25 februarie 2017

Viitorul - Poli 5:0 (4:0)

Uneori nu intri cu mari așteptări la un meci și tot ieși dezamăgit. E și greu de zis cât din eșecul de azi a fost cauzat de superioritatea gazdelor și cât de lipsa de tărie cu care am abordat noi partida. Cert e că Popa a plătit scump pentru încăpățânarea cu care încearcă să facă din Neagu un jucător de Liga 1, doar că fundașul stânga a fost ținut aproape în catalogul dezastrului de Străuț și Bocșan, cei trei fiind culpabili direct, laolaltă sau separat, la fiecare dintre goluri. Că toate echipa n-a mers e clar, deși obiectiv vorbind am avut cam la fel de multe ocazii ca de obicei. Eliminarea lui Artean pe final, după ce primul galben îl văzuse pe o confuzie a centralului (Străuț fiind mai degrabă de penalizat în acea fază), face ca acesta să lipsească din meciul de cupă, de marți, și să fie disponibil pentru partida importantă cu Chiajna.

Lucrurile n-au arătat bine încă de la început, flancul lui Neagu fiind devorat de-a dreptul de Benzar&co. Prima ocazie importantă a gazdelor s-a arătat în minutul 9, când Straton a respins în corner un șut de la 23 metri. Golul a căzut la scurt timp, în minutul 11, în urma unui corner la care n-am reușit să degajăm mingea, iar bâlbâiala lui Bocșan s-a dovedit ultima pe care să ne-o permitem, înainte ca Morar să împungă mingea pe lângă Straton. Ocaziile Viitorului continuă, două ieșind în evidență: alt șut de la marginea careului, pe partea dreaptă acum, deviat de Bocșan peste Straton, dar și puțin peste poartă; dezastru prelungit pe stânga, finalizat cu șut (deviat) pe lângă colțul lung. În mod logic, a urmat golul doi în minutul 22, la o fază în care Străuț a căzut ca-n piscină, lăsându-l pe Ganea liber și cu timp, acesta i-a pasat în fața porții aceluiași Morar, care a îndeplinit o formalitate. Singurul lucru de discutat, dacă vrem să discutăm ceva, e poziția la limită din care a plecat Ganea, că de fault nu are rost să vorbim. Golul trei, semnat în minutul 30, i-a implicat pe ambii fundași laterali, cu Neagu depășit inițial de Benzar, mingea a circulat spre Roșu, care a trimis o diagonală peste apărătorii noștri și în spatele lui Străuț, balonul s-a întors în fața porții de unde Morar a copiat execuția de la reușita anterioară. De remarcat aici că Vână, care a centrat, trebuia acompaniat probabil de Fucek, dar croatul nu se arată prieten cu faza defensivă. După alte cinci minute s-a făcut patru, Străuț reușind să-l scoată din ofsaid pe Morar, destinatarul unei pase lungi din apărare, și acesta a întors serviciile pe care le primise anterior pasându-i lui Chițu, tot singur în fața porții și tot precis la finalizare. Noi n-am prea contat de-a lungul reprizei, deși Drăghici și Popovici au trimis două avioane din poziții grele, ca apoi Popovici să fie aproape la o centrare în fața porții, și pe final de repriză același Popovici să fie deschis de Soljic, scăpat singur cu portarul a încercat un lob de la marginea careului, în brațele acestuia.

Am început cu ceva mai mult aplomb partea secundă și rapid s-au făcut cinci: Viitorul a recuperat la mijloc, mingea a ajuns în lateral la Chițu, care s-a întors cu Bocșan în spate și l-a lăsat pe drum, pasându-i lui Coman, singur cu Straton, și tânărul atacant al gazdelor n-a ratat nici el. Jocul s-a liniștit apoi, Poli nereușind nimic ofensiv, iar gazdele păreau satisfăcute de avantaj. De abia ultimele zece minute au mai adus câteva ocazii. În minutul 82, Iancu a trimis cu capul, din spatele lui Bocșan, puțin pe lângă vinclu, ca patru minute mai târziu Straton să intervină decisiv în fața lui Purece. Și apoi, în minutul 88, singura noastră ocazie a reprizei, la capătul unui croșetaj impresionant de pase Soljic - Bîrnoi - Soljic - Popovici, doar că ultimul a preluat prea larg, așa cum a făcut mai mereu pe întreg parcursul partidei, și portarul advers a avut timp să-i închidă unghiul la șut. Ultima fază a meciului trebuia să aducă un penalty gazdelor, la o intervenție anapoda a lui Bocșan, dar Avram a văzut invers și scorul n-a mai luat proporții.

