30 septembrie 2011

UTA - Poli 0:0

A fost un meci bun pentru alb-violeţi doar în prima repriză, care în mod atipic nu au mai reuşit să ridice calitatea jocului în mitanul secund, aşa cum au făcut-o de mai multe ori în acest sezon. Ceea ce a dus la un rezultat alb a fost, din nou, inabilitatea noastră de a converti marile ocazii pe care le avem, in timp ce gazdele n-au trimis niciun şut periculos pe poartă, deşi au avut câteva şanse de gol.

Debutul meciului ne-a întâmpinat cu o surpriză, anume titularizarea lui Chiş ca mijlocaş dreapta, acesta fiind venit recent de la FC Bihor. A fost o mutare puţin ciudată, considerând că jucătorul în cauză nu se află decât de puţin timp la club, dar probabil Velcea a sperat să se bazeze pe plusul de experienţă pe care l-ar fi adus faţă de Popovici sau Rocha. Oricum ar fi, Poli n-a ieşit din propria jumătate în primele cinci minute, acestea fiind cele mai bune momente de joc ale arădenilor din întreaga partidă. Exceptând o lovitură de cap puţin pe lângă, pericolul nu s-a mai concretizat la poarta noastră, iar imediat după expirarea celor cinci minute, alb-violeţii şi-au trecut în cont trei ocazii bune spre foarte bune în doar câteva minute. Prima a fost rodul efortului lui Ricketts, care a făcut o cursă de cincizeci de metri, a ajuns în careu şi a şutat din unghi, puţin pe lângă. Goga, dacă nu mă înşel, a avut ocazia unui şut din marginea careului, dar a tras mult peste, înainte ca Alex Curtean să treacă bine de doi fundaşi pe stânga, să intre în careu, doar ca din poziţie excelentă să tragă slab, în braţele portarului. UTA a replicat printr-o contră rapidă, care l-a găsit pe Bălan liber pe dreapta, dar până când acesta a decis să tragă, Sepsi s-a prezentat să-l blocheze. Intensitatea primei reprize s-a mai domolit după încă o bună fază cu Ricketts, care a evidenţiat reflexul excelent al lui Smaranda în minutul 15. Poli a continuat să controleze jocul, dar fără a da de faze concrete de gol, înainte ca Ricketts să ceară un penalty în minutul 30, când a fost împins în careu - se putea da. Ultima ocazie a reprizei i-a aparţinut lui Goga, care a rămas singur cu portarul, dar a finalizat lamentabil, cu o scăriţă eşuată.

Mitanul secund a fost dominat de un fel de tensiune ciudată, care nu a permis nimănui să facă diferenţa. UTA a încercat poarta cu şuturi de la distanţă, cel mai periculos fiind al lui Bălan, dar şi acesta a trecut pe lângă. Poli şi-a trecut în cont o nouă şansă mare în minutul 65, când la un corner, un jucător advers, tatonat de Goga (am impresia), a trimis cu capul în propria bară. Din păcate, cam asta a fost şi ultima ocazie concretă a partidei, până la minutul 93, când Drăghici a primit balonul în careu, dar a trimis multe pe lângă - ratând astfel ceea ce putea fi, în mod cert, lovitura decisivă. În rest, şuturi respinse, şuturi pe lângă şi mingi pierdute în zona centrală de ambele echipe au redus calitatea jocului.

Egalul nu cred că ne convine în mod deosebit, dar există câteva cauze destul de clare pentru care ar trebui să ne mulţumim cu el.

Prima este lipsa de determinare a unor jucători, în special în repriza secundă. Fazele de atac dezvoltate pe flanc au fost mereu timide, fundaşii urcând doar rareori, în timp ce tot ce s-a jucat central a cam murit în picioarele lui Goga. Acesta a făcut un meci foarte slab, cu nenumărate preluări aiurea, pase proaste sau finalizări superficiale. Totodată, susţinerea la mijloc a fost destul de subţire, ceea ce a limitat posibiltăţile noastre de construcţie.

A doua este schimbările neinspirate ale lui Velcea, care nu au adus absolut nimic jocului nostru - la o adică, parcă au mai şi scos ceva din el. Ricketts, cel mai bun om al meciului pentru Poli, a fost schimbat primul, fiind probabil şi obosit, de către Popovici, astfel că am rămas fără pivot, şi de atunci UTA a reuşit să recupereze mingea mai rapid. Pentru mine este de neînţeles de ce nu a intrat Zăgrean. E drept că Ricketts are două mari calităţi, este bun şi la mingi înalte, dar are şi viteză, numai că atunci când ai de ales între cele două, e evident că posesia mingii ar trebui să aibă prioritate. Intrarea lui Gorobsov pentru Poparadu a fost forţată de o accidentare, dar argentinianul nu a adus nimic jocului nostru, în timp ce Rocha a dovedit din nou că, atunci când jocul nu e unul pe contre, are puţin de contribuit.

A treia este eterna problemă a ineficienţei ofensive, care nu s-a ameliorat deloc de la începutul sezonului. Poli a avut azi măcar patru ocazii pe care putea şi trebuia să scrie gol, dar doar într-una a fost pus la încercare portarul! Spune destule.

În rest, aş remarca efortul unor jucători, precum Scutaru şi Tameş, pe lângă deja-numitul Ricketts. Majoritatea au oscilat între momente bune şi erori greu explicabile, în timp ce Chiş a fost aproape inexistent, iar Goga anti-constructiv. Cam atât, momentan.

Poli: Lepmets (6) - Dăruială (5,5), Ilie (5,5), Scutaru (6), Sepsi (5,5) - Chiş (5), Tameş (6), Poparadu (5,5), Curtean (5,5) - Goga (4,5), Ricketts (6)

Schimbări:

Popovici pentru Ricketts (min 67)
Gorobsov pentru Poparadu (min 73)
Rocha pentru Chiş (min 78)

28 septembrie 2011

Avancronică: UTA - Poli

Îmi vine foarte greu să spun ceva despre această meci, pentru că totul se subînțelege, ba chiar unii înțeleg mai bine decât mine - care n-am prins prea multe derby-uri între UTA și Poli - ce reprezintă această confruntare.

În treacăt fie spus, UTA are pretenții de promovare anul acesta, dar rezultatele din acest început de campionat nu prea arată acest lucru. Doar două victorii din șase meciuri, nici una acasă, ci o înfrângere cu Râmnicu Vâlcea - echipă din coada clasamentului - şi 2 egaluri. Totuși, situația lor nu e rea. Sunt pe locul 5, la numai 5 puncte de primul.

