit în minutul 80, când Poparadu a comis un fault destul de aiurea la 25 de metri, Deac a executat impecabil libera şi ne-am văzut iarăşi egalaţi. Gazdele au continuat să preseze în vreme ce echipa noastră părea în pană de idei, dar şi aşa Bărbuţ a scăpat pe o contră (finalmente!) în minutul 85, a fost faultat cinic de Deac din spate şi acesta s-a trezit eliminat. N-am reuşit însă să profităm de avantajul din teren, căci fazele fixe irosite de Trandu, respectiv şuturile greu de înţeles de la 30 de metri ale lui Poparadu (e drept, unul a trecut pe aproape) au evidenţiat lipsa de calm şi clarviziune a jucătorilor noştri. Aşadar, s-a terminat egal, e destul de amar, dar per ansamblu nu e rău.

Poate că sună puţin acuzator ceea ce am scris, dar există doar două posibilităţi: a recunoaşte faptul că echipa nu are experienţa acestor meciuri sau a admite că am fost cei mai mari fraieri. Nu cred că a doua evaluare e justă şi ne rămâne să sperăm că nu vom duce lipsă punctelor pierdute astăzi. Mi-e greu cumva să contemplez acuma prestaţia fiecărui jucător în parte. Nuno Claro şi linia noastră de fund m-au mulţumit aproape deplin, mai puţin în ceea ce priveşte maniera în care au ales să dezvolte jocul, abuzând de mingi lungi către un Szekely solitar. De la mijloc mi-aş fi dorit mai mult control, mai mult pragmatism, însă dacă te gândeşti că patru din cei şase jucători aflaţi în compartimentul median şi în cel ofensiv evoluau în liga a III-a acuma doi ani, respectiv unul de abia şi-a serbat majoratul, e clar că avem nevoie de timp şi trebuie să arătăm o bună capacitate pentru răbdare.Mai remarc doar ce nivel bun a arătat Szekely în aceste două meciuri, trecându-şi în cont deja trei reuşite şi fiind un pivot de succes pentru colegii săi.

Aş mai dedica un gând emoţiilor pe care le-am avut la fazele fixe executate în preajma careului nostru (cornere-libere), precum şi la iroseala maximă a fazelor fixe executate de către alb-violeţi, anume de Trandu. Trebuie să progresăm la aceste capitole.

În rest, să respirăm adânc şi să privim înainte. Bravo Poli şi mai mult curaj în continuare!

Poli: Claro (6) - Nohai (6), Scutaru (6), Şeroni (6,5), Marovic (6,5) - Bărbuţ (6), O. Petre (5,5), Trandu (5,5), Boldea (5,5), Nicola (5) - Szekely (7)

Schimbări:

Nanu (6) pentru Nicola (min 56)
Poparadu (5) pentru Scutaru (min 77)
Keita pentru Boldea (min 86)

20 iulie 2013

ACS Poli - Dinamo 2:0 (1:0)

Suntem bine? Opinez că suntem mai mult decât bine! Poli a debutat cu convingere și tărie în acest sezon al Ligii 1, dispunând fără prea mari emoții de una din rivalele istorice ale clubului - și ale orașului. Cu peste 20.000 de oameni în tribune, care au scandat în repetate rânduri Poli și s-au relaxat efectuând valuri după valuri, alb-violeții (în acest sezon albii/negrii/galbenii) au prestat un joc bun și au profitat de forma neimpresionantă a adversarului.

S-a văzut de la început cum stau lucrurile, căci la practic prima fază a meciului Șeroni a trimis cu capul de puțin peste, în urma unui corner. Meciul s-a așezat într-un ritm destul de echilibrat, însă așa-proclamații favoriți au fost departe de a domina. Chiar și în aceste condiții, Dinamo a avut două șuturi foarte periculoase la poartă în succesiune rapidă, în minutul 13, Nuno Claro arătându-și reflexele și domolind din emoțiile pe care le aveam cu privire la titularizarea sa. Jocul nu era una prea spectaculos, niciuna din echipe nedorind să se dedice atacului, iar de abia în minutul 29 s-a arătat următoarea mare ocazie, dar ce ocazie a fost! Szekely a beneficiat de o pasă în spate absolut eronată a dinamoviștilor, a trecut de portar și a fost agățat, Colțescu arătând punctul cu var. Din păcate, Trandu și-a arătat emoțiile, nereușind să finalizeze cu calm așa cum o făcuse de destule ori înainte, șutul său trecând mult peste. Ritmul a rămas alert, alb-violeții nu au căzut în debusolarea irosirii penalty-ului, astfel că în minutul 40 au fost răsplătiți cu vârf, în urma unei acțiuni care a mirosit a strategie și pregătire. Atunci, Trandu a bătut o liberă scurt pentru Bărbuț, acesta a centrat la colțul lung, Șeroni a trimis înapoi în centrul careului cu capul și Szekely a marcat prin același procedeu!