Nu știu ce-ar putea fi luat drept pozitiv la capătul acestui meci. Poate cele câteva minute adunate de Bîrnoi, care nu știu dacă a mai atins mingea în afară de acțiunea descrisă mai sus, sau evoluția destul de dârză a lui Soljic. În rest, câțiva jucători au oscilat în zona unui acceptabil gri, precum Drăghici, Șeroni, poate Scutaru, introdus în locul lui Neagu după ce paguba fusese deja făcută. Artean nu m-a impresionat cu eliminarea dobândită, fie că era strategică sau nu, dar și fără ea n-a făcut un meci bun, în vreme ce Fucek, deși destul de prezent atunci când duceam mingea în jumătatea adversă, nu mi-a plăcut în flancul drept, unde mai mereu pierdea un tempo să-și pună mingea pe stângul. Ce să mai zici despre Popovici, care a avut două bune oportunități de gol și în rest a fost puțin prezent? Sau de Straton, care deși a scos două mingi grele, a fost mai mereu lăsat fără șansă de apărarea din fața lui. Că despre Neagu, Bocșan și Străuț chiar n-am chef să mai zic nimic - decât că-mi fac griji pentru flancul drept, unde prestațiile celui din urmă au fost consecvent slabe în acest an și nu dispunem de nicio acoperire.

Ah, și am uitat de Croitoru. Cred că asta spune ceva în sine.

Așa o înfrângere trebuie să ne evidențieze că nu putem aborda relaxați returul semifinalei de Cupă de marți. Apoi, pentru disputa cu Chiajna, să sperăm că Popa va evita nepotrivirile frapante, când revin și cei trei suspendați. Cu Poparadu în locul lui Artean vom avea un mijloc ceva mai creativ, dar mai puțin combativ și mai puțin robust. Important va fi să ne aducem aminte cum se stă în linie în apărare și să nu lăsăm spații așa de mari între portar și fundași.

Poli: Straton (5) - Străuț (4), Bocșan (4), Șeroni (5), Neagu (3,5) - Artean (4,5) - Popovici (5), Soljic (6), Croitoru (5), Fucek (5) - Drăghici (5,5)

Schimbări:

Scutaru (5,5) pentru Neagu (min 40)
Poparadu pentru Drăghici (min 66)
Bîrnoi pentru Croitoru (min 83)

20 februarie 2017

Galerie foto Poli - Iași


Bărbuț le-a dat mari bătăi de cap adversarilor de pe flancul său




Croitoru, încă util echipei

 Deși nu a fost dur, meciul a fost întrerupt de numeroase faulturi

 Important e să ții mingea la tine...

... ca să poți dribla portarul și înscrie cu stil

Cea mai strânsă relație de joc e cea între unul dintre cei mai în vârstă jucători și unul dintre cei mai tineri


Deși a fost cam jale pe flancul nostru stâng, Fuček a jucat bine în ofensivă și așteptăm prestații tot mai bune

Poza de profil


Trebuie să apară și golul din lovitură liberă cât de curând

Inevitabilul prim-plan cu Bărbuț

 Un plonjon spre victorie!

