18 iunie 2018

Trofeul CroVi 2018

Ne-am fi dorit să fie diferite condițiile în care acordăm acest trofeu. 95% din cei 135 de votanți au ales să acordăm trofeul în acest an, în ciuda retrogradării sportive - un semn că nu trăim doar în extreme dramatice. Nu ne vine ușor să facem abstracție de marele eșec reprezentat de acest sezon, însă chiar dacă riscă să compromită acest club, retrogradarea face parte din viața microbistului și trebuie tratată ca atare, nu ca o fatalitate. Din acest motiv am și militat în favoarea acordării trofeului, mai ales că cel pe care l-ați și ales câștigător a meritat distincția, fiind unul dintre puținii jucători care au evoluat cu adevărat peste media mediocră a echipei.


L-ați desemnat omul sezonului și câștigătorul trofeului CroVi, ediția a 3-a, pe Cătălin Straton. Intervenţiile sale ne-au ţinut de multe ori în joc, iar fără ele eram retrogradaţi cu multe etape înainte de tristul final de la Chiajna. L-am văzut ca pe un stâlp al echipei, un jucător cu personalitate, care indiferent de circumstanţe, a dat tot ce a avut de dat. Este al doilea sezon consecutiv în care Straton şi-a arătat calitatea, drept dovadă că nimic nu este întâmplător. Viaţa unui portar nu este de fel uşoară, mai ales la o echipă cu slăbiciunile defensive ale lui Poli, însă în ultimii doi ani ne-am putut aduce aminte ce înseamnă să ai un portar de calitate şi să nu tremuri când mingea ia direcţia porţii tale. Nivelul arătat de Straton îl pune alături de fotbalişti precum Marius Popa şi Costel Pantilimon dintre portarii care au apărat buturile alb-violete după anul 2000.

Pentru trofeul CroVi juniori l-am ales noi, în urma mai multor consultări cu antrenori și suporteri, pe Raul Cochințu. Căpitanul și golgheterul echipei U19, Cochințu a fost aproape de a debuta în Liga 1, regăsindu-se pe bancă de două ori și fiind chiar pregătit să intre în meciul cu Chiajna, dar i s-au terminat minutele. Deși au fost mai mulți jucători la juniori care s-au evidențiat pe parcursul sezonului, Cochințu, pe care l-am cunoscut mai bine la un interviu anul trecut, a fost cel mai constant dintre ei.

Din păcate, Straton a plecat din Timișoara înainte să mai putem organiza o gală de premiere. Chiar dacă n-am putut să ne întâlnim cu ambii jucători pentru a vorbi laolaltă despre impresiile adunate la capătul sezonului, am sustras câteva impresii de la fiecare.

Mai întâi, însă, rezultatele detaliate ale votării. La fel ca anul trecut, jucătorii au primit trei puncte pentru un loc 1, două puncte pentru un loc 2 și un singur punct pentru un loc 3. Nu că ar fi fost nevoie de un sistem atât de complicat pentru a determina câștigătorul.


Trofeele sunt un concept original pe care l-am elaborat împreună cu designerul Emanuel Gornic​ de la LIPOPLAST​, secția de sticle speciale.

Cătălin Straton

Înainte de ultimul meci din campionatul regulat spuneai că situația nu era așa de dramatică precum o vedea lumea. Îți vine să crezi că Poli a retrogradat direct?

Într-adevăr, așa am spus, dar nu puteam sa gândesc altfel, pentru că știu ce jucători și antrenori am avut lângă mine. Eram mai mult decât sigur că ne vom salva. Din păcate, ghinionul cumulat cu greșelile de arbitraj au dus la această retrogradare dramatică...

Cât de dezamăgitor este să vezi clubul în această poziție, mai ales după salvarea reușită sezonul trecut?

Nu am crezut că un coșmar poate prinde viață, pur și simplu nu îmi vine să cred nici acum. Stau și mă uit la tricoul de joc pe care l-am luat acasă ca amintire și am lacrimi în ochi gândindu-mă prin câte momente frumoase am trecut cu el pe mine. Pur și simplu nu pot să cred că nu mai suntem în Liga 1.

Ți s-au părut mai dificile condițiie în acest an față de anul trecut?

Condițiile au fost cele pe care le-am acceptat, pe care a trebuit să le înțelegem, dar în niciun caz nu au fost mai rele ca la alte echipe.

A există un punct anume când sezonul a luat o turnură înspre rău?

Da, am fost foarte dezamăgit în momentul în care mi-am depus memoriu pentru bani și a trebuit să iau loc pe bancă. Am continuat să muncesc, iar într-un final Dumnezeu a avut grijă de mine, căci am câștigat din nou postul de titular.

Ai avut multe meciuri foarte apreciate în acest sezon. Ai vreunul preferat și de ce?

Așa este, chiar pot spune ca am avut câteva meciuri de excepție. Cel mai bun meci cred ca l-am făcut la Dinamo, în turul play-out-ului, dar „meciul preferat” probabil că a fost cel de la Craiova, fiindcă am plecat cu un punct de acolo.

Cum ai resimțit relația cu conducerea, antrenorii, colegii și suporterii?

Relația mea cu staff-ul tehnic și administrativ a fost una bună, cu mici excepţii. Pe parcursul acestor doi ani am cunoscut mai îndeaproapre persoanele cu care am lucrat și am ajuns să înţeleg anumite decizii pe care iniţial nu le-am înţeles mai deloc. Dar toată lumea greşește.

Suporterilor vreau să le mulțumesc pentru tot sprijinul acordat și să le cer scuze dacă în anumite momente nu am fost la nivelul pe care ei și l-ar fi dorit. Sunt totuşi om și sunt supus greşelilor.

Cu ce rămâi pe urma acestor doi ani petrecuți la Timișoara?

Rămân cu o experienţa de viaţă, rămân cu niște relații de prietenie pe care mi le-am creat în această echipă, rămân cu fruntea ridicată că am dat tot ce am avut mai bun meci de meci, dar în același timp rămân cu o durere în suflet, că nu voi mai fi alb-violet, cel puţin pentru o vreme.

Ce urmează pentru tine?