Date irelevante, deoarece meciul de vineri e singurul din acest tur care nu ține cont de ierarhii, nici măcar valoarea jucătorilor nu va conta, ci numai ambiția și pasiunea pe care o vor pune în joc, iar consecințele rezultatului în clasament sunt prea puțin importante pe lângă sentimentul trăit de suporterii echipei învingătoare. Tot ce va conta se va rezuma la cele 90 de minute de joc, încadrate ca spațiu în cadrul stadionului "Francisc Neumann". N-or fi mulți timișoreni la Poli (cam tot atâția cât sunt la Arad), dar orice jucător înțelege miza și este împins de la spate de atmosfera din tribune.

Sper ca cei ce vor intra pe teren se vor gândi și la colegii lor de la Poli II și vor răzbuna ieșirea lor nemeritată din grupă. Măcar să pună la fel de mult suflet cât au pus ei.

Hai Poli!

25 septembrie 2011

Poli - Severin 2:1 (2:0)

Așa cum era de așteptat, egalitatea de puncte din clasament, nu s-a văzut și pe teren, Poli controlând aproape tot meciul. Primele ocazii au venit în urma unor lovituri libere, întâi Goga, apoi Tameș, dar portarul s-a opus. La un moment dat, parcă l-am văzut pe Mansour în teren, dar de fapt era doar Ricketts cu o foarfecă, pe lângă poartă. Momentul cheie al meciului a avut loc în minutul 22, când un severinean primea al doilea galben, pentru o simulare, la doar 6 minute după primul avertisment. În 10 oameni, aportul ofensiv al oaspeților a fost redus aproape la zero. Ei nu au reușit să mai pătrundă în careul nostru, reușind doar două șuturi de la distanță, foarte ușoare pentru Lepmets.

A fost bine pentru noi că am înscris repede după aceasta și nu le-am oferit ocazia să se îngrămădească în apărare. Goga a executat o lovitură liberă de la 25 de metri, lateral dreapta față de poartă, plasat și pe jos, la care portarul a avut un plonjon întârziat, neputând să mai scoată mingea din drumul ei spre poartă. Poli și-a continuat jocul bun, cu combinații și acțiuni pe flancuri. Pe finalul reprizei, Ricketts a pătruns pe dreapta și, viclean, a încercat să-l păcălească pe portar la colțul scurt, acesta fiind ieșit puțin pentru o centrare, dar a reacționat bine. Tot Ricketts avea să-și treacă în cele din urmă numele pe lista marcatorilor, cu puțin înainte de pauză. Tameș l-a deschis pe Dăruială pe dreapta, iar acesta le-a arătat colegilor cum se dă o centrare perfectă, în urma căreia canadianul a înscris cu capul - o fază școală.

Repriza a doua a început bine pentru noi, cu o centrare a lui Curtean, Zăgrean reluând cu exteriorul sau călcâiul, nereușind să-l păcălească pe portar. Jocul s-a mai calmat, însă, dar tot am mai avut ocazii mari de a marca. Întâi Curtean a tras din lovitură liberă puțin pe lângă vinclu, apoi Ricketts a nimerit transversala, în urma unei centrări a lui Zăgrean.

În schimb, severinenii au reușit să înscrie în minutul 68 din lovitură liberă, cu o execuție foarte frumoasă, sub bară, de la 25 de metri. Se mai întâmplă. În mod normal la cum decurgea jocul nu aveau de ce să fie probleme, numai că nu am reușit să ne creem ocazii de gol, pentru că Velcea a dat complet peste cap ofensiva, introducându-l pe Axente în locul lui Zăgrean, apoi scoțându-l și pe Ricketts și permutând de fiecare dată jucătorii în teren. Astfel, n-am mai avut nici o ocazie importantă, în schimb, puteam din nou să primim lovitura fatală pe final, când Lepmets a ieșit cam neinspirat. Mingea lobată a trecut, însă, pe lângă poartă, astfel că am răsuflat ușurați.

Totuși, a fost un meci bun prestat de violeți, chiar de adversarul s-a dovedit a fi doar un bun partener de antrenament. Probabil şi fără omul în minus, jocul ar fi fost unul asemănător. Se vede că pasele încep să curgă din ce în ce mai bine. Nu ne mai precipităm în fața careului și încercăm să găsim breșe. Astfel, Ricketts și Zăgrean au fost foarte buni în atac, fiind prezenți în joc și pe lângă fazele de poartă. În schimb Axente nu reușește nici măcar să finalizeze cum trebuie mingile pe care le primește. Dăruială a avut momentul său de glorie cu o pasă de gol, dar în rest a avut câteva momente de nesiguranță, dar nimic grav. De ceilalți nu sunt prea multe de spus, evoluția lor fiind cea cu care ne-au obișnuit. Curtean, însă, deși s-a zbătut mult, de multe ori mai mult a încurcat, decât să fie util. Deși se cerea schimbarea sa, Velcea a amânat momentul. Cred că diferența de joc între ultimele 30 de minute și restul meciului e concludentă.

E bună această victorie lejeră și mergem cu mare încredere pentru derby-ul de vineri.

Bravo Poli!

Poli: Lepmets (5) - Dăruială (6), Scutaru (6), Ilie (5,5), Sepsi (6) - Goga (6,5), Poparadu (5,5), Tameş (6), Curtean (5,5) - Ricketts (6,5), Zăgrean (6)

Schimbări:

Axente (4,5) pentru Zăgrean (min 62)
Pătraș pentru Ricketts (min 77)
Rocha pentru Curtean (min 82)

24 septembrie 2011

Avancronică: Poli - Severin

A șasea etapă, încă un meci important. Gaz Metan Severin sunt o surpriză a acestui început de campionat, acumulând 11 puncte și ocupând primul loc la egalitate cu noi și Bistrița. Astfel, încleștarea de mâine este cel mai tare meci al etapei pentru că poate lăsa în urmă una dintre combatante.

Clubul este înființat recent, în urma fuziunii Gaz Metan Podari, echipă ce avea o colaborare cu Academia Gică Popescu, și a CFR Craiova, dând naștere echipei Gaz Metan CFR Craiova. Anul acesta și-au regândit imaginea, schimbându-și numele și mutându-se la Severin, unde suporterii se îndrăgostesc imediat de orice echipă joacă acolo. În orice caz, arată a club serios, cu o oarecare viziune de viitor și care a crescut treptat în puținii ani de existență.

Pe lângă rezultatele din campionat, severinenii au un parcurs bun și în cupă, unde au reușit să se califice în optimi, la penalty-uri, după ce au terminat în 9 oameni în fața Mioveniului. Faptul că au făcut tot atâtea puncte ca și noi pare că este argument suficient ca să ne temem de ei, dar să ne uităm mai atent la performanța lor. Iese în evidență victoria clară cu 3-0 în fața Bihorului, dar în rest au 2 victorii cu echipe slabe și două remize albe cu deja celebrele echipe din Slatina. Dacă ne uităm pe clasament, vedem că cele 11 puncte au fost realizate tocmai cu echipele de pe ultimele 5 locuri. Înfricoșător! Desigur, nu putem trece peste faptul că nu au primit gol. În campionat adică, pentru că în cupă au primit. Dar sunt sigur că Velcea are soluții.

