15 februarie 2019

Profil: Eugen Sidorenco

Finalmente, un vârf. Sau pe acolo.


Sidorenco pare scund pentru a fi vârf, însă ce-i lipsește din forță, are ca viteză și determinare. E drept, iuțimea și talia îl recomandă în primul rând în flanc, unde a și jucat o mare parte a carierei, ceea ce nu înseamnă că nu poate juca și în față - este un jucător foarte versatil, care poate ocupa orice poziție în treimea ofensivă.

A trecut prin destule ligi de-a lungul carierei, inclusiv prima din Rusia. Dincolo de asta, are 34 de prezențe în naționala Moldovei, cu șapte goluri înscrise. Dacă se apropie doar de nivelul de acum trei, patru ani, va fi o vedetă în liga secundă.

Data nașterii: 19.03.1989
Locul nașterii: Chişinău, Republica Moldova
Inălțime: 178 cm
Greutate: 72 kg
Poziție: Mijlocaș lateral/vârf

SezonClubŢarăLigăMJGM
2018ZimbruMDA111
2017MilsamiMDA121
2016MilsamiMDA233
2015-16Nazareth IlitILB41
2014-15Nazareth IlitILB323
2013-14Khimik DzerzhinskRUB90
2013-14TomRUA60
2012-13Nazareth IlitILB346
2011ZimbruMDA252
2010ZimbruMDA266
2009ZimbruMDA283
2008ZimbruMDA200
2007ZimbruMDA61
2007Zimbru IIMDB111
Total:24728

MJ = Meciuri jucate; GM = Goluri marcate;  MD = Moldova;  IL = Israel; 
RU = Rusia
împrumutat
Sursa: Football Manager 2019, soccerway.com, romaniansoccer.ro

Profil: Igor Țîgîrlaș

Parcă ne lipseau internaționalii, însă astăzi am semnat chiar doi.


Țîgîrlaș este un veteran de aproape 35 de ani, un jucător de calitate din ce am văzut, care gândește repede și execută la fel de repede, în ciuda vârstei. Are experiența de a juca pe ambele flancuri, atât în atac, cât și în apărare, iar din observațiile de la antrenament, deduc că va fi o opțiune pentru postul de fundaș dreapta.

Cele 23 de prezențe la naționala Moldovei îl marchează drept un jucător complet. Asta dacă cele două titluri câștigate în Letonia sau numeroasele partide disputate în prima ligă ucraineană nu erau suficiente. Sau, na, cele aproape 300 de meciuri la nivelul primei ligi.

Data nașterii: 24.04.1984
Locul nașterii: Chişinău, Republica Moldova
Inălțime: 171 cm
Greutate: 64 kg
Poziție: Fundaș dreapta/mijlocaș dreapta

SezonClubŢarăLigăMJGM
2018ZimbruMDA230
2017ZariaMDA150
2016ZariaMDA276
2015ZariaMDA240
2014-15Solly PlusUA-83
2013AstanaKZA152
2012GomelBYA91
2012VentspilsLVA173
2011-12ChornomoretsUAA181
2010-11ChornomoretsUAB137
2010-11Metalurg ZaporojeUAA70
2009-10Metalurg ZaporojeUAA130
2009VentspilsLVA257
2008VentspilsLVA266
2007VentspilsLVA102
2006ZimbruMDA111
2006-07KharkivUAA61
2005-06KharkivUAA90
2004-05KharkivUAA134
2004-05Shakhtar DUA-72
2004-05Shakhtar IIUAB111
2003-04Shakhtar IIUAB80
2002-03Shakhtar IIUAB100
2001SheriffMDA00
Total:32547

MJ = Meciuri jucate; GM = Goluri marcate;  MD = Moldova;  LV = Letonia; 
UA = Ucraina; KZ = Kazahstan; BY = Belarus
împrumutat
Sursa: Football Manager 2019, soccerway.com, romaniansoccer.ro

14 februarie 2019

Profil: Sergio Uyi

În probe la alb-violeţi se află aproape o echipă întreagă de jucători, dintre care primul a fost confirmat de curând.


Sergio Uyi, un fundaş masiv crescut în Italia, dar cu origini nigeriene, vine să completeze axul central. Am putut să-l urmăresc la două antrenamente şi, la cei peste 190 cm ai săi, este o prezenţă dominantă în spaţiul aerian, fără teama de a pune şi piciorul la bătaie. Am remarcat uşoare ezitări şi un control mediu al balonului, însă esenţial pentru el va fi să evite erorile şi să găsească jocul simplu.