Urmează o vacanţă alături de familie. În momentul acesta nu vreau decât sa petrec 24/24 de ore cu soția și fetița mea. Vom vedea la ce echipa voi ajunge. Sper ca Poli Timisoara să revină in prima ligă! Vă mulțumesc mult pentru trofeu...în acest moment este un "calmant" pentru tot ce s-a întâmplat in ultima perioadă, pentru această retrogradare.

Raul Cochințu

Cum ai trăit acele minute când așteptai să fii introdus la finalul meciului cu Chiajna?

Nu am avut emoții, așteptam cu nerăbdare sa intru și sa încerc sa îmi ajut echipa.

Ai fi crezut că echipa va retrograda în iarnă?

Nu am crezut nici o clipă că echipa poate retrograda, dar din păcate s-a întâmplat și îmi pare foarte rău.

Ați avut un an dificil și la U19, unde pe final ați pierdut ritmul. De ce?

Într-adevăr, a fost un an dificil la toate capitolele. Nu știu sa zic, sincer, ce s-a întâmplat la U19. Am început foarte bine și am terminat prost. Din păcate, lipsa de concentrare în multe momente și-a pus amprenta.

Cât de pregătiți crezi că sunteți, tu și colegii tăi, de nivelul ligii secunde?

Eu cred că majoritatea suntem pregătiți, dar nu putem să vorbim înainte, vom vedea pe teren cum ne descurcăm.

Poate echipa să lupte pentru promovare?

Este foarte important sa încercăm să promovăm și sper din tot sufletul să reușim, deoarece în anii care urmează va fi mult mai greu.

Ce-ți dorești pentru tine de la sezonul care urmează?

Îmi doresc să fac un sezon bun, în care să îmi ajut echipa și să promovăm în prima ligă.

15 iunie 2018

O nouă încercare

Am făcut zilele trecute o listă de vreo cincizeci de antrenori disponibili, pe care am despicat-o cât am putut de bine. De pe lista aia,  vreo zece sigur nu veneau, pe douăzeci nu i-aș fi vrut în niciun caz la club, la zece aveam dubii că ar reuși să se impună, șapte păreau vag interesanți și pe patru chiar mi i-aș fi dorit. Ganea se încadra în categoria dubiilor.


De ce? Fiindcă în medie a stat trei luni la cluburile unde a fost, este temperamental și nu are prestanță.

Noi facem o reconstrucție, care se va întinde pe unul sau chiar doi ani, deci avem nevoie de cineva cu anduranță și viziune, capabil să îndure dificultăți financiare și să medieze această realitate față de jucători. Ganea va trebui să fie pedagog pentru un contingent numeros de tineri, care nu pot fi crescuți doar cu disciplină autoritară. Nu în ultimul rând, antrenorul girează cu propria persoană viabilitatea clubului, a se înțelege că va fi un factor important în a convinge jucători să vină la o Poli suferindă.

Ca rezultate, antrenorul Ganea nu a strălucit, dar în general a dovedit că are capacitatea să-și mobilizeze jucătorii. Perioada petrecută la Călărași, în liga secundă, a impresionat, la fel ca cea imediat următoare la Voluntari. De atunci a mai petrecut doar câteva etape la Târgu Mureș, când echipa vicecampioană își dădea duhul în sezonul 2016-17.

N-am nicio idee care mai este statutul lui Ganea în lumea fotbalului românesc în acest moment, însă un fost jucător de talia sa trezește mereu anumite simpatii (sau antipatii). Povesteam și în cartea noastră despre momentul Ganea - Mudura, o pată pe o carieră remarcabilă, dar nu lipsită de controverse. Într-un fel se potrivește aici, la un club pe care nu-l înghite toată lumea. Dacă este cu adevărat omul de care avem nevoie, făcătorul de minuni, vom vedea mai degrabă mai devreme, decât mai târziu. El va fi ajutat de Norbert Niţă (secund) și Călin Frunză (antrenor cu portarii).
Prezentarea noului staff va avea loc pe 25 iunie, odată cu reunirea lotului. Cantonamentul se va derula între 10 și 20 iulie.

Să fie de bine, căci altfel nu poate fi decât foarte de rău.

Hai Poli!

11 iunie 2018

Un lot de austeritate cu potenţial

Scriam ultima oară despre situația precară în care ne aflăm - necesarul de finanțare urgentă fiind cel care condiționează potențialele transferuri din această vară, cât mai ales sosirea unui antrenor. Am avut şansa unei întâlniri cu preşedintele Radu Birlică, alături de alţi câţiva suporteri, în care am obţinut câteva clarificări - doar câteva, însă, deoarece ne rămân destule necunoscute.


În zilele următoare vom afla staff-ul tehnic. Există posibilitatea să continue duo-ul Neaga-Şunda, la fel cum se poate să vină cineva din afară. Rămâne dificil să atragem lume la club, atâta timp cât nu există certitudini financiare, dar conducerea a creionat un program de pregătiri: reunirea lotului la începutul lui iulie, plecarea într-un cantonament extern pentru care s-au demarat discuţiile, şi meciuri de pregătire în zona Timişoarei la finalul lui iulie, în aşteptarea debutului Ligii a 2-a. Clubul este aproape de nişte contribuţii importante din sponsorizări, însă cheia rămâne vânzarea unuia dintre jucători.

(L.E. Anunțul făcut de club la scurt timp după publicarea articolului lasă să se înțeleagă că Neaga nu va continua la Poli)

Trecem la lot. Dacă este să ne bazăm doar pe tinerii contractați acum de Poli, cei de la U19 și cei care se întorc din diverse împrumuturi, situația se prezintă cam așa, pe categorii de experiență și în funcție de cât de apropiați au fost de lotul de seniori.


De la U19 îi avem pe Cochințu, Ochea, Iseini și Dorobanţu, deși lor li s-ar putea alătura şi Andreici, frecvent accidentat în acest an. La club vor reveni împrumutații Contra, Filip, Sporin, Motreanu, Bocșan, Fridrich, Podină, Filip, Popan, Pădurariu, Golda, Doman, Pop, Totic, Ciobanu, Dincă şi Lazăr. Aceştia vor fi evaluaţi, iar cei care se impun vor fi reţinuţi la Poli. Din lotul acestui an ar mai rămâne Haruț, Velcotă, Oprea și Bîrnoi. Mai avem jucători împrumutați în L4, dar șansele ca aceștia să-și găsească un loc în echipă sunt mici. Am prezentat deja situația jucătorilor împrumutați în acest an, deci n-o mai reluăm aici și ne aruncăm în analiza de lot.