Cei doi marcatori ai victoriei

 Șeroni a fost cel mai solid dintre fundași

Croitoru a dus toate cele 90 minute fără să dea semne de oboseală

Poli - CSMS Iași 2:1 (1:0)

Nu știu de ce m-am dus dezarmat la meci. Poate că avea ceva de-a face cu compoziția liniei noastre defensive, teamă ce s-a dovedit justificată doar parțial. Golul nesperat al lui Pedro nu ne-a dat chiar aripi, dar ne-a dat viață. Atâta încât chiar și după egalarea oaspeților, am putut reveni în frunte prin prima reușită a lui Šoljić, ca apoi ieșenii să rămână în zece și noi să nu mai greșim ca și cu Mediașul. Trei puncte mari, cu care ținem aproape de Chiajna, dacă e să ne primim cele opt puncte, respectiv ne apropiem la doar șase de Pandurii, dacă nu le primim. Conform planului, să zicem.

Prima repriză a fost destul de nasoală. Două momente de mari emoții la poarta noastră s-au manifestat în minutele 15 și 17, întâi la o finalizare în plasa laterală și apoi la o lovitură de cap a prietenului Andrei Cristea, pe care Straton aproape că a scăpat-o în poartă. De abia stăm în picioare, toate mingile către Pedro se pierd, perspectivele-s sumbre și ne procopsim în cinci minute cu trei galbene. Cumva ajungem în minutul 35, când se întâmplă improbabilul: Străuț trimite către Pedro, acesta face o preluare aproximativă, pare că pierde mingea în două rânduri doar pentru a o recupera, un un-doi cu Bărbuț îl eliberează spre poartă, driblează portarul și pasează mingea în poarta goală! Dinamica jocului nu s-a schimbat însă, și era să intrăm egalați la cabine, când Cristea a beneficiat de o deviere norocoasă, l-a driblat pe Straton și a trimis din unghi, lovind bara.


A doua repriză a început mai cu ritm din partea noastră, semn că mai curgea ceva sânge prin venele jucătorilor. Și, culmea, Iașiul scapă dintr-un meleu la mijloc, Cânu întâmpină slab, oferindu-i libertate maximă lui Cristea, care repetă faza de dinainte de pauză și de această dată îl agață Straton - păcat, căci din nou vârful ieșean își închisese unghiul și doi jucători erau deja pe linia porții. Tot Cristea a transformat și la scurt timp, în minutul 54, oaspeții au beneficiat de o ieșire neacoperită a lui Șeroni, același Cristea la primire, iar mingea înțepată spre colțul lung s-a scurs agonizant (dar de bine pentru noi) pe lângă. Rămânem însă fermi pe poziție și un minut mai târziu preluăm din nou conducerea: Croitoru dă mingea către Bărbuț în colțul careului, acesta fentează un adversar direct, aruncă o centrare spre colțul lung, Fucek trece pe sub ea, dar Šoljić e acolo și pune piciorul din cădere, în așa fel încât mingea trece linia, în ciuda eforturilor portarului Caparco. Ionuț Popa a făcut apoi o mutare inspirată introducându-l pe Bocșan pentru Pedro, astfel că echipa s-a prezentat cu un 5-4-1. Varianta autobaza a funcționat, ieșenii nemaigăsind drumul spre buturile lui Straton. Ba chiar ne puteam desprinde în minutul 68, la o recuperarea a lui Artean urmată de deschiderea pentru Fucek, șutul în forță al acestuia fiind respins de portar. După ce am rămas în superioritate numerică din minutul 76, am tremurat puțin la amintirea ultimei partide de pe teren propriu, mai ales că nu ne prea împrieteneam cu posesia. Treburile s-au așezat însă, Popa a mutat din nou tactic, introducându-l oarecum surprinzător pe Poparadu pentru Șeroni, dar am fost feriți de emoții până la final.

Rezultatul ne face să surâdem, cu mențiunea că putea ușor să se termine și altfel. Flancul stâng, cu Neagu și Șeroni, n-a funcționat de fel, Cânu a ratat două ieșiri dintre care la una am luat gol, și ofensiv am orbecăit o lungă perioadă de timp. Din fericire, ajustările făcute din mers au dat roade, însă nu înțeleg de ce Novak, un jucător disciplinat și constant, care ar avea acum și un conațional în flanc, este varianta doi după Neagu. Fucek se adaptează încă și chiar de nu strălucește, îmi lasă impresia unui jucător competent, în vreme ce Šoljić, după o primă repriză mediocră, și-a pus amprenta pe joc în partea a doua. Pedro rămâne un jucător de totul sau nimic, dar mi-a plăcut că azi a stat puțin mai sus, fără să se perinde aiurea pe teren. Note maxime pentru inspirație lui Bărbuț, cu două pase de gol, în vreme ce travaliul duo-ului Artean-Croitoru a funcționat decent, dacă nu grozav.