Acestea fiind spuse, cred că a venit momentul să avem și noi de spus ceva mai hotărât. Am arătat că ne putem bate chiar și în prima ligă, așa că acum ar trebui să ne impunem clar. Nu putem merge tot cu victorii trase de păr. Cele trei puncte sunt obligatorii oricum, având în vedere rezultatele Bistriței și Argeșului de azi. Este un meci acasă, venim după o calificare în optimile cupei, deci jucătorii vor avea moralul sus și îl pot ridica și mai mult cu o victorie clară.

Hai Poli!

23 septembrie 2011

Poli II - Sebiș 2:0 (2:0)

Poli II și-au continuat seria de rezultate excelente cu a treia victorie consecutivă, arătând că sunt pe un drum bun al concretizării unei echipe solide și a unor relații de joc productive.

Meciul a început bine pentru tinerii alb-violeți, pentru ca adversarii să treacă apoi la cârma jocului, fiind periculoși prin câteva lovituri libere de la 30-40 de metri. Prima mare ocazie a avut loc după un sfert de oră, când o astfel de lovitură a fost finalizată cu capul din interiorul careului, dar Ostafie și-a demonstrat abilitățile cu o paradă foarte frumoasă.

Poli a reacționat după pauza de hidratare, când o minge lungă ce îl căuta pe Belu se îndrepta către linia de fund. Fundașul dreapta s-a luptat cu fundașul ce o proteja și a reușit să o împingă în careu, unde Popa a tras în portar la colțul scurt. Cornerul ce a urmat a fost executat lung, Boștină a retrimis, iar din învălmășala ce a survenit, Silaghi a reușit să trimită mingea în poartă. În minutul 35, doar 7 minute mai târziu, Dobriceanu a trimis o nouă centrare pe colțul lung, unde Silaghi a urmărit și a lovit mingea cu capul, găsindu-l pe Belu în fața porții părăsite de portar.

În urma scorului confortabil, Poli s-a relaxat, permițând oaspeților să țină mai mult de minge, dar nimic notabil nu s-a mai întâmplat, chiar și în a doua repriză, când același Belu a lovit bine cu capul, întinzându-l pe portar. Sebișul a avut câteva oportunități datorită indeciziilor din apărarea noastră, dar de fiecare dată fundașii s-au repliat bine, ori Ostafie a fost la post, astfel că victoria a fost lejeră și meritată, chiar de înfruntarea a fost echilibrată.

Țin neapărat să remarc flancul nostru drept (culmea, fix ce-i lipsește echipei lui Velcea), adică tocmai pe cei doi marcatori - Belu și Silaghi. Au fost ofensivi, au recuperat mingi și au conlucrat bine. Nici nu este prima oară când au evoluții pozitive așa că sunt convins că în curând îi vom vedea și la echipa mare. Flancul stâng, pe de altă parte, a suferit profund. Damian, mijlocașul, a fost mereu nesigur și indecis, deși au trecut multe mingi pe la el, iar Toma, fundașul, a avut mai multe momente în care a greșit pasa în apărare.

Un aspect negativ e că marile ocazii ale noastre au venit din faze fixe, iar atacanții (Popa și Boștină) nu au avut prea mult de spus, dar au fost utili. O cauză ar putea fi evoluția neconvingătoare a mijlocașilor centrali - Fuchs și Dobricean, care perseverează în mediocritate (mai ales primul). De menționat că a intrat și Mucsi, care înscrie pe la juniori, un atacant cu un fizic impresionant, foarte solid, dar astăzi nu a arătat mare lucru, fiind bine blocat de adversari.

Una peste alta, a fost o partidă plăcută, trăită fără emoțiile de care am avut parte la anterioara confruntare între violeți și Național Sebiș.

Bravo Poli!

Poli II: Ostafie - Belu, Zaluschi, Iovan, Toma - Silaghi, Dobricean, Fuchs, Damian - Boștină, Popa

Schimbări:
Mucsi pentru Boștină (min 62)
Stancu pentru Dobricean (min 65)
Coșovanu pentru Fuchs (min 75)
Artean pentru Silaghi (min 90)

21 septembrie 2011

CR: Poli - Ceahlăul 2:0 (1:0)

Un meci cu nebănuit de puţine emoţii astăzi, căci alb-violeţii au intrat decişi şi determinaţi pe teren şi au învins foarte meritat în faţa unui adversar "din purgatoriu": nici chiar de Liga 1, dar şi mai bun decât majoritatea cluburilor din Liga a 2-a.

Cu un unsprezece modificat doar în apărare, Mera fiind amplasat în dreapta în locul lui Dăruială, alb-violeţii i-au luat foarte tare pe adversarii noştri de astăzi şi după nici două minute de joc îşi trecuseră în cont două ocazii mari. Zăgrean a scăpat întâi în poziţie ideală, dar Villandsen a respins, înainte ce o centrare de pe dreapta, prelungită cu capul de acelaşi Zăgrean, să nu poată fi împinsă în poartă de către Ricketts. Presiunea noastră a continuat, oaspeţii ieşind cu greu din apărare, şi după câteva tentative mai puţin reuşite de şut, Goga a deschis scorul în minutul 15: după ce a urcat cu mingea la picior, a făcut un un-doi perfect cu Zăgrean, şi din interiorul careului a şutat spre colţul lung, balonul a lovit bara şi a intrat în poartă. Reacţia imediată a Politehnicii a fost să se retragă, ceea ce a permis celor din Piatra Neamţ să urce cu mai mulţi oameni, evidenţiind astfel lacunele din apărarea noastră. Astfel, în minutul 21, după o indecizie defensivă, a fost nevoie de intervenţia lui Lepmets, care a blocat un şut din interiorul careului. Noi am încercat să rămânem periculoşi cu mingi lungi, şi graţie efortului depus de Ricketts şi Zăgrean am reuşit să menţinem oarecum posesia, dar din lipsă de susţinere nu s-au mai manifestat mari ocazii de gol. Am scăpat de puţin în minutul 28, când o respingere proastă a permis oaspeţilor să tragă la poartă şi mingea a lovit bara din dreapta lui Lepmets, dar în rest, în afară de dominare teritorială, nemţenii nu au mai reuşit mare lucru, decât şuturi de la distanţă. Alb-violeţii puteau să se desprindă decisiv chiar înainte de pauză, când Zăgrean a ajuns în poziţie centrală, a tras la poartă, mingea a fost deviată, dar a sfârşit doar în bară.