Faptul că este vorbitor de italiană îl face potrivit pentru un cuplu cu Paramatti. În orice caz, prin aducerea sa avem acoperit postul de fundaş central cu mai multe variante (Bilia şi Ghidurea, pe lângă cei menţionaţi). Va fi un test important pentru Uyi, care n-a fost prea statornic de-a lungul carierei şi, la nici 26 de ani, a jucat deja prin opt ţări diferite.

Îl avem până în vară.

Data nașterii: 22.06.1993
Locul nașterii: Benin City, Nigeria
Inălțime: 194 cm
Greutate: 90 kg
Poziție: Fundaş central

SezonClubŢarăLigăMJGM
2018-19Al-Hilal OmdurmanSDA--
2017-18SengleaMTC180
2017-18Bangor CityWAA60
2016-17ReutlingenDEE--
2016-17AtlantisFIC10
2015-16AtlantisFIB101
2015-16DainavaLTA120
2014-15TorinoITA00
2013-14TorinoITB00
2014-15CavaneseITC00
Total:471
MJ= Meciuri jucate; GM= Goluri marcate;  IT = Italia;  WA = Ţara Galilor; 
SD = Sudan; MT = Malta, FI = Finlanda; DE = Germania; LT = Lituania
împrumutat
Sursa: Football Manager 2019, soccerway.com, romaniansoccer.ro

11 februarie 2019

Profil: Răzvan Began

Aveam trei restanţe la transferuri, pe care am vrut să le recuperez.


Primul portar confirmat pentru completarea nevoilor noastre este crescut la CFR Cluj şi cu experienţă în L2 la Foresta Suceava, sezonul trecut. În acest an a stat de câteva ori pe bancă la Hermannstadt, însă nu a primit şansa să debuteze în L1.

Asemeni noului său coleg, Avram, este un portar cu talie, care a petrecut timp la selecţionatele de juniori - ale României. Va fi o luptă interesantă pentru titularizare între cei doi, cu Mario Contra doar a treia variantă în acest moment. Miza pentru club este una foarte mare, iar inspiraţia în momentele cheia va fi decisivă.

Data nașterii: 12.08.1996
Locul nașterii: Sighetu Marmaţiei, România
Inălțime: 193 cm
Greutate: 90 kg
Poziție: Portar

SezonClubŢarăLigăMJGM
2018-19HermannstadtROA00
2017-18Foresta SuceavaROB280
2017-18Luceafărul OradeaROB10
2016-17Luceafărul OradeaROB70
2015-16Farul ConstanţaROB10
2014-15CFR ClujROA00
2013-14CFR ClujROA00
Total:370
MJ= Meciuri jucate; GM= Goluri marcate;  RO = România;  
împrumutat
Sursa: Football Manager 2019, soccerway.com, romaniansoccer.ro

Profil: Cristian Avram

Aveam trei restanţe la transferuri, pe care am vrut să le recuperez.


Cu plecarea lui Smaranda, era clar că avem nevoie de nişte variante cu experienţă pentru buturile noastre. Ultimul portar adus este un fost internaţional de tineret al Moldovei şi are peste o sută de meciuri în prima ligă a ţării vecine.

Va fi o tranziţie importantă pentru încă tânărul portar, care se remarcă prin talie şi alonjă. Are degajări lungi şi poate repune mingea din mână dincolo de mijlocul terenului, ceea ce ne poate fi de mare folos, dacă câştigăm în viteză în ultima treime.

A semnat până în vară cu Poli.

Data nașterii: 27.07.1994
Locul nașterii: Todireşti, Republica Moldova
Inălțime: 193 cm
Greutate: 85 kg
Poziție: Portar

SezonClubŢarăLigăMJGM
2018Dinamo-Auto TiraspolMDA260
2017Dacia ChişinăuMDA70
2016-17Academia ChişinăuMDA250
2015-16Academia ChişinăuMDA190
2014-15Academia ChişinăuMDA160
2013-14Academia ChişinăuMDA160
2012-13Academia ChişinăuMDA180
Total:1270
MJ = Meciuri jucate; GM = Goluri marcate;  MD = Moldova;  
împrumutat
Sursa: Football Manager 2019, soccerway.com, romaniansoccer.ro

Profil: Lorenzo Paramatti

Aveam trei restanţe la transferuri, pe care am vrut să le recuperez.


Noul nostru fundaş central, Paramatti, a fost înregimentat ultima oară la Gubbio, în Serie C, unde n-a jucat însă mult. O combinaţie de factori, între accidentări şi politica de promovare a tineretului a italienilor, au făcut ca el să nu mai joace un meci oficial din august.