După jocul de la Constanța, pentru care nu avem mari așteptări, urmează returul în Cupa Ligii și jocul foarte important cu Chiajna. Nu va fi un set ușor de meciuri, mai ales că în primul dintre ele am impresia că vor fi suspendați Cânu și Bărbuț. Să vedem cum tragem linia înainte de play-out, timp în care s-ar putea să primim finalmente verdictul de la TAS.

Bravo Poli!

Poli: Straton (5) - Străuț (5,5), Cânu (5,5), Șeroni (5,5), Neagu (5) - Artean (6) - Bărbuț (6,5), Šoljić (6,5), Croitoru (6), Fucek (5,5) - Pedro (6)

Schimbări:

Bocșan (5,5) pentru Pedro (min 59)
Poparadu pentru Șeroni (min 78)
Popovici pentru Fucek (min 83)


11 februarie 2017

ASA Tg. Mureș - Poli 0:0

Uneori chiar simt că nu mai e nimic de spus. Rezultatul de astăzi și mai ales prestația echipei nu sunt o surpriză, după întăririle precare aduse în această iarnă. Mai îngrijorător este că nu prea avem tracțiune, ceea ce ne face să trăim cu speranța de fapt o temporizăm, să vină în fazele cheie din play-out. Mi-e că deja căutăm să ne spunem minciunile pe care le îndrugam și acum douăsprezece luni, că ne jucăm șansa mereu în etapa următoare. 

Aș vrea să scriu despre ceva, dar mi-e greu să-mi dau seama despre ce. Prima repriză a trecut fără vreo realizare, exceptând cea despre cât de greu trece timpul uneori. În a doua am beneficiat de niște momente mai de Doamne ajute: un gol anulat al mureșenilor, pentru ofsaid (min 57), un șut peste al lui Fucek din poziție bună (min 59), un șut în plasa laterală după o eroare a lui Soljic (min 76), o ratare din poziție de unu la unu cu portar a lui Popovici, la prelungirea lui Pedro (min 83), și o minge scursă de puțină pe lângă buturile lui Straton în finalul meciului. 

Totul e cumva trist și comic. Ai un meci pe care trebuie să-l câștigi și nu dai dovadă de atitudine, de încredere. Popa iese după meci să-i facă terci pe toți, dar momentan planează serioase semne de întrebare asupra pregătirii făcute în iarnă - inclusv a multelor jocuri disputate într-o perioadă așa de scurtă de timp înainte de reluarea returului. Faptul că nu are pic de voință să dea un minim de față unui meci ratat, de exemplu prin a da două minute de prelungiri unui junior de pe bancă, de exemplu debutul lui Haruț, atunci când Novak trebuia schimbat, e dezarmant. 

Și într-un fel e normal c-am fost palizi, fiindcă ne-au lipsit acei doi jucători care mai produc surprize, care creează plusuri de energie - bune, rele. Acum se discută de aducerea a încă unui fundaș central și a unui mijlocaș, dar pare tardiv. Carențele respective erau evidente de săptămăni, așa cum e slăbiciunea generală în ultima treime. Normal că nu ne e ușor să aducem mare lucru, însă trebuie să putem face mai mult de atât. dacă vrem să supraviețuim. Am scris că ținta noastră ar trebui să fie șapte puncte din aceste ultime patru etape. Rămân șase.