După pauză, precum era de aşteptat, apărarea noastră a fost supusă unor presiuni mai mari, şi mingea a ajuns de câteva ori nepermis de uşor în careul nostru. Din fericire, aceştia au fost imprecişi la finalizare, astfel că primul şut pe poartă al reprizei ne-a aparţinut, anume prin Tameş, care a trimis de la distanţă şi l-a obligat pe Villandsen să boxeze. Şi Rickets a încercat poarta de la marginea careului, cu un şut lipsit de forţă, înainte ca nemţenii să aibă două bune ocazii, întâi pe dreapta apărării noastre, unde Mera nu a închis cum trebuia şi i-a permis lui Stan să şuteze, în plasa laterală, şi apoi central, cu un şut care l-a întrebuinţat pe Lepmets, care a fost însă la post. În minutul 75 am reuşit să ne desprindem pe tabelă, tot pe o fază de contră într-un fel, pornită de la recuperarea excelentă a lui Poparadu (am impresia), mingea a ajuns la Curtean, acesta a tot urcat cu ea la picior fără ca fundaşii să-l atac, şi când a întrat în interiorul careului, cu culoare de şut, a tras puternic, curat, fără şanse pentru portar. Culmea, cu doar câteva minute înainte, Curtean trimisese un alt şut sănătos în bară! Oaspeţii au cedat iniţiativa pe final, şi Poli a mai avut două foarte bune oportunităţi de a marca, de ambele ori prin Popovici. Prima fază a decurs pe flancul drept, cu Goga, acesta i-a pasat foarte bine lui Popovici singur în interiorul careului, dar atacantul nostru s-a precipitat şi a tras mult pe lângă. A doua a pornit din gheata lui Rocha, acesta l-a deschis ideal pe Popovici, şi în ciuda posibilităţii unei pase către Goga, liber, a preferat un şut, care a trecut de puţin pe lângă. Şi Rocha a mai încercat un şut pe final, fără prea multă vlagă însă, astfel că scorul a rămas cel stabilit de Curtean şi ne-a asigurat trecerea în următoarea fază a competiţiei.

Per total, a fost un meci solid, bine pregătit de către Velcea, chiar dacă titularizarea lui Mera pe dreapta nu s-ar fi impus, nici măcar cu Dăruială indisponibil. Apărarea a şi fost punctul nevralgic, ca de obicei, cu Mera oscilând câteva intervenţii bune, cu altele periculos de slabe, în timp ce Ilie a fost adesea indecis. Scutaru a fost din nou punctul de sprijin, în timp ce Sepsi nu a scăpat fără prea mult stres pe flancul său, iar atunci când angrenajul acest a eşuat, Lepmets a fost la post cu câteva intervenţii foarte bune.

Jocul de la mijloc în sus a fost destul de bun, forcingul de debut fiind chiar foarte impozant. Curtean, după ce a muncit mult fără vreun succes notabil în prima repriză, a fost răsplătit în a doua, când şi-a trecut în cont un gol. Orice s-ar spune despre el, cred că schimbarea de atitudine este evidentă.
Poparadu şi Tameş au conlucrat bine la mijloc, deşi cel din urmă a mai pierdut câteva mingi, şi au fost esenţiali în prestaţia de ansamblu a echipei. Goga, pe dreapta, nu s-a văzut prea mult în prima repriză, exceptând fază frumoasă de la gol, n-a fost mereu prezent în joc, dar a dovedit destul altruism şi viziune pe final, când i-a pus pe tavă golul lui Popovici, dar acesta a ratat.

Mi-a plăcut dispoziţia la efort pe care au avut-o Zăgrean şi Ricketts, iar chiar dacă cel dintâi a ratat trei oportunităţi destul de bune, mi s-a părut că a avut o prezenţă mai pozitivă în joc decât Axente. Popovici, intrat la schimb, nu a reuşit să fie decisiv, ceea ce atârnă în mare asupra prestaţiei lui de azi.

Remarc şi elanul lui Rocha, atât cât a stat pe teren, care dovedeşte utilitatea sa atunci când echipele se deschis şi îi permit să urce cu mingea la picior. Am fost chiar surprins de doza (indicată) de altruism de la faza în care l-a deschis bine pe Popovici, dar apoi şi-a încercat totuşi şutul, deşi îl avea pe Goga liber în dreapta. Oricum, a mişcat bine.

Aşadar, un meci bun făcut de Poli, în care s-ar putea imputa doar slăbiciunile apărării şi retragerea imediată după deschiderea scorului. În rest, sper să purtăm ceva din spiritul de azi în meciul din Liga a II-a, când e drept că e mai greu fiindcă echipele se apără mult mai aglomerat, dar sunt convins că nu am fi pierdut puncte dacă jucam aşa până acuma.

Bravo!

Poli: Lepmets (6,5) - Sepsi (6), Ilie (5,5), Scutaru (6), Mera (5,5) - Curtean (6,5), Poparadu (6), Tameş (6), Goga (6) - Zăgrean (6), Ricketts (5,5)

Schimbări:

Popovici (5,5) pentru Zăgrean (min 60)
Pătraş pentru Ricketts (min 69)
Rocha pentru Curtean (min 80)


17 septembrie 2011

Alba Iulia - Poli 1:1 (0:0)

Poli a lăsat nepermis două puncte la Alba Iulia, după o partidă dominată practic cap coadă, în care a plătit pentru abordarea temătoare a lui Velcea în finalul meciului, deşi echipa se afla cu om în plus pe teren. Întâmplător, tot inspiraţia lui Velcea înclinase balanţa în favoarea noastră, prin introducerea lui Curtean, dar lipsa fazelor de poartă survenite ca urmare a unor acţiuni de joc, şi nu a fazelor fixe, este în continuare dezamăgitoare.

Cu un unsprezece mai inovativ ca şi configuraţie, însă în mare potrivit, Poli a avut o primă ocazie în minutul 5, Tameş trimiţând din liberă de la 20 de metri puţin peste. Singurul moment de slăbiciune al alb-violeţilor din primul mitan a sosit în minutul 15, când Pecarov a reuşit să tragă un şut bun către colţul lung, numai că mingea a trecut fie pe lângă, fie a fost uşor deviată de Lepmets. Aparenţele indică a doua întâmplare, tuşierul ce-a dintâi. Dominarea noastră teritorială nu a dat roade consistente în următoarea jumătate de ore, căci exceptând o liberă trimisă pe portar de către Pătraş, nu s-au mai trimis alte şuturi pe poartă. Goga ar fi putut împinge o minge în plasă după o acţiune Pătraş-Sandu pe stânga, dar a fost devansat de un fundaş, deşi se afla într-o poziţie perfectă. Finalul reprizei a fost ceva mai animat, iar în minutul 43 Goga a avut şansa de a trimite pe Poli în avantaj la vestiare, numai că libera executată de pe linia careului a trecut puţin pe lângă vinclu.