Ca formare, are un CV impresionant. Crescut la juniorii lui Inter şi la Bologna, se plătise aproape un milion de Euro în sume de transfer pentru jucător înainte ca acesta să debuteze la seniori. O accidentare l-a împiedicat să prindă echipa pe când Bologna era în Serie B, şi a urmat o perioadă petrecută în a treia ligă, finalizată la Gubbio.

Din ce am văzut în Antalya, este un jucător cu personalitate, care s-a integrat repede în vestiarul nostru. Faptul că a fost desemnat căpitan este o reflecţie a încrederii pe care o are Răchită în el şi sper ca această încredere să-i fie răsplătită.

A semnat cu Poli până în vară.

Data nașterii: 02.01.1995
Locul nașterii: Faenza, Italia
Inălțime: 185 cm
Greutate: 75 kg
Poziție: Fundaş central

SezonClubŢarăLigăMJGM
2018-19GubbioITC10
2017-18Pro PiacenzaITC111
2017-18GubbioITC131
2016-17SantarcangeloITC210
2016-17MessinaITC10
2015-16SienaITC150
2015-16BolognaITA00
2014-15BolognaITB00
2013-14InterITA00
Total:622
MJ= Meciuri jucate; GM= Goluri marcate;  IT = Italia;  
împrumutat
Sursa: Football Manager 2019, soccerway.com, romaniansoccer.ro

9 februarie 2019

Jurnal de cantonament: ziua 9


Ultima zi de cantonament, ultimul meci în Turcia, penultimul al pregătirilor de iarnă. N-a început chiar perfect această sâmbătă, căci cu puţin peste o oră înainte de începerea partidei am aflat că se va disputa pe acelaşi teren ca meciul împotriva kazahilor - adică la douăzeci de minute distanţă de hotelul nostru. Toate planurile s-au decalat cu un sfert de oră, dar nimic dramatic.

Aşa cum prefaţam ieri, eram conştienţi de dificultatea adversarului care ne aştepta. Ca toate celelalte cluburi pe care le-am întâlnit, şi PFC Lviv avea alai mare, pe lângă cei 30+ jucători pe care i-a adus în acest cantonament - cantonament care durează o lună de zile pentru ei. Că tot menţionam câţi brazilieni au în lot, în staff-ul tehnic se regăsea şi un antrenor dedicat acestora, pentru o comunicare mai bună.


Iar brazilienii nu erau doar brazilieni în acte, ci şi pe terenul de joc. Au plimbat mingea cursiv, ne-au dominat la mingile înalte, şi au pus mai mereu presiune. Chiar şi aşa, golurile au venit mai degrabă după neajunsuri personale. Ce m-a frustrat puţin a fost că nu am reuşit să le punem probleme adversarilor în propria lor jumătate. Bîrnoi a condus o fază legată în prima repriză, finalizată de Pop în blocajul unui adversar, iar în partea secundă Licu şi Rogoveanu s-au mai găsit în poziţii vag promiţătoare, fără a reuşi să finalizeze. Primul şut sănătos pe poartă a venit la ultima fază a meciului, din libera executată de Bilia. Cam puţin, chiar dacă adversarul a fost unul puternic. Destul cât să ne aducem aminte că avem nevoie de soluţii în ultima treime.


Şi că vorbeam de soluţii, lotului i s-a alăturat Rafael Licu, ex-Farul Constanţa. A avut o evoluţie rezonabilă, astfel că probabil va avea şanse să convingă şi la Timişoara.


După-amiază ne-am regăsit la sală - nu ca o pedeapsă pentru rezultat, ci datorită faptului că echipa se reuneşte abia marţi după-amiază la Electrica, iar pauza ar fi fost prea mare. Am punctat ultima seară cu o supă de văcuţă făcută anume pentru apetitul mioritic, un pahar de vin şi convingerea că mai e de lucru - dar se poate.


Mâine dimineaţă plecăm puţin după ora nouă, schimbăm două avioane şi pe la miezul nopţii ar trebui să fim acasă. Sper că acest mic jurnal de cantonament a satisfăcut nişte curiozităţi şi a oferit o idee despre rutina acestor zile. Sunt convins că aşteptaţi cu toţii să revedeţi echipa la lucru sâmbăta viitoare, împotriva Dumbrăviţei. Chiar dacă i-am văzut azi dimineaţă, eu sigur aştept cu nerăbdare, mai ales că urmează să vină cinci-şase jucători în teste în cursul săptămânii. Selecţia este continuă, obiectivul unul singur: salvarea.