Oricât de mult am încerca s-o învârtim, acest lot ar lupta în a doua jumătate a clasamentului. Nu există echilibru pe poziții, nu are mulți jucători cu experiență de L2 și L1, iar ofensiva lasă de dorit. Deși i-am distribuit pe teren, avem de fapt patru fundași dreapta - Haruț, Motreanu, Filip și Sporin. Deci vânzarea măcar unuia dintre ei nu doar că ar ajuta clubul financiar, ci ar și decongestiona o poziție suprapopulată. Deși avem doi fundași stânga, în Fridrich și Podină, calitățile amândurora îi recomandă mai mult pentru o poziție centrală. Avem, așadar, șase fundași centrali, cu Bocşan veteran între ei - spune multe. Oprea, Pop, Dorobanţu și Andreici sunt toți patru mijlocași la închidere, dar le lipsesc meciurile la seniori. Dintre cei șase jucători din spatele vârfului, doar Bîrnoi și, să zicem, Velcotă sunt aproape de cerințele din L2. Popan a fost accidentat tot sezonul, Dincă și Ciobanu nu s-au impus la Ghiroda, iar Ochea rămâne unul dintre jucătorii promițători de la U19, alături de tehnicul Iseini, care mai trebuie însă să se maturizeze. Nu-mi pun speranțe în revenirea lui Doman, ba chiar mă tem că ne vom baza pe el în sezonul care urmează, fiind unul dintre jucătorii pe care cei de la ANAF au pus gaj. Toți atacanții listați au adunat, laolaltă, zece goluri în sezonul proaspăt încheiat, însă tind să cred că mai ales Golda și Pădurariu au progresat de-a lungul anului și ar putea să se impună.

Dacă, așa cum ne-a sugerat președintele Birlică, mai rămân câțiva jucători cu experiență din lotul acestui sezon, anume Smaranda, Curileac, Melinte, Artean, Drăghici, Popovici și, eventual Străuț, lucrurile se mai schimbă. Aș prefera să-l știu vândut pe Artean, atât pentru că lui i-ar fi bine, cât și pentru club, fiindcă pe postul lui vin câțiva jucători din spate, aş prefera să avem un singur portar veteran, iar lui Străuț nu îi văd locul la aglomerație actuală din flancul drept. M-aș mira ca Melinte să rămână și, oricum, ar depinde de ce diminuare salarială ar accepta. Lotul mai are nevoie şi de completări. Există câțiva jucători mai tineri care ar putea să-și găsească locul aici, cu Kecskes și Toboșaru interesanți mai ales fiindcă ocupă poziții deficitare din treimea ofensivă, însă pentru a emite pretenții, avem în primul rând nevoie de câțiva seniori. Mai mult, aș lăsa juniorii eligibili să se concentreze pe calificarea la Elite, o potențială sursă de bani pentru club. 

Așadar, la lotul acesta și cu plecarea preconizată a lui Motreanu/Haruț, respectiv Artean, ne trebuie cel puțin un fundaș stânga, unul sau doi mijlocași centrali şi doi jucători de viteză în spatele vârfului. Toți fotbaliști experimentați. Măcar un lider. Jucătorii din spatele vârfului vor conta mult, mai ales că Drăghici, Golda şi Pădurariu nu sunt oameni de gol, ci preferă jocul cu spatele la poartă şi să intre în combinaţii cu linia de susţinere, care trebuie să compenseze prin explozie - ceva ce ne lipseşte la cei numiţi mai sus.

Este esenţial să găsim un antrenor potrivit și să reușim să fim cu plățile la zi, pentru a emite vreo pretenţie la promovare. Dacă actuala conducere va reuşi să ofere aceste condiţii şi va fi ţine de jucătorii pe care ni i-a enunţat astăzi, nu este totul pură teorie. Ştiu că ţintă pare departe acum, însă dacă nu reuşim să revenim urgent în Liga 1, şansele noastre de supravieţuire tind spre zero dincolo de vara lui 2019. Deci nu are rost să ne aşezăm comod în „nu se poate”, ci să ne imaginăm cum se poate. Dacă distanța între imaginație și realitate se va dovedi de netraversat, cunoaștem deznodământul care ne așteaptă.

10 iunie 2018

Cifrele jucătorilor împrumutați II

Promovarea tinerilor, unica politică pe care dorea președintele Radu Birlică să o impună, a devenit unica variantă pentru supraviețuire. Despre ce tineri mai vorbim? Aruncăm un ochi la datele statistice ale celor împrumutați de-a lungul acestui sezon.


Tabelul de mai jos include doar date din campionat, nu și din cupă, dar și așa este puțin stufos și necesită mici explicații. Culorile cluburilor denotă ligile în care joacă (albastru - L2, verde - L3, galben). Rubrica de minute/meci ne dă o idee dacă jucătorii evoluează preponderent ca titulari sau ca integraliști atunci când intră pe teren. Rubrica de minute/total raportează minutele petrecute pe teren la totalul minutelor jucate în turul fiecărei ligi în parte și este expirmată ca procent în ultima coloană.


Motreanu, despre care s-a scris că ar fi dorit de FCSB, a rămas om de bază la ASU Politehnica. L-am urmărit mai atent la ultimul meci cu Ripensia, partidă în care a arătat multe calități interesante, fiind un jucător foarte potrivit pentru rolul său - rapid, centrări de calitate, cu apetit ofensiv. Cu siguranță ar avea loc și în lotul nostru, deși e greu de zis ce s-ar întâmpla dacă și el și Haruț ar rămâne la echipă. Probabil li s-ar face ambilor loc.