Poli: Straton (5,5) - Novak (5,5), Bocșan (5,5), Cânu (5,5), Străuț (5,5) - Artean (5) - Bărbuț (5), Soljic (5,5), Croitoru (5), Fucek (5) - Drăghici (5)

Au mai intrat:

Pedro pentru Drăghici (min 64)
Popovici pentru Bărbuț (min 82)
Neagu pentru Novak (min 90+1)

6 februarie 2017

Poli - Gaz Metan Mediaș 1:1 (0:0)

După șaptezeci și cinci de minute destul de bune, am avut neșansa de a vedea un ultim sfert de oră deplorabil din partea alb-violeților, în care am risipit două puncte, deși ne aflam în superioritate numerică. Clar, meciul a fost echilibrat și ambele formații și-au trecut în cont câteva oportunități, cu oaspeții controlând posesia, însă după golul lui Doman, balanța părea să se încline în favoarea noastră. O eroare în lanț la un corner a permis oaspeților să egaleze, iar până la final am rămas ca pe ace. Nu e un dezastru, dar e inevitabil să nu ne facem griji.

Pe un teren greu, jocul a fost nespectaculos la debut. Straton a avut de prins un șut de la distanță în minutul 9, ceea ce a și făcut în doi timpi, înainte ca Poli să beneficieze de o mare ocazie: mingea a ajuns la Doman în urma unui corner bătut de Croitoru, șutul acestuia a fost respins în față de portar, fix până la Șeroni, care n-a avut însă viteză de reacție și a fost neutralizat. După ce oaspeții au avut și ei o șansă la un corner, fază la care ar fi trebuit acordat fault în atac, însă oricum mingea a trecut peste, ne-am liniștit vreun sfert de oră. Apoi, în minutul 29, Croitoru a bătut încă un corner, Străuț a deviat cu capul la colțul lung, unde Drăghci, liber, a ajuns puțin târziu și n-a reușit să redirecționeze mingea în poarta goală - din tribună mi s-a părut mai scuzabilă ratarea, însă la reluare arată rău de tot. Cam atât a fost cu fotbalul pentru prima parte.

Medieșenii au ieșit deciși de la cabine și în minutul 49, Eric a rezistat presiunii lui Croitoru și a profitat de spațiul lăsat de către Străuț, pentru a șuta spre colțul lung, doar degetele lui Straton deviind mingea centimetric pe lângă bară. Minutul 61 și oaspeții, cu toată convingerea lor, au rămas în zece, când Rugasevic a văzut al doilea galben pentru un cot aplicat lui Artean. Știam că ne e greu în superioritate, și nici n-am apucat să deschid gura, spunând că nu văd cum o să depășim apărarea aglomerată a adversarilor, când Artean a aruncat o minge peste reduta acestora, Doman a dejucat perfect ieșirea la ofsaid, a preluat din alergare, a trecut pe lângă portar și a trimis în poartă! Era îdoar minutul 66, însă meciul părea sub controlul nostru, mai ales că și în momentele următoare am rămas sus și am închis destul de bine spațiile. Jalea ne-a lovit zece minute mai târziu, când chiar nu trebuia s-o facă, la un corner: bătut tare spre colțul scurt, Croitoru și Șeroni au ratat intercepția, reușind doar să-l mascheze pe Straton, astfel că balonul a ajuns cam acolo de unde a ratat Drăghici în prima repriză, iar Buziuc, cu șansă și ajutorul barei transversale, a egalat. Deși Doman a avut la scurt timp șansa de a repeta primul gol, la o fază asemănătoare, unghiul i s-a închis prea mult de această dată. Apoi am tremurat tot în minutul 79, când aproape am dat meciul pe mâna adversarilor, după ce Bocșan a sărit complet pe sub o minge la mijlocul terenului, Munteanu a fost deschis de un coechipier singur spre poartă, dar ne-a cruțat de șutul său, care a lovit bara. Lucrurile n-au arătat de fel mai bine în ultimele zece minute, nou-intrații Pedro, Fucek și Popovici dovedindu-se a fi înlocuitori slabi pentru Drăghici, Croitoru și Doman. Chiar dacă oaspeții au tras de timp, la ce transpirații mă treceau când mingea ajungea în jumătatea noastră, poate că a fost mai bine așa. Fără vlagă sau coerență, am sfârșit neconvingători.