Gazdele, foarte temătoare în primele patruzeci şi cinci de minute, au ieşit mai decişi pe teren după pauză, şi au avut două bune oportunităţi de a marca în primele zece minute, intervenţia lui Scutaru şi finalizarea slabă a lui Camara fiind decisive. Cam atât a ţinut însă elanul celor de la Unirea, căci tiparul reprizei întâi a început din nou să iasă la iveală, de această dată însă şi cu ocazii de gol. Din păcate, mai toate fazele au venit ca urmare a fazelor fixe, în special a loviturilor de colţ, căci în rest tentativele indecise de atac pe flancuri nu au dat prea mari roade. Ricketts şi Ilie au trimis peste la două cornere, înainte ca o acţiune frumoasă pe dreapta, cu centrarea lui Dăruială, să îl lase pe Ricketts singur în centrul careului pentru o lovitură de cap precisă, dar acesta a trimis central, permiţând portarului să pareze. În minutul 67, gazdele au rămas în zece după o intrare urâtă împotriva lui Florin Sandu şi un bine-meritat galben unui jucător al Unirii, numai că situaţia în teren nu s-a schimbat mai deloc în favoarea noastră. Curtean, introdus chiar înaintea eliminării în locul lui Goga, a trimis un şut bun de la distanţă, respinsă de mereu prezentul Pascal şi Ilie a irosit încă o fază fixă care l-a găsit bine poziţionat. Totuşi, golul a venit în minutul 81, dar tot după o lovitură de pedeapsă, anume un penalty, obţinut de Curtean. Tameş a înscris şi finalul trebuia să fie de rutină, numai că Velcea a ales în mod inexplicabil să scoată unul din cei doi atacanţi şi l-a introdus pe Gorobsov. Mai mult, echipa s-a retras după ce timp de peste 80 de minute adversarul a arătat că nu are forţa de a ataca susţinut, iar nenorocul sortit acestei atitudinii s-a produs în minutul 87, când Gorobsov a pierdut o minge la centru, aceasta a ajuns la Bumbac, care a avut culoare pe centru, Dăruială a intervenit prea târziu, Lepmets ieşise indecis la cinci metri de buturi, şi jucătorul gazdelor a putut loba peste portar, restabilind egalitatea. Chiar dacă în minutele rămase s-a jucat puţin fotbal, Curtean ne putea aduce victoria în minutul 89, dar şutul său excelent a fost respins, din nou, de portarul advers.

Aşadar, o victorie aruncată pe apa sâmbetei, care plasează un nou semn de întrebare asupra abilităţilor lui Velcea de a conduce echipa către Liga 1. După experimentul tactic eşuat etapa trecută, astăzi s-a remarcat schimbarea inexplicabilă efectuată încă din minutul 82, genul de schimbare care în mod evident trebuia să aibă loc în minutele de prelungire ale partidei. Puţin ciudată mi s-a părut şi înlocuirea lui Goga cu Curtean, ceea ce a lăsat atacul polist la picioarele a doi vitezişti care n-au jucat împreună în niciun meci oficial. La fel de ciudată a fost titularizarea lui Axente, a cărui prezenţă pe teren a fost fix la fel de subtilă ca în ultima partidă.
E totuşi loc de două mici plusuri, titularizea lui Sandu şi Popovici. Primul, în special, a fost foarte activ, cu mai multe reuşite decât nereuşite, în timp ce Popovici, chiar dacă a reuşit câteva faze de efect, a fost prea puţin "utilizat" în jocul echipei. Din păcate, nu e destul, şi problema principală rămâne lipsa oricărei strategii consistente în faza ofensivă.

Dintre jucători, l-aş mai aprecia din nou pe Scutaru, care a fost foarte solid, precum şi pe Tameş, a cărui determinare continuă să impresioneze. În rest, Lepmets poartă vina pentru o poziţionare deficitară la gol, Ilie şi Dăruială au fost ca mereu inconstanţi, Poparadu şi Pătraş, deşi au construit bine până la un punct, nu au putut oferi pasa decisivă. Totuşi, apreciez şi efortul lui Pătraş, a cărui prezenţă în primul unsprezece este de bun augur. Goga, închis mai mereu între cinci jucători adverşi, nu a putut face diferenţa, dar nu cred că am ceva să-i imput.

Omul meciului ar fi totuşi Curtean, căruia i-a prins bine prezenţa pe bancă în primele şaizeci de minute. Ar fi frumos dacă ar putea menţine acest joc şi în partidele următoare.

În rest, urmează un meci greu şi interesant de Cupă, dar treaba principală a echipei trebuie să fie găseasirea unei modalităţi de a-şi îmbunătăţi jocul în preajma careului advers.

Poli: Lepmets (5,5) - Dăruială (5,5), Scutaru (6), Ilie (5), Sandu (6) - Popovici (5,5), Poparadu (5,5), Tameş (6), Pătraş (6) - Axente (5), Goga (5,5)

Schimbări:

Ricketts (5,5) pentru Axente (min 54)
Curtean (6,5) pentru Goga (min 66)
Gorbosov pentru Popovici (min 83)

16 septembrie 2011

Avancronică: Alba Iulia - Poli

E a treia deplasare consecutivă pentru alb-violeți, deci să sperăm că pe lângă problemele de ordin psihologic pe care le acuză staff-ul și jucătorii, să nu se adauge și unele de ordin fizic. Din alt punct de vedere, însă, nu înțeleg de ce e așa mare teamă pentru acest meci. Cel mai mult m-a șocat declarația lui Velcea care l-a descris ca fiind "al doilea din cele cinci meciuri importante pentru noi". Care 5, numai el știe, dar nu văd de ce i se acordă Unirii Alba Iulia o așa mare importanță.

Sigur că vor fi mai motivați împotriva noastră, și că se va vedea experiența multor ani la nivelul ligii secunde, cu câteva perindări în prima, dar dacă ne uităm pe rezultatele din primele 4 etape, nu vedem o candidată serioasă la promovare. O înfrângere cu Bihor, 4 puncte din confruntările cu slătinenii și o victorie împotriva vâlcenilor. Rezultate bune, dar nimic grozav, pare a fi o echipă care poate încurca fruntea clasamentului, dar care nu poate ținti acolo.