Codrean n-a fost folosit la echipa mare a Ripensiei după plecarea lui Steop, însă a mai jucat de câteva ori la echipa a doua a galben-roșilor. Golda, în schimb, a prins mai multe minute în retur, în special în ultima parte a sezonului. Vârful nostru a câștigat câțiva centimetri în înălțime față de anul trecut, iar atitudinea sa pozitivă l-a propulsat la joc în ultimele etape ale sezonului. Bocșan a devenit rapid om de bază la Ripensia, unde a avut atât evoluții bune, cât și unele mai puțin convingătoare. Nu sunt sigur dacă ar trebui readus la noi, în sensul că aș prefera promovarea unui tânăr din generația 98/99 alături de alt jucător experimentat în centrul apărării. Portarul Contra a prins şi el câteva prezenţe, a avut și un număr rezonabil de intervenții bune, dar încă îi mai lipsește siguranța - ceva pentru care are nevoie de meciuri în picioare. Aş mai evidenţia că situaţia la Ripensia include prezenţele din ultimul meci, cel cu Miroslava, acordat ulterior la masa verde.

Deși a terminat pe doi, Școlar Reșița a avut un retur dezamăgitor - poate din cauza speranțelor puse într-o promovare și așa improbabilă, după avansul obținut de Șirineasa în tur. Podină i-a luat locul lui Velcotă în lotul reșițean, iar deși a jucat în mai multe partide, nu a reușit să se impună în echipa din Valea Domanului. Greu de zis cât este de aproape de nivelul ligii secunde, însă ar trebui să facă pasul, din moment ce se număra chiar anul acesta printre jucătorii de la naționala U19.

CSM Lugoj a continuat returul din L3 cu evoluții rezonabile. Frații Filip, Fridrich și Pădurariu au evoluat destul de mult, fără a fi însă de neînlocuit. Faptul că au reușit, totuși, să joace atâta la una din echipele bune ale ligii a treia ne arată că ar putea fi pregătiți pentru următorul pas. Plecarea fostului antrenor de la Lugoj, Petruescu, la ASU Politehnica ar putea să atragă și câțiva dintre jucători spre Știința, în măsura în care cluburile ajung la un acord. Fundașul dreapta, Daniel Filip, ar părea cea mai evidentă țintă, fiindcă de ceilalți este nevoie destul de mare la Poli.

La Ghiroda n-a fost mare lucru de văzut în acest retur. Dincă a dispărut din echipă, Ciobanu a evoluat mai puțin ca în tur, Pop s-a antrenat cu Poli și doar a intrat ca rezervă la Ghiroda, cu Totic singurul aproape să fi jucat 50% din totalul minutelor. Doar aproape, însă, iar cu Ghiroda o echipă din a doua jumătate a clasamentului, este greu de zis dacă în special Dincă, Ciobanu și Totic pot să ne ajute în sezonul următor. De aici putem spera mai ales în Pop, pe care şi Grozavu a ţinut să-l integreze în echipa mare atunci când a fost la Poli.

Giarmata a scăpat de retrogradare, cu Sporin în continuare om de bază - cel mai folosit dintre jucătorii împrumutați de Poli în primele două ligi. Nu l-am văzut jucând, deci mi-e greu să fac vreo evaluare, dar dacă nu face pasul la echipa mare anul următor, ar putea fi redirecționat la altă echipă de ligă secundă din oraș.

Nu am mai adunat date dincolo de L3, dar dacă este să tresară ceva de acolo, vom afla degrabă. În rest, vedem nişte jucători care ar putea fi utili echipei, doar că nu ştim dacă se pot impune imediat ca titulari. Va fi nevoie de un exerciţiu de echilibru în reconstrucţia lotului.

8 iunie 2018

Despre perspective gri

Odată ce Neaga a divulgat lipsa vreunui plan concret în cazul retrogradării, era de așteptat ca situația să rămână ambiguă o perioadă neplăcut de lungă. Concret, clubul are nevoie de până la două milioane de euro între acum și vara lui 2019 pentru a-și putea continua activitatea: să plătească restanțele către jucători, ratele la ANAF și să asigure bugetul de salarii și cel operațional pentru anul în liga secundă.


Președintele Birlică are ingrata sarcină de a vinde obligatoriu și cât mai repede măcar unul dintre cei trei jucători pe care i-a oferit la pețit (Artean, Bîrnoi, Haruț), pe câteva sute de mii de euro. Asta în condițiile în care cumpărătorii pot lua modelul Dinamo, să stea la pândă așteptând memoriile. De ce e atât de important să vinzi repede? Nu doar din necesitatea evidentă de a începe să acopere datoriile aducătoare de penalități, ci și date fiind cele divulgate de Nicolae Robu în această dimineață, pe urma discuțiilor cu potențialii susținători ai clubului. Aceștia, cei care au mai oferit bani echipei de-a lungul sezonului proaspăt încheiat, vor semna contracte de sponsorizare care să ofere venituri cu periodicitate și predictibilitate, susceptibile însă la o clauză de nulitate, în cazul în care clubul nu adună destui bani să încheie sezonul. Următoarea întâlnire între primar și finanțatori va avea loc în două săptămâni, implicit se înțelege că măcar o parte din acești bani trebuie găsiți acum, ca discuția să aibă unde continua

Niște calcule care-mi aparțin, din informații publice. Pur teoretic, dacă s-ar renegocia favorabil ratele de plată către ANAF, care ar însuma 600.000 de euro pentru sezonul următor, plus ce-ar mai fi restanțe din acest an, probabil vreo 300.000 de euro, clubul tot ar avea nevoie 500.000 de euro pentru a plăti nu doar salarii restante, ci și prime restante, plus cheltiulei cu restul staff-ului tehnic. Nu doar echipa mare nu este plătitiă, mai sunt bani de dat inclusiv la centrul de copii și juniori. Dacă suntem excepționali, putem ataca promovarea cu un buget de 500.000 de euro sezonul viitor. La o adică, nu văd cum am supraviețui pe termen lungă fără a reveni degrabă în Liga 1, deci așa ajungem spre cele 2.000.000 de euro sugerate, poate jumătate dacă se găsește o variantă de reeșalonare cu ANAFul. Dacă vindem doi, trei jucători pe sumele vehiculate (200.000-300.000 bucata), rămân între 300.000 și 500.000 de euro de acoperit din sponsorizări. 

Toată această incertitudine financiară riscă să compromită și șansele teoretice de a lupta pentru promovare -  oricum ne-ar fi greu considerând cu ce cluburi vom lupta, care au atât finanțare, cât și susținere amplă în orașele lor. Sportiv, trebuie să găsim un antrenor nou, capabil să funcționeze într-o astfel de incertitudine, versat în a lucra cu jucători tineri și care poate reconstrui lotul echipei. Lotul în sine trebuie stabilit și completat în următoarea lună, căci prin iulie toți jucătorii mai buni vor fi deja sub contract. Cu toată incertitudinea de la club, cât și cu reputația construită anul trecut, forța noastră de atragere este una diminuată. 