Nasol e că am fost în poziția de a câștiga și n-am ținut de ea într-o fază 'de curtea școlii'. Nici apatia de final nu e încurajatoare, dat fiind că venim proaspeți după perioada de pregătire și aveam avantaj numeric, dar cred că impresia ține în mare măsură și de jocul prestat de înlocuitori. Subțirimea băncii de rezerve este și va rămâne o problemă în această parte a sezonului, mai ales dacă ne procopsim cu cinci-șase galbene meci de meci.

Mulți jucători au dezamăgit. Șeroni, în ciuda unor intervenții bune în prima parte, a fost deseori expus, a făcut un luft periculos pe final și are o parte de vină la gol. Bocșan și-a trecut în cont o grămadă de erori, intervenții întârziate și poziționări aproximative, în vreme ce Străuț a fost adeseori pasiv. În plan ofensiv, nici Bărbuț n-a avut multe reușite, dar a luptat, iar Drăghici va regreta o vreme șansa irosită în prima repriză. Drept e că în rest, Drăghici a fost combativ și diferența s-a văzut după intrarea lui Pedro, care a planat misterios pe tot terenul, așa cum a făcut-o și în amicale, și a dat târziu sau deloc drumul la minge. Ba mai mult, când s-a repliat și el o dată, a oferit oaspeților o lovitură liberă de la treizeci de metri lateral dreapta.

Din fericire, am avut parte și de câteva prestații solide. Cânu, în ciuda unui intervenții nasoale în minutul 21, pentru care a văzut galben, a ținut apărarea în viață. Artean și Šoljić au recuperat multe baloane și par un cuplu foarte promițător, cu condiția să fie ajutați mai mult de trioul ofensiv. Croitoru a executat câteva cornere bine și a ținut echipa centrată, într-un anume sens, atentă pe faza de construcție, chiar dacă aportul său în această direcție a fost limitat (și, oare, nu trebuia să țină colțul scurt la corner?). Iar Doman s-a ridicat la înălțime, într-unul din cele mai bune meciuri pe care le-a făcut pe Dan Păltinișanu, fiind omul pericol numărul unu al echipei noastre.

Va trebui să luptăm pentru fiecare victorie, indiferent dacă întâlnim echipe suferinde sau nu. N-avem luxul de calitate să n-o facem, și dacă rezervele nu își intră mai bine în mână pe parcursul următoarelor meciuri, suferința va fi mare. Mai avem patru dispute până la play-out, cu Iași și Chiajna acasă, respectiv cu Târgu Mureș și Viitorul în deplasare. Minimul de care avem nevoie e șapte puncte.

Singurul plus al etapei e că nu mai suntem pe ultima poziție.

Poli: Straton (6) - Străuț (5,5), Bocșan (4,5), Cânu (6), Șeroni (4,5) - Artean (6,5), Šoljić (6) - Bărbuț (5), Croitoru (5,5), Doman (7) - Drăghici (5,5)

Schimbări:

Pedro (5) pentru Drăghici (min 63)
Fucek pentru Croitoru (min 78)
Popovici pentru Doman (min 81)

Starea națiunii alb-violete

Diseară vom fi puși față în față cu realitatea Ligii 1. Cu o victorie, recuperăm câteva puncte față de Chiajna și de Târgu Jiu, ambele cu egaluri în weekend, respectiv ne distanțăm de Târgu Mureș. Pe de altă parte, dacă învinge aici, Mediașul scapă în mare de stresul calificării în play-off; altfel, cade în ghearele mai titratelor Dinamo, Astra și CFR Cluj. Nu are cum să fie un meci ușor, chiar dacă vizitatorii și-au pierdut/vândut ambii golgheteri în pauza de iarnă, plus o piesă importantă în apărare. Repere comune nu prea avem din această iarnă, doar faptul că Gaz Metan a învins pe Honved, echipă cu care noi am semnat o înfrângere - ambele rezultate de 1-0.