Hai Poli!

8 februarie 2019

Jurnal de cantonament: ziua 8


Ne apropiem de finalul cantonamentului, iar acest lucru se simte. Au fost câteva zile intense pentru jucători şi pentru staff, iar ele rămân intense în special pentru Răchită, care caută soluţii pentru completarea lotului.


Astăzi am debutat ziua cu o ieşire la un mall din apropiere, să dăm tribut comerţului. Vorba vine, că eşti la Timişoara, la Londra sau în Side, majoritatea mall-urilor au exact la fel de multă (puţină) personalitate. Pentru cineva familiarizat cu opţiunile de acasă, acest lăcaş al consumerismului părea de-a dreptul tern. Câţiva dintre băieţi şi-au cumpărat nişte haine, în vreme ce eu m-am rezumat la câteva condimente - temă de (a)casă. Şi dacă ai fi vrut cu adevărat, era greu să găseşti motive să dai bani pe ceva - nici preţurile, nici gama nu te trăgeau de portofel.


La prânz mai plana o uşoară incertitudine cu privire la antrenamentul de după-amiază. Ploaia s-a oprit în timpul dimineţii, însă tema era că terenul rămâne impracticabil. N-a fost de fel aşa, gazonul prezentându-se într-o stare decentă, urmele bălţilor de ieri fiind de nerecunoscut. A fost un antrenament uşor, ca între meciuri, cu un joc de şase contra şase, atac versus apărare. Am stat mai mult în jumătatea portarilor astăzi, unde Began şi Contra şi-au exersat plonjoanele şi priza.


Pe seară am primit vestea că ni s-ar putea alătura un jucător, să fie testat în partida de mâine dimineaţă. Vom vedea mai multe la ora meciului. Partida, disputându-se dimineaţa, ne va împinge către un mic dejun mai matinal, ca să fim gata pentru ora locală 11 - poate chiar 11 şi un pic, fiindcă împărţim terenul cu o altă formaţie, care-şi încheie antrenamentele spre acea oră.


Adversarul, FC Lvov, este pe locul opt în prima ligă ucraineană şi are un lot cu mai mulţi brazileni decât ucrainieni. Va fi un test tare dificil, dar filosofia conducerii tehnice este că prin aceste dispute putem creşte, că trebuie să ne dorim mai mult de la noi înşine.

7 februarie 2019

Jurnal de cantonament: ziua 7


După ziua parțial udă de ieri, astăzi ne-a întâmpinat o ploaie care n-a mai contenit. De dimineață mi-am făcut griji pentru meciul nostru cu kazahii de la Okzhetpes și starea gazonului pe care trebuia să jucăm. Aveau să fie justificate.

Dar până atunci, ca niciodată, jucătorii au avut liber în prima jumătate a zilei. Asta mi-a permis să fac un interviu cu Lucian Oprea și Denis Golda, care va fi publicat în zilele următoare. N-am mai făcut o asemenea înregistrare video, deci este de așteptat ca rezultatul să fie imperfect. Conținutul, din fericire, compensează.


Prânzul l-am servit, din nou, mai devreme, și jucătorii au consumat niște mâncăruri ușoare, fără sosuri sau brânzeturi. Ședința de meci a punctat condițiile dificile în care vom juca și abordarea pe care trebuie s-o avem. Cu Drăghici, Rogoveanu și Motreanu suferind ușor, aceștia au rămas pe bancă, pentru a intra în a doua parte.


Până atunci, când am ajuns la teren, perspectivele disputării meciului nu se prezentau grozavu. Chiar dacă nu era la fel de impracticabil ca sinteticul pe care i-am învins pe Ghiroda, nu era nici departe. Adversarii noștri nu au dorit să riște accidentări, iar în ciuda eforturilor sisifice ale lui Nanu de a împinge apa de pe teren, a trebuit să renunțăm la idee. Pentru o clipă a părut că vom face doar un antrenament, însă am găsit în timp record un teren alternativ la cincisprezece kilometri distanță și am plecat într-acolo.


Acest gazon se prezenta foarte bine, chiar dacă ploaia nu arăta intenția de a se opri. Kazahii, proaspăt promovați în prima divizie, nu sunt o echipă mică. Chiar zilele trecute l-au transferat pe Darko Zoric, un internațional muntenegrean, iar pe lângă el mai au internaționali din Panama, Estonia și, normal, Kazahstan. Deci problema banilor nu se pune. Fizic, primul unsprezece arăta impozant, dar tehnic echipa nu a părut imbatabilă.