Așadar, așteptăm cu sufletul la gura vânzarea unui jucător și numirea unui staff tehnic, dacă se poate săptămâna viitoare. Până atunci ne vom uita și la jucătorii pe care-i avem în cuibar și unde ne-ar putea propulsa aceștia.



4 iunie 2018

Cum să retrogradezi cu lot de play-off în zece pași

La final de sezon și înainte de a cunoaște soarta clubului, am decis să facem un decalog al eșecului pentru posteritate. Suntem conștienți de numeroasele neajunsuri care ne-au urmărit de-a lungul anului, cunoaștem narativul conducerii, parțial știm și suferințele jucătorilor. Rămânem cu frustrarea că asumarea de răspundere se face, așa cum s-a făcut mereu la Poli, folosind un plural generos, care nu pedepsește pe nimeni - mai mult, care nu ne arată ce putem face ca să nu repetăm aceleaşi greşeli. Este nevoie de ceva special să retrogradezi după ce la un moment dat erai în prag de play-off, de o combinaţie de factori. Deci - cum să retrogradezi cu un lot de play-off în zece pași. #nextlevel



1. Să aduni un lot de play-off

Situația actuală ar putea da naștere unor zâmbete ironice la acest prim punct. Dar să le luăm pe rând. Poli, sub conducerea președintelui Sorin Drăgoi, asistat de duo-ul Radu Birlică-Adrian Neaga, a adus în vara lui 2017 o serie de jucători experimentați, mai toți la o vârstă care punctează deplinătatea potențialului lor ca fotbaliști, pe niște salarii peste ce aveam deja în lot. Veniți din postura de oameni de bază de la echipele lor, echipe de play-out, dar clasate în partea superioară a acestuia, Vașvari, Munteanu, Țigănașu și compania s-au alăturat unui efectiv existent de jucători care-și afirmaseră valoarea (dacă nu cumva o depășiseră) în sezonul recent încheiat.

2. Să nu acoperi posturile deficitare

Chiar dacă alb-violeții au adunat mulți jucători, s-a văzut (și resimțit) degrabă că pentru minimum trei posturi mai aveam nevoie de întăriri: cel de fundaș central, cel de atacant și o rezervă pe post la jucătorul U21. La nivelul apărării am avut șansă în prima parte a campionatului, cu un cuplu Cânu-Melinte funcțional și ferit de accidentări/suspendări. Ne-am bucurat prea devreme când am crezut că Bîrnoi, improvizat în flancul stâng, va fi rezerva de care aveam nevoie pentru Mailat, și l-am lăsat pe Vlad Mihalcea, împrumutat de la FCSB, să plece.

3. Să promiți și să nu te ții de cuvânt

N-a fost o opțiune voită, ce s-a întâmplat în toamna lui 2017. Planul pentru această nouă echipă fusese făcut în baza promisiunilor primarului că, grație noii legislații de domeniu, Poli va putea accesa fonduri publice. Când votul în acest sens a eșuat la începutul lui august, a planat speranța că la revenirea din concedii în septembrie a diverșilor consilieri absenți finanțarea va trece. Nu s-a întâmplat așa, iar odată ce acest lucru a devenit evident, s-a produs o ruptură între jucători și conducere, pe care n-am mai putut s-o remediem. Se explică simplu: pe de-o parte, jucătorii veniți în vară au venit anume cu garanția asumată de conducere că nu vor mai exista probleme financiare, fără vreun atașament special sau vreo datorie față de Poli; pe de altă parte, cei care au rămas de anul trecut, marcați acum ca rezerve sau chiar dispensabili, aveau promise primele de salvare, pe lângă tot felul de salarii restante, și acestea s-au lăsat așteptate. Deci dacă este să alegem un moment zero, acesta este momentul, iar responsabilitatea pentru el, cu toate intenţiile sale pozitive, cade pe umerii lui Nicolae Robu. Clubul avea posibilitatea în vară să nu meargă pe vulpi bătrâne şi scumpe, ci să consolideze lotul cu doi, trei jucători, iar în rest să-l completeze cu tineri crescuţi la Poli şi să încerce reconstrucţia care se tatonează acum.

4. Să nu prevezi posibilul

Întreaga situație financiară a fost exacerbată de tranșa TV „confiscată” de ANAF, care practic păsuise clubul tot sezonul trecut. Conducerea are alibiul că existau asigurări și context legal ca o parte din salarii să fie totuși plătite din acei bani, meniți să acopere restanțele de două milioane de euro către stat. Nu s-a mai putut, așa cum nu s-a putut nici finanțarea publică - decizii aparent anti-Poli în primă fază, însă în general nu s-a dat drumul la finanțări spre sport cu noua legislație, iar ANAF a căzut la un acord pentru o reeșalonare. Plus că la club avem în continuare problema structurii organizatorice, ca ONG, care ne pune bețe în roate. Până la urmă probabil că atât Poli, cât și ANAF vor avea de pierdut pe seama inabilității de a ajunge la un compromis privind acea primă tranșă.

5. Să consolidezi imaginea de criză

Odată ce rezultatele au început să se deterioreze, parcă nu a existat meci fără ca portavocea Ionuț Popa (dar și diverși jucători sau oameni din conducere) să aducă aminte de situația financiară de la Timișoara. S-a intervenit târziu în „gestionarea discursului”, după ce deja toți oamenii din fotbal, de la jurnaliști persiflanți, la jucători liberi de contract, știau un lucru despre Poli și pe ăla bine de tot : că-i nasol cu banii. Nici la alții de prin Liga 1 nu erau bani, respectiv existau restanțe, dar situațiile acolo (Mediaș, Iași, chiar și Astra în trecut) au fost controlate mai bine. Mare parte din efortul conducerii pentru a asigura sponsorizările necesare supraviețuirii a fost compromis de lipsa de control intern. În plus, starea generalizată de scandal şi de nesiguranţă a acaparat degrabă publicul timişorean, care iniţial s-a prezentat la stadion cu mai mult aplomb decât anul trecut, ca apoi să fie întâmpinat cu aceeaşi reţetă de anti-management şi fotbal fără nerv.