Întorcând privirea asupra curții noastre, e loc de o întrebare: suntem într-o poziție mai bună sau într-una mai puțin bună față de sfârșitul anului trecut?

Partea plină a paharului e că practic întreg lotul a făcut pregătirea de iarnă împreună. Chiar dacă l-am pierdut pe Llorente, înlocuitorul său, Šoljić, a lăsat o impresie bună și ne oferă un plus de talie la mijloc. Nu am suferit înfrângeri dramatice, evoluând de la egal la egal și cu echipele de primă ligă pe care le-am întâlnit. În plus, situația de la club e destul de liniștită, jucătorii au mai primit o parte din salarii, astfel că totul pare sub control.

Partea mai puțin plină e că avem în continuare probleme cu accidentările și dublurile pe post. Cel mai grav este că ne va lipsi Scutaru, care s-a dovedit a fi cel mai important jucător al liniei de fund. Cu Șeroni delegat probabil în stânga, ne rămâne doar varianta cuplului Cânu - Bocșan în centru, o combinație cu care am avut dificultăți - și asta s-a văzut inclusiv la golul primit cu Honved, pe zona dintre cei doi fundași centrali.

Rămâne o problemă că Pedro nu pare capabil, fizic sau mental, să se ridice la nivelul așteptărilor, astfel că singura variantă fezabilă pentru atac este Drăghici. Nici forma lui Bărbuț nu a oferit motive de satisfacție pe parcursul pregătirilor, însă nu există dubii cum că jucătorul n-ar vrea să joace aici - doar că momentan nu se leagă jocul. 

Pe lângă aceste chestiuni de lot, nu mai avem nici micul avantaj al desconsiderării, chiar dacă e probabil să nu-l fi mai avut nici pe final de an. Cheia succesului va rămâne în organizarea defensivă și în executarea fazelor fixe, care au dat roade în pregătiri. Nu-mi dau seama cât de importante sunt cele opt puncte pe care sperăm să le recuperăm, însă probabil ar fi mai bine să nu ne punem toate speranțele în ele, pentru a evita riscul unei căderi de moral în cazul în care nu le primim. Cumva am impresia că dacă găsim forța să nu retrogradăm, o putem face și fără acele opt puncte, care sunt de fapt patru în play-out.

Ca să revenim la întrebare: poziție mai bună sau mai puțin bună? Probabil că poziția e aproximativ aceeași, cea din care am adunat 22 puncte, adică destul cât să nu retrogradăm dacă plecam de la zero. Doar că acum ne trebuie mai mult, iar miza meciurilor directe va cântări mai greu. Nu va fi de fel ușor, dar această echipă ne-a dovedit că poate. Deci să poată în continuare.

Hai Poli!

3 februarie 2017

Săptămâna #5 în retrospectivă

Mai rar atâtea evenimente discutabile (în ambele sensuri ale cuvântului) ca în această săptămână. După meciul amical pierdut în fața celor de la Honved Budapesta și disiparea ultimelor speranțe de a mai aduce un jucător, miercuri a adus cu sine două anunțuri de comentat: reorganizarea amplă a sistemului juvenil, cu permutații inclusiv la nivelul echipei secunde, și o trecere în catalogul persoanelor non-grata a unei jurnaliste care acoperă în detaliu evenimentele de la club.

Amical: Honved Budapesta - Poli 1:0 (0:0)

Cu un lot decimat (fapt care și-a pierdut între timp tot umorul), Poli s-a deplasat la Budapesta pentru a încheia acest set intensiv de meciuri amicale. Ce rol a jucat tocmai această intensitate, pe lângă tipul pregătirii fizice/alimentației, absența unui om de profil în pregătirea fizică și susceptibilitatea individuală a jucătorilor le rămâne celor responsabili să contempleze. Pe parcursul jocului, Ionuț Popa a făcut doar trei modificări, deși pe bancă mai erau câteva variante, dar scopul a fost, îmi imaginez, definitivarea primului unsprezece și expunerea acestuia presiunii fizice a unui meci de nouăzeci de minute.