Drept urmare, prima repriză a fost una disputată, iar alb-violeții au arătat o consistență bună - chiar dacă în două rânduri au permis adversarilor să finalizeze din careu. A venit deschiderea scorului, semnată tocmai de noul căpitan, Paramatti, dar pe final de repriză ne-am pierdut din luciditate. Mai întâi am fost egalați din cauza unei erori de marcaj, iar la doar două minute ne-am văzut conduși, după ce Bilia a pierdut mingea în propriul careu. Ambele formații au avut șanse în debutul părții secunde, dar cei doi portari s-au evidențiat. Golul a căzut până la urmă în poarta noastră, la o minge pierdută de Drăghici, care a permis kazahilor să iasă pe contră și să finalizeze pe lângă Began. Am revenit în joc prin același Drăghici, care a deviat cu capul o lovitură liberă, iar meciul a rămas disputat până la final. Un semn pozitiv este că am avut inițiativă până la ultimul fluier, drept dovadă am și beneficiat de mai multe faze fixe după minutul 80. N-am reușit să înscriem, astfel că am pierdut pentru a treia oară din tot atâtea încercări, dar nu e cazul să disperăm.


Consistența în joc este una tot mai bună, chiar dacă anumite erori personale ne-au costat astăzi. Precum scriam și ieri, mai avem nevoie de întăriri, care vor și veni. I-am văzut astăzi la meci și pe cei de la Ripensia UVT, care câștigaseră partida lor din acestă dimineață. La rândul lor, au arătat însă slăbiciuni în înfrângerile cu Craiova și Novosibirsk. Săptămânile rămase până la debutul returului vor decide soarta primei etape.

6 februarie 2019

Jurnal de cantonament: ziua 6


Eu am încheiat seara de ieri cu nervi, citind declarațiile ucrainienilor, care au criticat tot ce le-a ieșit în cale, de la teren, la duritate jocului nostru, la câte schimbări am făcut, la cum sunt toate echipele românești. Intenția, mă gândesc, era că doar, doar reușește lumea să ignore că un club care primește multe milioane din bani publici a fost aproape să nu bată codașa din L2. Și dacă primeam penalty-ul meritat pe final, nici n-o băteau.

În fine, să ne întoarcem la oile noastre. Cea mai semnificativă schimbare, de ieri pe azi, a avut în prim plan vremea: după zile bune de soare, noapte a adus vânt și ploaie. Dimineața umedă a schimbat planurile lui Răchită, iar antrenamentul a fost mutat în sala de forță.




A fost o ședință în care jucătorii au avut libertatea de a-și alege exercițiile. Ca de obicei, antrenorul a tras concluziile pe seama zilei de ieri, în special a meciului cu Dnipro, și a reiterat importanța priorităților inviduale. Nu este mereu plăcut, dar trebuie să gândim în perspectiva lunilor care vor urma, a luptei pe care o vom duce și să interiorizăm voința de a ne salva.


Grație câtorva ore de soare ostil, însoțit de un vânt puternic, am putut ieși pe teren pentru al doilea antrenament. A fost o sesiune în două părți, una cu joc șapte contra șapte, iar pe final echipa a lucrat fazele fixe - cauza celor două înfrângeri. Urmează, mâine, un alt meci amical, cu un adversar modificat, Okzhetpes Kokshetau luând locul celor de la Frederica. Clubul din Kazahstan a promovat în prima ligă la finalul sezonului trecut și se pregătește pentru debutul noului sezon. Se anunță ploaie.


Simt, cam de când am rezolvat problemele computeristice, că am intrat într-o rutină bine aranjată. Adică nu doar echipa, ci și eu alături de ei - cu prelucrarea pozelor și filmelor cam o oră, oră și ceva după fiecare sesiune de antrenament, mesele în funcție de programul zilei, cu două ore mai relaxate înainte de antrenamentul de după-amiază. Jurnalul, compus seara, este ultima piesă a zilei, și după ce îl termin mai e timp de puțină conversație cu stafful tehnic. Timpul trece nebănuit de repede, iar următorii nou-veniți vor veni, cel mai probabil, direct la Timișoara.

Rutina zilei a fost „afectată” de Dănuț Munteanu, care a împlinit 22 de ani. Seara l-am celebrat cu un tort tare dulce și un la mulți ani pe măsură. Să mai tot celebrăm împreună cu Munteanu și restul echipei!

Google+