6. Să îți pierzi trufa

Adică pe Mailat. Acest eșec managerial merită un punct de sine stătător, fiindcă a avut un efect masiv atât asupra capacității de finanțare a clubului, cât și asupra nivelului de joc. Este drept că odată ce jucătorul a depus memoriu, prestațiile sale n-au mai fost la standardele arătate sezonul trecut, dar Mailat reprezenta în continuare principalul jucător de atac rapid al echipei, alături de un Munteanu aflat încă în formă. Am citit în ProSport varianta clubului a ce s-a întâmplat: Poli a primit o ofertă de 300.000 de Euro pentru jucător, impresarii lui Mailat au aflat de ea și, profitând pe seama faptului că jucătorul avea restanțe la salariu, au încălcat un așa-zis „gentelman's agreement” și au depus memoriu. Deși banii au fost plătiți înainte ca memoriul să fie înregistrat oficial, clubul a pierdut un jucător care oferea echilibru ofensiv lotului și 300.000 de Euro, doar fiindcă n-a plătit 2.400 de Euro în restanțe. Sunt atâtea lucruri care mă enervează aici, că nici nu vreau să mă apuc să le despic. Fac puțin abstracție de iresponsabilitatea conducerii, conducere care a știut mereu să facă rost de bani când a fost musai nevoie - deci fie n-au considerat musai să-și protejeze cel mai vandabil jucător (unicul, la o adică), fie nu au avut capacitatea să prevadă acest risc. Scuza că plata anticipată a salariilor către Mailat ar fi creat tensiuni în restul lotului nu încălzește chiar pe nimeni, mai ales că de atunci s-a putut plăti mai repede la jucători cu vag potențial de a fi vânduți. Dar să revin la firul epic pe scurt, la cea mai directă cauzalitate care potențial va pierde măcar un milion de Euro statului: ANAF nu a permis plata salariilor, clubul a pierdut 300.000 de Euro și s-a expus acestei retrogradări care va costa tot restul banilor datorați către ANAF, cât și cei care s-ar fi mai plătit dacă echipa supraviețuia în Liga 1. Un classic lose-lose românesc.

7. Să candidezi la LPF

Probabil că ne întindem puțin în supoziții. Un lucru declarat este că Sorin Drăgoi, președintele clubului, a intrat în weekend-ul alegerilor LPF cu convingerea că va fi o luptă strânsă și a sfârșit prin a primi doar votul clubului pe care îl conducea. Influența politicului poate fi discutată, dar nu ne interesează. În schimb ne interesează două lucruri: primul, tot la nivel de supoziție, că o campanie de orice fel (pe lângă alte proiecte personale) distrage de la obligațiile manageriale - în timp ce Poli o lua la vale, în media se citea/auzea doar de cât de nasol este la Timișoara, clubul n-a reacționat; al doilea este o deducție infuzată cu presupuneri - ce raport are conducerea clubului cu celelalte cluburi din Liga 1 dacă Drăgoi avea „garanții” și nici măcar una n-a stat în picioare la vot? Relația dintre cluburi devine mai tematică uitându-ne la cum s-a desfășurat acest play-out, cine a adunat puncte, unde și cum. Nu că ar fi vorba neapărat de lucruri necurate, doar de detalii care au făcut diferența în final.

8. Să hibernezi în pauza de iarnă

Am văzut deja ce încurajează minunatul sistem cu play-out și înjumătățirea punctelor: unii fac figurație cinci luni de zile și se apucă serios de treabă abia în iarnă. Conducerea, schimbată la față între timp, a permis, ba chiar a contribuit la slăbirea lotului. L-a dat afară pe Soljic, un jucător care ne-a ajutat mult la salvarea de sezonul trecut, pe seama unor supoziții de non-combat în niște meciuri pierdute oricum la scor și fără contribuția croatului. În plus, conducerea i-a permis și lui Ionuț Popa să îl cedeze pe Crețu după un diferend între cei doi, când colaboarea fundașului dreapta cu Munteanu reprezenta motorul nostru ofensiv principal. Problema mai gravă este inabilitatea de a-i înlocui adecvat pe cei doi. Am continuat prin a face cantonamentul la munte, în țară, în timp ce toate celelalte echipe se pregăteau în condiții mult superioare, ferite de nămeți. Jucătorii noi deplasați în cantonament au reprezentat un eșec total, iar nici jucătorii aduși ulterior lui Popa nu au fost demni de primul unsprezece. În tot acest răstimp, cât mai ales ulterior, antrenorul a fost scos țap ispășitor, deși o conducere matură n-ar fi așteptat să ratăm pregătirea de iarnă cu un om în care-și pierduse încrederea - și ar fi fost complet îndreptățită să-l demită pe Popa, la ce juca echipa. Nici măcar jucătorii aduși ulterior, deși au evoluat mai mult ca cei din „prima tranșă”, nu au întărit lotul, exceptând, poate, flancul stâng - dar nici pe acesta înainte să pierdem două meciuri prin titularizarea lui Neagu. Este ușor să arunci vina-n curtea jucătorilor, care cu siguranţă au o vină de purtat, măcar pentru lipsa de concentrare din atâtea şi atâtea momente de joc. Dar dacă te uiți atent, poți remarca faptul că pierderea a doi oameni de bază poate face diferența subtilă de la 0-0, 0-1, 1-1 la 1-0, 1-1, 2-1.

9. Să critici preventiv selecţia arbitrilor

Înainte de play-out, preşedintele Birlică a ţinut să ceară de la CCA ca Poli să nu fie arbitrată de bucureşteni la meciurile cu echipe din zona capitalei. Cerinţa mi s-a părut şi atunci una bizară, fiindcă Poli a avut parte de arbitraje neutre spre bune de-a lungul acestui sezon. Ce a urmat? Un play-out în care am pierdut undeva între 3-5 puncte pe greşeli indiscutabile de arbitraj, iar aproape fiecare decizie 50-50 a mers împotriva noastră. Salvarea Voluntariului cu un penalty acordat greșit în ultimele minute ale meciului cu Juventus a fost „ultimul cui”. Explicaţiile sunt simple: fie toată lumea arbitra anti-Timişoara, fie statistic s-a compensat lipsa de greşeli împotriva echipei din sezonul regulat, fie unii arbitri n-au apreciat criticile preventive şi prezumpţia de rea-intenţie. Cert este că agitarea apelor nu ne-a adus arbitraje corecte. Normal că toţi ne-am fi dorit de la echipă să câştige în ciuda acestori mici ciupeli, dar uneori pur şi simplu nu poţi şi fiecare punct contează.