E nevoie doar de puțină concentrare ca valoarea jucătorilor să se impună în fața ambiției ardelenilor. Ce mi-a plăcut la Bistrița a fost jocul de pase al echipei, care sper să se repete și acum, iar Velcea să-și susțină prin fapte declarațiile, anume să mai reducă din greșelile personale ale jucătorilor. Legat de componența echipei, aș prefera mici schimbări. Personal, lui Ilie i-aș da o pauză etapa aceasta, dar cum Iovan nu e în lot, nu văd o alternativă, ținând cont de regula celor doi tineri. În orice caz, l-aș cupla cu Scutaru, nu cu Mera. Dar sunt 100% convins că pe Curtean nu vreau să-l văd în acest meci, după prestația lamentabilă de la Bistrița, mai ales când sunt alți jucători ce merită o șansă. Iar în atac nu există nici un jucător care să-și merite postul de titular, dar cred că e bună o rotație de la meci la meci.

Amintindu-ne de precedentele întâlniri, cu multe goluri și trăite intens, ne așteptăm la o confruntare frumoasă. Cu siguranță, pentru doi dintre jucătorii noștri va fi specială.

Hai Poli!

12 septembrie 2011

Gloria Bistriţa - Poli 2:2 (1:1)

Din nou Poli nu reuşeşte să ţină de avantaj la Bistriţa în ciuda superiorităţii teritoriale, dar în final trebuie să ne mulţumim cu un egal care putea, foarte uşor, să se transforme într-o înfrângere în minutele finale ale jocului. Bizara aşezare a lui Velcea, un 4-2-3-1, a dat greş complet, alb-violeţii fiind dominaţi copios în prima jumătate de oră, dar odată ce Mera a fost înlocuit cu Ricketts şi am revenit la un 4-4-2 mai civilizat, lucrurile au început să curgă în favoarea noastră.

Gazdele ne-au luat tare, precum am zis, şi au trimis primul şut pe poartă în minutul 5, Predescu a şutat la o liberă indirectă şi doar reflexul excelent cu piciorul al lui Lepmets ne-a salvat de gol. Presiunea bistriţenilor ne-a ţinut în propria jumătate, prima ocazie a Politehnicii sosind de abia în minutul 16, când Goga a tras dintr-un voleu dificil peste poartă. După ce Lepmets a fost pe fază la un şut de la distanţă a picat şi primul gol al partidei, în minutul 20. Ca urmare a unor gafe consecutive în apărare, Gloria a beneficiat de un corner, acesta a fost respins până la Tameş care în loc să se scape de minge a dat-o direct la un adversar la 20 de metri de poartă, acesta a prins un şut năprasnic şi Lepmets nu a mai putut interveni. E drept, un jucător aflat în ofsaid l-a împiedicat pe portarul nostru, dar asta nu răpeşte din frumuseţea execuţiei. Jocul nu s-a schimbat prea mult, astfel că nimic nu anunţa egalarea care a venit în minutul 33. La acea fază, imediat după introducerea lui Ricketts ca imbold pentru spiritul ofensiv al echipei, Poparadu l-a lansat cu o pasă genială peste apărare pe Curtean, acesta a preluat perfect ca apoi să finalizeze cu oareşce emoţii, dar portarul nu a mai putut interveni. Echilibrul partidei s-a mutat către alb-violeţi, care deşi au început să fie mai prezenţi în jumătatea adversă, nu şi-au creat mari ocazii de gol.

Tonul reprizei secunde a fost dat de golul instant marcat de Goga. La nici un minut de la reluare, o fază dezvoltată pe stânga de Sepsi a trimis mingea către Axente, acesta i-a pus balonul pentru şut lui Goga, iar atacantul nostru nu a ratat. Alb-violeţii păreau să controleze meciul, dar un moment de neatenţie a restabilit degrabă egalitatea, din nou după o fază fixă. Cornerul executat în minutul 52 a lăsat fără replică apărarea noastră după ce Ilie şi-a pierdut omul din marcaj şi acesta a avut şansa ca mingea să-l lovească în genunchi, după o altă deviere, fără şanse pentru Lepmets. Deşi impresia era că oricând putea să se marcheze în poarta gazdelor, Poli nu a reuşit să ajungă în multe poziţii clare de gol. Poate una dintre cele mai bune faze a avut loc în minutul 68, când Dăruială i-a pasat în spate lui Goga, în interiorul careului, dar acesta a ales să trimită un fel de simulacru de şut-centrare către colţul lung, care nu a creat alt pericol. Poli a mai avut două oportunităţi prin minutul 80, când Axente a trimis cu capul o centrare a lui Tameş, dar pe lângă, şi Goga s-a aflat din nou în poziţie bună, numai că nu a reuşit să şuteze cum se cuvine. Culmea, toată dominarea noastră putea fi pusă la colţ, dacă în minutul 88, Curtiuş scăpat singur cu Lepmets n-ar fi fost inexact la finalizare, în aşa fel încât Scutaru a reuşit să intervină şi să ne salveze de un deznodământ nefericit. Bistriţa a părut în continuare periculoasă pe contre în minutele rămase, dar până la urmă au decis să aleagă calea tragerilor de timp, astfel că nimic notabil nu s-a mai întâmplat.

Până la urmă nu mă plâng prea mult, căci alb-violeţii au arătat iniţiativă în repriza secundă, după o primă jumătate de oră foarte slabă. De cele mai multe ori a lipsit însă pasa decisivă, Axente şi Ricketts au fost foarte puţin prezenţi în joc, şi flancurile nu au produs mare lucru. Aş spune că deşi golul marcat l-a absolvit oarecum, Curtean a dezamăgit şi astăzi, fiind prea puţin constructiv, cu multe treceri şi combinaţii ratate. La o adică nici Goga nu a fost chiar grozav, dar a părut mai implicat în joc. Şi Tameş trebuie să îşi asume criticile, mai ales pentru eroarea de la primul gol al bistriţenilor, dar şi pentru lentoarea cu care s-au dezvoltat multe faze de atac.

Mai bine au jucat astăzi Sepsi şi Scutaru, în timp ce şi Dăruială a făcut un meci destul de decent. Poparadu, pe lângă pasa de gol, a evoluat uşor timorat de galbenul primit în debutul partidei, iar Mera nu a apucat să iasă prea mult în evidenţă. Totodată, aş aprecia şi meciul lui Lepmets, care nu prea avea ce să facă la goluri şi a părut decis în intervenţii în rest.

Ceea ce m-a nedumerit a fost atitudinea lui Velcea, care pe lângă tactica ciudată cu care a abordat partida, a ales să facă şi o modificare în minutul 90, când echipa putea să mai forţeze un atac. Cu această ocazie a debutat însă Gorobsov, care a apucat să şi intre în contact cu mingea de câteva ori. Rămâne de văzut ce viitor va avea în meciurile următoare.

Aşadar, neînvinşi, dar mai e de muncă. Să sperăm că suntem cu adevărat în ascendenţă.