Lucrurile nu s-au schimbat prea mult după pauză, dinamoviștii reușind să fie periculoși doar la fazele fixe, însă lipsiți de precizie. Poli și-a făcut în continuare jocul și a lovit decisiv în minutul 63, după ce cu doar câteva minute înainte, Marovic a fost surprins în ofsaid la o fază extrem de bună în careul advers. Bărbuț, care a lovit Liga 1 ca o racheta intercontinentală, a recuperat mingea în jumătatea noastră de la Dănciulescu și a luat-o la goană vreo 60 de metri până în careul advers unde a fost ajuns de Luchin, însă devierea acestuia nu a fost suficientă pentru a salva Dinamo de al doilea gol al serii: magnific! Șase minute mai târziu Trandu putea să ridice din nou scorul de pe tabelă, la o minge care a ajuns la el în urma unui șut trimis de Nanu și parat de Naumovski, dar același portar dinamovist a scos reluarea lui Trandu cu piciorul - un ultim reflex. Oaspeții nu au mai făcut mare lucru, exceptând un șut trimis de Curtean și parat de Nuno Claro, în timp ce alb-violeții au gestionat cu iscusință avantajul. Bărbuț ar fi putut da lovitura de grație la una din ultimele faze ale meciului, intrând în posesia balonului pe dreapta, a pătruns în careu, însă șutul a trecut destul de mult pe lângă. Totuși, a fost bine și așa, căci putem spune liniștiți că Poli a revenit în primul eșalon cu fruntea sus și pieptul în față, atât pe teren, cât și în tribune.

Uneori e greu să păstrezi perspectiva, să te gândești că trei dintre titularii de astăzi (Boldea, Szekley, Șeroni) evoluau în liga a III-a cu doar doi ani în urmă. Căci, oricât de important ar fi să ne menținem picioarele pe pământ și să apreciem că Dinamo a arătat ca o echipă slabă, și alb-violeții sunt departe de a avea puterea și calitatea pe care o aveau înainte de micul aranjament al Federației Române de Fotbal care ne-a văzut poposind în liga a II-a și destrămând atât o echipă de talie campioană, cât și niște suporteri pe măsura echipei. În această seară au arătat însă curaj, un joc bun, precis și rapid, și au fost răsplătiți cum se cuvine pentru efortul pe care l-au depus.

Echipa a arătat destul de solid, chiar dacă apărarea mi-a dat emoții când am văzut-o pe foaie. Flancurile s-au descurcat decent, mai ales Marovic care a și fost încercat din greu, în vreme ce Scutaru, în ciuda unor ezitări, l-a completat convingător pe Șeroni, aflat astăzi în zi de grație. Bineînțeles, și apărătorul buturilor noastre m-a impresionat, dar consider că am apreciat deja acest lucru. La mijloc, Ov. Petre s-a remarcat cu un joc marcat de dăruință și maturitate, chiar dacă în continuare nu pare să aibă condiția fizică pentru a rezista un meci întreg. Trandu, colegul său de la centru, va avea ce regreta după acest meci, parcă uneori i-a lipsit o viteză, însă a arătat și momente de joc pozitive, pe care putem spera că va construi în viitor. Mijlocașul nostru de bandă stângă, Nicola, a întărit apărarea cât a stat în teren, însă fără a aduce un aport considerabil în atac, în vreme ce înlocuitorul său, Nanu, a oferit și puțină agresivitate ofensivă. Pe cealaltă parte, Bărbuț a fost nu doar fenomenal prin spiritul său, ci și prin hărnicia și iuțeala pe care le aduce cu sine. Dinamo l-a tratat ca pe un anonim și a plătit scump pentru acest lucru, însă altele vor fi încercările odată ce adversarii îl vor închide cu doi jucători. Boldea, peste tot prezent și nu mereu evident, a muncit considerabil, chiar dacă n-a avut parte de răsplata de care a beneficiat Szekely, a cărui debut în Liga 1 a fost și el memorabil. Chiar și trecând peste entuziasmul momentului, nu pot să văd cum Goga ar putea să joace același rol de pivot/luptător, respectiv cum ar putea să se integreze în această echipă de muncitor. Aș mai menționa că au intrat pe parcurs Poparadu, care a fost rezonabil, și Ruiz, din care am văzut cam puțin - pare însă rapid și el.