10. Să nu știi ce să faci și cum s-o faci

Schimbarea lui Popa, atunci când a avut loc, a fost o prostie. Înlocuirea lui cu Grozavu s-a dovedit o nepotrivire, fiindcă fostul antrenor al Botoșaniului a tratat situația ca și cum am fi fost în pauza de iarnă, nu în toiul campionatului. Chiar dacă a adus niște îmbunătățiri la nivelul pregătirii echipei, chiar și al jocului, rezultatele i-au lipsit complet, iar jucătorii l-au subminat cu gafe personale meci de meci. O realitate recunoscută este că nu a reușit să-și aproprie jucătorii. N-aș critica conducerea anume pentru numire, fiindcă și eu aș fi crezut că este ce ne trebuie. Probabil că un Mulțescu, adică un antrenor de criză, era mai potrivit și - pe atunci - încă disponibil. În această alegere s-a resimțit o oarecare lipsă de experiență în fața momentelor critice, însă, mai grav, s-a dovedit că nici conducerea nu înțelegea profunzimea deficiențelor la echipă. Dacă greșeala numirii lui Grozavu nu a fost în sine fatală, demitrea lui pentru a-l înlocui cu un non-antrenor a fost. Când te refuză patru antrenori,  poate trebuie să stai pe gânduri dacă este obligatoriu să-l schimbi pe cel pe care-l ai, așa cum e el. Este oricum greu de zis dacă echipa putea să mai fie salvată în acel moment de cineva nou. Chiar dacă imaginea proiectată de Neaga în mandatul său a avut demnitate, acesta nu a reușit să ne surprindă cu consistența care ne lipsea. Dincolo de o victorie cu multă șansă în fața Chiajnei, una în fața cvasi-retrogradatei Juventus, și una în fața unei Chiajne care nu mai avea miză, Neaga poartă povara a trei eșecuri cu rivalele directe, dintre care două acasă și celălalt cu om în plus. Nu că ar fi vina lui Neaga-antrenorul că am retrogradat, căci omul chiar a obținut niște puncte. Și el a făcut, însă, parte din conducerea care ne-a călăuzit înspre această situație. Clar, în condiții dificile spre foarte dificile, dar n-a reușit să ne salveze pe Poli de la o retrogradare care nu avea numele nostru pe ea.

P.S. Să nu recunoşti că n-ai prea avut echipă de play-off de la bun început.

Note: Chiajna - Poli

Chiajna - Poli 0:1 (0:1)
[31 voturi]


CRONICA MECIULUI

Mădălin Smaranda

O prezență surprinzătoare în poarta noastră, Smaranda a avut o prestație sigură, intervenind destul de bină la cele două mari ocazii ale gazdelor.

Nota Cronicii: 6,0
Nota comunității: 6,4

Cristian Melinte


A suferit puțin în prima parte a meciului, însă ulterior și-a intrat mai bine în rolul de fundaș dreapta, oferind și susținere ofensivă în mai multe rânduri.

Nota Cronicii: 5,5
Nota comunității: 6,0

Gabriel Cânu

Meci curat, cu destule intervenții sigure. Dacă acesta se dovedește ultima partidă în cariera lui Cânu, știe că și-a făcut treaba.

Nota Cronicii: 6,0
Nota comunității: 6,3

Alin Șeroni

Din nou ne-a salvat de un gol. Neobișnuit de curat în rest.

Nota Cronicii: 6,0
Nota comunității: 6,4

Răzvan Raț

O centrare utilă pentru Drăghici la debutul partidei, dublată de un joc disciplinat și nespectaculos.

Nota Cronicii: 5,5
Nota comunității: 5,6

Andrei Artean

Am mai tot scris-o pe asta, că Artean a simbolizat cel mai bine această echipa. Voința dublată de neputință în multe momente ale acestui sezon le-am resimțit la nivelul întregii formații. Rămâne un executant neconvingător de penalty-uri, dar asta este cea mai mică problemă. Atitudine bună astăzi, cu destule recuperări.

Nota Cronicii:  6,5
Nota comunității: 6,6

Andrei Enescu

Nu mi-a plăcut de Enescu. Acesta a pierdut mai multe mingi și n-a făcut bine tranziția spre ofensivă. Singurul lucru pozitiv ar fi contribuția pe care a avut-o în a crea densitate la 30 de metri de poartă.

Nota Cronicii:  5,0
Nota comunității: 5,7

Alexandru Munteanu

Munteanu a fost o prezență prea timidă în jocul echipei. A avut un șut pe poartă, de la distanță, dar a și pierdut câteva mingi în zone periculoase pentru noi. În general a părut izolat.

Nota Cronicii: 5,0
Nota comunității: 5,1

Adrian Zaluschi

N-o fi Zalu noul Messi, dar este un jucător de care puteam trage mai mult în acest an. După un debut ezitant de partidă, a scos din nimic penalty-ul decisiv, a ținut bine mingea la mijloc și a deschis jocul cu mai multe pase precise. Ar fi fost interesant să-l vedem pe el mai des și pe Roman mai rar.

Nota Cronicii: 6,5
Nota comunității: 7,5

Cosmin Bîrnoi

Capăt de linie în majoritatea fazelor, însă remarc o implicare mai bună ca în alte partide din acest sezon. Culmea, cam cu un sfert de oră înainte să fie schimbat, a început să dea semne de viață, culminând cu șansa avută în minutul 79.

Nota Cronicii: 5,0
Nota comunității: 5,7

Octavian Drăghici

Un meci decent făcut de Drăghici, care a tras tare de el, a ajuns în poziții promițătoare, însă finalizările au lăsat de dorit.

Nota Cronicii: 5,5
Nota comunității: 5,8

REZERVE

Sebastian Velcotă

A intrat târziu, a avut o fază interesantă, cam atât.