Poli: Lepmets (6) - Dăruială (5,5), Ilie (5), Mera (5,5), Sepsi (6) - Scutaru (6), Poparadu (6) - Curtean (6), Tameş (5), Goga (6) - Axente (5)

Schimbări:

Ricketts (5) pentru Mera (min 33)
Pătraş (5,5) pentru Curtean (min 65)
Gorobsov pentru Poparadu (min 90+1)

11 septembrie 2011

Avancronică: Bistrița - Poli

Aruncând o privire peste echipele din "B2", cam jumătate din ele au fost numite favorite la promovare, dintr-un motiv sau altul. Unele s-au impus prin rezultatele din aceste prime 3 etape, în timp ce altele nu și-au confirmat statutul.

Legat de Gloria Bistrița, lucrurile sunt clare, meciul de luni seara fiind practic un meci între două echipe de prima ligă. Deși important, n-aș spune că e un meci decisiv, nu doar pentru că e încă prea devreme ca punctele să nu poată fi recuperate, dar și pentru că mai e până ca forma clasamentului la vârf să se concretizeze. Cu alte cuvinte, nu cred că va fi cel mai greu meci al nostru și nici singurul de acest gen. Pentru noi, lucrurile se vor limpezi după etapa a 7-a.

Revenind la colegii noștri de suferință, e demn de menționat că Gloria Bistrița a fost cea mai longevivă echipă în prima ligă, (cu excepția celor doi monștri sacrii, bineînțeles) în care a evoluat de la Revoluție încoace. Deși au transferat o mână de jucători, echipa bistrițeană reprezintă un amalgam de jucători cu experiență, tineri și stranieri.

Au început mai prost, întâi cu un meci neconvingător cu Chindia Târgoviște, în care puteau și pierde, apoi cu eliminarea din cupă în fața echipei Voința Livezile (serios, așa îi cheamă). Dar au revenit cu două victorii în campionat și ocupă un loc fruntaș.

Probabil că va fi un meci diferit de cele pe care le-am juact până acum, diferența constând în faptul că vom întâlni un adversar de prima ligă. Mă aștept să nu ne permitem la fel de multe greșeli ca până acum, dar nici victoria nu are de ce să nu fie la fel de facilă ca până acum.

Hai Poli!

9 septembrie 2011

CR: Poli - Ceahlăul

Sorţi bun, meci acasă, ne-auzim în două săptămâni.

Poli II - CFR Simeria 3:1 (0:0)

Alb-violeţii mici - şi chiar mici au fost, căci Ganea era cel mai mare dintre ei, generaţia 87 - au dispus de Simeria, după un meci nu fără emoţii, dar în care au fost superiori adversarului de azi.

Cu Kirev impozant în poartă, partida a avut o primă repriză mai liniştită. Câte o şansă foarte bună de fiecare parte, Simeria cu un şut deviat care era să intre în poartă şi Poli cu o centrare perfectă a lui Coşovanu pentru Boştină, dar cel din urmă a trimis foarte slab cu capul.

Repriza secundă a fost mai bună, şi Poli a deschis scorul în minutul 57. La acea fază, Ganea a ajuns cu balonul central stânga, s-a învârtit puţin cu el, şi apoi a tras puternic, la colţul lung, învingându-l pe portarul advers. Alb-violeţii se puteau desprinde repede, dar Popa, aflat la capătul unei centrări venite de pe dreapta, de la Coşovanu am impresia, a tras fix în portar din interiorul careului mic. La faza următoare, mai exact la un corner, oaspeţii au egalat, după ce Boştină s-a apărat foarte slab şi balonul a fost împins în poartă de către un adversar (la o adică, mi s-a părut chiar autogol iniţial). Kirev a fost întrebuinţat în minutul 68, când un şut de la ceva distanţă l-a forţat să respingă peste. Din fericire, ultimele zece minute ne-au aparţinut, şi după o fază cu două mari ratări - o foarfecă în bară a lui Silaghi şi încă o ratare din interiorul careului - unul dintre Popa şi Szalkai a fost decisiv pe final, oferind centrări de gol, întâi lui Silaghi şi apoi lui Dobriceanu (care a beneficiat şi de o respingere proastă). Astfel, alb-violeţii şi-au trecut în cont prima victorie a stagiunii, una bine-meritată.

Dacă ar fi să fac întâi un comentariu despre Kirev, a lăsat impresia că este sigur pe sine, puţin indecis în intervenţii, şi are o capacitate deosebită de a pune mingea în joc, fie că vorbim de degajări sau de mingi aruncate către coechipieri. De urmărit în continuare.

Dintre ceilalţi jucători, nu pot spune că cineva a fost cu adevărat mult mai bun decât restul. Poate Ganea, care cu siguranţă are loc în lotul echipei mari. De cealaltă parte, Boştină a făcut o partidă foarte slabă.

Interesant pare şi Artean, care are un fizic impozant la mijlocul terenului.

Pentru echipă este important să joace împreună cât mai mult, pentru a lega nişte relaţii de joc. Lupta pentru rămânerea în liga a III-a va fi un dificilă.

Bravo!

Poli: Kirev - Belu, Zaluschi, Iovan, Damian - Coşovanu, Ganea, Fuchs, Szalkay - Boştină, Popa

Au mai intrat:

Silaghi pentru Boştină
Dobricean pentru Ganea
Artean pentru Fuchs

6 septembrie 2011

CR: Naţional Sebiş - Poli 1:2 (1:1)

Din nou o victorie dificilă în compania unei echipe de liga a III-a, dar măcar de această dată nu a mai fost nevoie de prelungiri şi penalty-uri. După ce gazdele au deschis scorul în minutul 10, Poli a egalat de la unsprezece metri, în minutul 20, prin Tameş. Au urmat tot felul de emoţii până în minutul 89, când Popovici a reuşit să lovească decisiv, tocmai de ziua sa de naştere, reuşind astfel să tranşeze calificarea!

Gafa lui Zaluschi la gol, indeciziile lui Mera şi Ilie, ratările lui Axente au făcut ca meciul să fie unul mai deficil decât trebuia să fie, dar nu e ceva chiar nou.

Nu cred că mai e loc de alte comentarii. Bine c-am trecut.

Poli: Lepmets - Scutaru, Mera, Ilie, Sepsi - Popovici, Zaluschi, Tameş, Curtean - Goga, Axente

Schimbări:

Pătraş pentru Curtean
Zăgrean pentru Axente
Rocha pentru Tameş

5 septembrie 2011

Transferuri în miez de noapte

Se pare că se ţin totuşi de nişte promisiuni mai marii noştri, căci astăzi s-au confirmat două transferuri.

Primul jucător care se va alătura Politehnicii este Mario Kirev, portar bulgar de 22 de ani, şi el vine împrumut de la Juventus Torino până vara viitoare.

Al doilea jucător este Nicolas Gorobsov, un mijlocaş italian de 21 de ani, care a evoluat Vicenza, Torino şi Cesena. La primele două echipe a şi adunat 30 de prezenţe. Şi el a sosit sub formă de împrumut.