Mă gândesc cât de bine ar putea să arate mijlocul nostru, cu Gorobsov lângă Ov. Petre, poate Keita în flancul stâng. Înțeleg că au mai fost transferați un fundaș și un mijlocaș, primul fiind în orice caz o necesitate, și rămâne să sperăm totuși la încă un atacant, fiindcă suntem destul de descoperiți. Părerea mea este că pe termen lung tot apărarea s-ar putea să ne dea de furcă, fiind îngrijorător de susceptibilă la viteză. Cu o echipă compactă, concentrată pe contre, s-ar putea să meargă, însă.

Felicitări, așadar, Politehnicii, jucătorilor, suporterilor și, în niciun caz în ultimul rând, lui Velcea, care împreună au pus la cale o noapte memorabilă.

Bravo Poli!

Poli: N. Claro (6,5) - Marovic (6), Scutaru (6), Șeroni (6,5), Nohai (6) - Nicola (5,5), Trandu (5), Ov. Petre (6,5), Boldea (6),  Bărbuț (7) - Szekely (7)

Schimbări:

Poparadu (5,5) pentru Ov. Petre (min 62)
Nanu (6) pentru Nicola (min 65)
Ruiz pentru Szekely (min 83)

18 iulie 2013

Avancronică: Poli - Dinamo

Ce scurtă a fost vara după 2 ani în care suporterii poliști au suferit în mediocritatea ligii secunde, dar mai ales după 2 ani de momente tensionate provocate de factori externi. Dar în sfârșit am revenit! În vârful performanței românești, în prima ligă, ce acum e într-o stare mai haotică decât acum doi ani. Tocmai această conjunctură ne-ar putea fi benefică. Lipsiți de stresul luptei la locurile fruntașe, și ajutați de situația dificilă a celorlalte competitoare pentru evitarea retrogradării, Poli se poate concentra pe solidificarea unei echipe competitive, dar și a unui club mai durabil. Iar suporterii pot trăi parcursul acestui sezon meci cu meci.

Sorții au făcut ca prima etapă să fie cum nu se putea mai bine pentru noi. Era nevoie de un meci acasă, cu o echipă puternică pentru a porni campionatul cu o ambiție mai mare, cât și pentru a stârni interesul iubitorilor de fotbal. Iar Dinamo e candidatul perfect: pe lângă vechea rivalitate, dinamoviștii se află și ei într-un moment mai greu, având o echipă cu mulți tineri fără experiență, astfel că putem spera la o surpriză plăcută în privința rezultatului.

N-am să mai spun cât de important este un meci cu Dinamo, dar am să remarc două dueluri interesante de care vom avea parte în teren. Primul este cel al fundașilor centrali, colegi de generație la Poli, Scutaru revenit la Timișoara, în timp ce Luchin va purta banderola pentru dinamoviști. Al doilea duel este în atac, acolo unde îi avem pe exponenții generației născute în 1995, campioni naționali cu selecționata sub-16 a Timișului. E vorba de Cristi Bărbuț, care va debuta în prima ligă chiar în tricoul lui Poli, respectiv Dorinel Rotariu ce evoluează încă de sezonul trecut la Dinamo.

Avem dezavantajul clar al experienței, cu mulți alți debuntanți în prima ligă, dar acesta poate fi contracarat prin ambiție și organizare. Rămâne de văzut cât de mult va conta degradarea omogenității datorată noilor veniți la echipă, dar numai Velcea poate știi cel mai bine pe cine să trimită în teren. Din păcate, tocmai finalizarea este capitolul cel mai slab, deși aceasta contează foarte mult într-un joc bazat pe contraatac. Dar poate vom avea noroc și cred că meciul este deschis oricărui rezultat.

O victorie, dar mai ales un joc ambițios vor conta mult în viitorul acestei echipe, mai ales când îmi amintesc de debutul fostei Poli AEK, ce bătea în Ghencea chiar în al doilea meci din Divizia A.

Hai Poli!