Nota Cronicii: -
Nota comunității: 5,3

Lucian Oprea

Încă niște secunde de primă ligă pentru Oprea.

Nota Cronicii: -
Nota comunității: 5,2

ANSAMBLU

Adrian Neaga

Până la urmă Neaga s-a dovedit a fi cel care a mai adunat niște puncte pentru Poli. Că echipa a jucat în linii mari la fel de-a lungul anului mi se pare evident prin prisma rezultatelor, însă antrenorul a reușit să țină de grup chiar și în aceste momente de final, când era deja foarte greu. Probabil că un antrenor experimentat, potrivit pentru echipa noastră, ar fi avut șanse mai bune să ne salveze, doar că nu am putut să-l găsim. Revenirea la apărarea în patru a dat roade astăzi, însă jocul nostru pe contre rămâne nesatisfăcător - fără incisivitate, fără viteză în dueluri unu la unu, fără servicii precise. Atunci când se leagă două elemente, lipsește al treilea, șamd. Aici se văd limitele jucătorilor. În rest, defensiv ne-am aglomerat eficient și baricada a rezistat cu bine.
Ca o întrebare: de ce n-a primit Zaluschi șansele lui Roman?

Nota Cronicii: 6,5
Nota comunității: 6,4

Echipa

Ăștia ni-s. Artean vorbea după meci că jucătorii își asumă partea lor de vină pentru această retrogradare, chiar dacă au fost destui factori care și-au adus contribuția. Tind să fiu de acord, vina trebuie împărțită frățește de la primar în jos, cu „frații mai mari” mai responsabili/culpabili. Pur și simplu ne lipsesc niște piese importante pe care ne puteam baza în tur, acei jucători care fac diferența între 0-0, 0-1, 1-1, 1-2 și 1-0, 2-1, 2-2, 1-1. Acei jucători care fac diferența între o echipă la retrogradare și o echipă aproape de play-off.

Nota Cronicii: 6,0
Nota comunității: 6,4

Omul meciului

Adrian Zaluschi - 61,3%
Andrei Artean - 12,9%
Alin Șeroni - 9,7%
Cosmin Bîrnoi - 6,5%
Mădălin Smaranda - 3,2%
Nicunul - 3,2%

2 iunie 2018

Chiajna - Poli 0:1 (0:1)

Toate neajunsurile se leagă. Alb-violeții au avut ample ocazii să nu ajungă în această postură, dar am ajuns aici și n-am mai depins de noi înșine. Golul lui Artean, din penalty, ne-a adus trei puncte, însă rezultatul de la celălalt meci nu ne-a fost prielnic. Alea iacta est, ca să dăm în perenități latine.


Era greu de zis la ce să ne așteptăm de la acest meci. Partida a început cu Poli vag mai ofensivă, dar, în orice caz, așezată într-un 4-2-3-1 care a părut să ne priască. Drăghici a avut o primă șansă, lovitura sa de cap luând însă direcția portarului Caparco (min. 5). Au urmat minute de presiune ale gazdelor, care au culminat cu ocazia lui Deaconu, șutul acestuia fiind respins de pe direcția porții goale de Șeroni (min. 12). Jocul a trenat o vreme, timp în care am avut niște emoții, venite în special de pe flancul lui Melinte. Apoi, de nicăieri, Zaluschi a fost împiedicat ușor în careu și am primit penalty. Artean a tras tare și pe centru, portarul a atins mingea cu picioarele, dar n-a putut s-o oprească - gol! Ne-am așezat bine în apărare, iar gazdele n-au reușit să ajungă prea aproape de poarta noastră. Din contră, alb-violeții au avut două, chiar trei ocazii decente, toate prin Drăghici - un șut blocat la o acțiune faină în flancul stâng, un raid al lui Melinte concretizat cu o pasă în zonă centrală către vârful nostru, dar acesta n-a putut să-și cadreze șutul, iar o tentativă de la distanță, nu deosebit de periculoasă, însă destul cât Caparco să respingă în corner. Că între timp a căzut un gol pentru Juventus în celălalt meci care ne interesa, ne-a dat o tresărire, însă doar atât.

Partea secundă ne-a prezentată o variantă rar văzută a echipei noastre - cea cu apărarea în zece. Chiajna n-a avut soluții, în vreme ce alb-violeții n-au putut concretiza cele patru-cinci contre pe care am ieșit bine. Ca ocazii să numim mingea blocată de Smaranda la trecerea lui Bawab (min. 65) și insistența lui Bîrnoi, și el fiind blocat de portar (min. 79). Ultimele zece minute au adus emoții grație evoluției scorului de la celălalt meci - Juventus a preluat conducerea în minutul 83 și aproape că am avut timp să credem. N-a ținut mult, căci Voluntari a beneficiat de penalty la un henț care n-a fost, portarul Stoian aproape că a scos...dar mingea s-a strecurat, frustrant, în poartă. Deci atât a fost, norocul n-a mai ținut cu noi - restul este maculatură.

Final de Liga 1 și, la fel ca în sezonul 2013-2014, Poli bate Chiajna și retrogradează. Aș trimite aprecieri virtuale celor de la Juventus, care n-au stat capră, dar ne-au acutizat necazul. Când un punct îți lipsește de la baraj, mintea-ți înșiră o listă lungă de oportunități, de nedreptăți, de frusutrări.

Despre meciul de azi, echipa a făcut un joc bunicel, chiar dacă nu toți jucătorii au evoluat la cel mai ridicat nivel - acesta fiind și unul din marile motive pentru care ne aflăm în această situație. Cei care bagă, însă, în aceeași oală toți jucătorii „mercenari” n-o să înțeleagă niciodată fotbalul. Sau viața.

Rămânem cu o certitudine clară: pur și simplu nu aveam voie să ajungem aici. În rest, multe întrebări.

P.S. Votul pentru Trofeul CroVi continuă până mâine seară.



Poli: Smaranda - Melinte, Cânu, Șeroni, Raț - Artean, Enescu - Munteanu, Zaluschi, Bîrnoi - Drăghici

Schimbări:

Velcotă pentru Bîrnoi (min. 81)
Oprea pentru Zaluschi (min. 90+1)

Google+