Mi se pare puţin ciudată aducerea unui portar străin drept rezervă, mai ales că nu e nici transferat definitiv şi nu are nici experienţă de joc, evoluând competitiv doar la Slavia Sofia, între 2007 şi 2009. Aş fi zis că ne-am fi putut descurca şi cu rezervele tinere pe care le avem, căci, la o adică, nu cred că e foarte probabil să-şi piardă Lepmets locul din poartă în viitorul apropiat. Pe de altă parte, poate a învăţat câte ceva de la Buffon şi a venit să predea mai departe know-how.

Gorobsov aş spune că e un transfer de bun augur: evoluează ca mijlocaş central, unde nu prea avem dublură, şi are nişte meciuri în picioare.

Să sperăm că ambii ne vor fi utili.

3 septembrie 2011

Poli - FC Olt 1:0 (0:0)

Meci nu fără emoţii în această dimineaţă dogoritoare pe Dan Păltinişanu - şi de ce ai prefera să joci la 11 şi nu la 18, mă întreb cu această ocazie. Pe de altă parte însă, Poli putea liniştit să câştige la o diferenţă mult mai clară, dar intervenţiile portarului advers şi imprecizia la finalizare ne-au costat puţin la golaveraj.

Alb-violeţii au început destul de bine, trecându-şi în cont trei şuturi spre poartă în primele zece minute. Dacă eforturile lui Goga şi Dăruială au fost mai mult spectaculoase decât mari ocazii, Zăgrean putea să deschidă scorul la centrarea lui Sepsi, dar lovitura sa de cap a trecut peste, în ciuda poziţiei favorabile în care se afla atacantul nostru. Apoi, brusc şi de nicăieri, oaspeţii, care au făcut un pressing ameninţător încă de la primul fluier, s-au văzut căţăraţi în careul nostru şi timp de ceea ce a părut o eternitate, şi-au trecut în cont şase cornere consecutive. Culmea, după o fază finalizată cu şut de Pătraş în minutul 20, dar parată de portar, tot oltenii au fost foarte aproape de gol, la un nou corner, dar după o serie de bâlbâieli în careul mic, Sepsi a reuşit să degajeze. A urmat o perioadă mai puţin prielnică fotbalului, în care doar Curtean şi Goga au mai încercat câteva ceva, înainte ca Scutaru să-şi treacă în cont o bună şansă în minutul 40, când Ilie i-a pus mingea pentru şut din interiorul careului, dar fundaşul nostru central a şutat în forţă, pe lângă.

Jocul a fost ceva mai intens în repriza secundă, pe de-o parte deoarece oaspeţii au căzut fizic şi pe de altă parte fiindcă Sepsi a început să urce mai mult în atac. Acesta din urmă i-a oferit o centrare bună lui Zăgrean în minutul 54, dar lovitura de cap a fost pe portar, şi tot Zăgrean a trimis peste cu capul, câteva minute mai târziu, la o fază fixă, numai că de această dată nu a nimerit cadrul porţii. Golul a venit la puţin timp după, în minutul 60, după o acţiune care a pornit din piciorul lui Curtean, mingea a ajuns la Sepsi pe stânga şi acesta a centrat pe jos, spre colţul lung, de unde Goga a marcat din doar câţiva metri! Cinci minute mai târziu, oaspeţii s-au trezit în zece după ce căpitanul lor a primit al doilea galben, dar în loc ca Poli să forţeze desprinderea, meciul a pierdut din turaţie. În ultimul sfert de oră, alb-violeţii au avut totuşi parte de nişte ocazii foarte mari. Prima i-a aparţinut lui Zăgrean, care a fost lansat în adâncime de Tameş, a scăpat singur cu portarul din poziţie suspectă de ofsaid, dar a finalizat slab, pe lângă. A fost rândul lui Goga în minutul 79, tot după o centrare a lui Sepsi, dar portarul a parat lovitura sa de cap, înainte ca Scutaru să trimită şi el cu capul la un corner, doar pentru a-l evidenţia din nou pe apărătorul buturilor adverse. La final s-a dovedit destul, în ciuda unui şut parşiv al oaspeţilor care a fost scos de Lepmets de sub bară. Rămâne în continuare de contemplat jocul nostru ofensiv şi abordarea fazelor fixe.

Ceea ce m-a iritat însă mai mult a fost înlocuirea lui Pătraş după zece minute din repriza secundă, deşi acesta fusese cel mai activ jucător al Politehnicii, cu destule de recuperări şi câteva acţiune ofensive care au dereglat apărarea adversă. Culmea e că cel lăsat în teren în ciuda unui meci slab, anume Curtean, a jucat un rol în golul ce a urmat, dar mă întreb cât timp va mai rezista în primul unsprezece dacă nu începe să se prezinte mai bine. Totodată, faptul că Rocha e mereu ţinut pe bancă, ajungând astăzi la a treia prezenţă pentru Poli în tot atâtea meciuri, fără a aduce un aport consistent în jocul echipei, mă bulversează - ar fi doar normal ca acesta să fie folosit în rotaţie cu Sandu şi Chiţu, pentru a-i menţine şi pe aceştia motivaţi şi în priză.

În rest, un meci foarte bun azi pentru Sepsi, Goga destul de prezent, şi cei doi fundaşi centrali, Scutaru şi Ilie, o prestaţie fără greşeală. Suferim în continuare pe dreaptă, unde încep să mă întreb când va fi folosit şi un alt jucător, să zicem Iovan, deoarece Dăruială a fost, până acuma, constant în evoluţiile sale dezamăgitoare. La mijloc, Tameş şi Poparadu au alternat momentele bune de joc cu cele mai puţin bune, dar per ansamblu nu au fost nemulţumitori. Acelaşi lucru nu poate fi spus şi despre Zăgrean, care nu a reuşit să arate că ar trebui să fie titularul de drept al postului.
Dintre cei introduşi pe parcurs, Popovici a avut câteva faze de efect pe dreapta, dar ce a fost interesant de văzut a fost că în ultimele douăzeci de minute, Poli a trecut la un 4-2-3-1, teoretic pentru a ţine mingea mai sus şi a spori capacitatea ofensivă. A funcţionat oarecum, dar nu destul.

Ne rămâne să sperăm la un meci mai uşor în Cupă, la Sebiş, ca apoi să putem aborda cum trebuie deplasarea de la Bistriţa.

Poli: Lepmets (6) - Dăruială (5), Scutaru (6), Ilie (6), Sepsi (6,5) - Pătraş (6), Poparadu (5,5), Tameş (5,5), Curtean (5) - Zăgrean (5), Goga (6)

Schimbări:

Popovici (5,5) pentru Pătraş (min 55)
Rocha (5) pentru Curtean (min 72)
Google+