1 iulie 2013

Permutări de vară

Avem astăzi lotul care pleacă spre Slovenia, unde ACS Poli va disputa cantonamentul acestui pre-sezon. Acesta arată după cum urmează:

PORTARI: Pap, Coca, Nuno Claro
FUNDAȘI: Belu, Nohai, Petrovic, Șeroni, Scutaru, Rusu, Bocșan, Marovic, Dragu, Nicola
MIJLOCAȘI: Moldovan, Popovici, Bărbuț, Petre, Poparadu, Trandu, Nanu
ATACANȚI: Ruiz, Boldea, Szekely

Să începem mica noastră analiză cu cei care lipsesc. Este vorba de șapte jucători care au fost anunțați că pot să-și caute alte echipe: Răzvan Dobricean, Andrei Artean, Alexandru Boștină (toți trei la final de contract), Mario Kirev, Silviu Bălace, Eugen Miculescu și Marco Enciu. Selecția pare rezonabilă, singurii jucători cu care nu sunt așa de sigur ar fi Kirev, Artean și Boștină.

Primul pentru că a evoluat rezonabil, dar probabil că n-a fost preferat din rațiuni financiare și fiindcă nu își dorește să fie al treilea portar - dar vreau sa revin asupra acestei chestiuni. Al doilea, fiindcă e foarte tânăr și ar fi putut fi reținut pentru o potențială echipă secundă, însă nici nu pot spune că s-a afirmat cât să merite păstrat în baza a ceea ce a arătat. Al treilea, fiindcă a arătat momente surprinzător de bune de fotbal, însă plătește probabil tribut faptului că nu a reușit să profite de fiecare șansă primită și, totuși, nu mai e junior.
Cât despre restul, stagnarea lui Dobricean era mai mult decât evidentă, Bălace are o vârstă și nivelul său n-a fost strălucitor, Enciu n-a arătat destulă calitate, iar Miculescu evoluează pe un post unde s-au adus destule întăriri.

De adus au fost aduși câțiva jucători "cu experiență" si câțiva tineri promovați de la juniori.

Nuno Claro, la 36 de ani, are în mod cert destulă experiență în Liga 1, dar au trecut vreo trei sezoane de când n-a mai fost titular, iar chiar și în cele mai bune zile ale sale, s-a remarcat prin erori de judecată. Îngrijorarea mea cea mai mare este că avem trei portari în lot și niciunul dintre ei nu a fost titular la un nivel ridicat de multă vreme/niciodată. Să sperăm că nu vom plăti tribut acestui fapt.

Adrian Rusu, care în aceasta lună va împlini 29 de ani, este fundaș central și vine de la vicecampionii Pandurii, unde anul acesta a evoluat sporadic, fiind integralist în doar trei partide. Are peste 100 de meciuri disputate în Liga 1 și probabil că va reprezenta o soluție bună pentru centrul apărării noastre.

Eduard Nicola este fundaș stânga, are 30 de ani, și a evoluat la U Cluj în ultimul sezon, unde a fost o piesă destul de importantă în angrenajul echipei. Îmi aduc aminte de el de când juca la Brănești, însă nu pot spune că știu mare lucru despre calitățile sale din teren.

Jorge Ruiz e atacant, sustras din Venezuela, și are 23 de ani. Mai multe om vedea când îl zărim pe teren.

Au mai revenit la club și trei foști jucători ai Politehnicii, anume Alex Popovici, Cristi Scutaru și Claudiu Belu. Dacă Popovici și Belu au adunat un număr consistent de prezențe la nivelul primei ligi, fie și la o echipă ce a sfârșit prin a retrograda, Scutaru a irosit în mare parte ultimul an, bifând doar puțin peste două sute de minute la Dinamo. Toți trei sunt cantități cunoscute, adică Popovici și Scutaru au fost printre cei mai buni jucători în sezonul 2011/2012 pentru Poli, iar Belu a arătat anumite calități, chiar dacă ansamblul evoluțiilor sale a fost unul mai puțin convingător.

Pe lângă aceștia au fost deplasați Moldovan și Dragu, care sunt încă în faza de verificare.

Aș aprecia că cel mai necesar la acest lot ar fi adăugarea a încă unui atacant, precum și a încă una sau chiar două opțiuni pentru flancurile de la mijloc. În rest, vorba aia cu tutunul și răbdarea, căci ne așteaptă un sezon greu de tot.
Google+