Honved e o echipă bună, aflată pe locul secund în prima ligă din Ungaria, deci înfrângerea nu e neapărat o cauză de stres major - chiar dacă acum o săptămână au fost învinși, 0-1, de adversarii noștri de luni, Gaz Metan. Grijile sunt altele, în principal în ceea ce privește atacul și cuplul de fundași centrali - proba video arată că golul încasat la Budapesta, a venit tocmai pe zona centrală. Mai multe pe această temă într-un articol prefață la partea a doua a sezonului.

Poli: Straton (min. 75, Curileac) – Străuț, Bocșan, Cânu, Șeroni – Artean, Soljic – Bărbuț, Croitoru (min. 80, Bârnoi), Doman – Drăghici (min. 75, Popovici)

Reorganizarea Centrului de Copii și Juniori

Surprinzător, și nu chiar, Aurel Șunda a fost coborât din funcția de director al centrului, dar va rămâne în cadrul clubului. Adevărata surpriză e numirea lui Adrian Stoicov, antrenorul echipei secunde, în locul său. Pentru a acoperi golul apărut la Poli II, a fost adus un antrenor virtual necunoscut, Victor Collins, român care a jucat peste mări și țări, cel mai recent practicând antrenoratul în Canada și Irlanda.

Promovarea/recalibrarea profesională a lui Stoicov este o mutare bună. De când am făcut interviul cu el acum câteva luni, ne-a lăsat impresia unui interes și dincolo de ce se întâmplă între cele două porți ale terenului de fotbal. Important este ca ideile pe care ni le-a expus să reușească să le cristalizeze într-o viziune coerentă, așa cum e ea dictată și de limitările noastre financiare. Printre prioritățile aplicate se vor numără, cu siguranță, practicile de selecție și retenție a jucătorilor la nivel juvenil, precum și retenția la momentul împlinirii vârstei de 16 ani, respectiv la semnarea primului contract profesionist. Sperăm că măcar o parte din accent o să cadă pe dezvoltarea relației dintre club și tinerii jucători.

În acest context, aducerea lui Collins vine în completare cu experiența dobândită în campionate cu o organizare (mai) integrată. Canada și Statele Unite au un renume pentru felul în care abordează promovarea fotbalului către tineri, așa cum se întâmplă adesea când nu trăiești într-o țară în care fotbalul și dorința de a-l juca fac parte din status quo.  Rămâne de văzut cât de adaptabil este noul antrenor și cum va gestiona munca cu juniorii, o sarcină cel puțin complicată.


O blamare jurnalistică

Dintr-un motiv sau altul, conducerea clubului a decis că o jurnalistă locală e, cumva, un factor important în compromiterea blazonului Politehnicii. Cu siguranță că lucrurile merg dincolo de evident, așa cum e el conținut în declarația președintelui Sorin Drăgoi:

"N-am interzis nimănui să vină, dar nu vreau să mai răspundem la întrebări… [n. ed. a scris că] Jucătorii nu sunt buni, sunt proști, conducerea e proastă, antrenorul e prost."
Pare, în ciuda afirmației contrare a lui Drăgoi, o decizie agresivă, care, dacă i-ar păsa cu adevărat cuiva, ar face mai mult un deserviciu imaginii clubului. Să fim serioși, dintre toate publicațiile care exudă toxicitate în direcția Politehnicii - și aici putem vorbi liniștit de aproape oricine scrie despre club, în special în plan local - a o elimina pe una singură, tocmai pe cea care oferea cele mai multe informații cu grad destul de ridicat de acuratețe, e un gest care nu-și are rostul și nu-și găsește locul.

Un club ar trebui să fie mai presus de asemenea acțiuni și ar trebui să se protejeze din interior, nu prin atacuri la persoană. O fi o chestie de principiu, că cel mare n-are voie să dea în cel mic. Poate că jurnalista în cauză este dificilă, însă conținutul criticilor ei conține adevăr și, mai important, nu se îndreaptă sistematic împotriva clubului - ceea ce nu se poate spune despre alții.
Google+