Cumva reușesc să ratez aceste meciuri istorice cu echipele de mic calibru, dar poate e mai bine așa pentru nervii mei fragili. E mereu mai puțin frustrant să le vizionez ulterior.
Poli a dominat teritorial prima repriză și a deschis scorul în minutul 5, când centrarea lui Stancu a trecut printre picioarele mai multor jucători, ajungând la Bucur, care a avut doar de împins balonul în poartă. Atacantul nostru putea să-și treacă în cont dubla, doar câteva minute mai târziu, dar șutul său la respingerea lui Cernea a lovit bara. În minutul 27 avea să fie doi la zero, căci Ionescu a obținut a liberă la puțin peste douăzeci de metri pe care tot el a transformat-o impecabil. Gazdele au urcat mai mult până după această reușită, dar tot Poli putea (și trebuia) să marcheze, Mera nereușind să lovească mingea din doar câțiva metri de poartă. Lovitura ce avea să se dovedească decisivă a venit în prelungirile reprizei, când Nibombe a rașchetat o minge și Mera a întins piciorul undeva unde nu-i era locul, Veljovici trândindu-se ca lovit de tunet. Grație aportului tușierului Nica, centralul a dictat penalty, deși faza fie cerea o intrare periculoasă, fie un henț la atacantul gazdelor. Florin Dan a marcat, dar problema principală este că alb-violeții s-au lăsat afectați în mod nepermis de această reușită.
După pauză Unirea a pus mai multă presiune pe apărarea noastră, care nu a rezistat precum în alte partide. Nibombe a fost depășit în două rânduri, iar gazdele au reușit să întoarcă în mod incredibil rezultatul. Partida a continuat domol în continuare, cu Poli lipsită de vlagă, însă în final, Goga a salvat un punct. Mai întâi, atacantul nostru a trimis un șut respins în bară, înainte ca el să transforme o lovitură liberă obținută incredibil de Nibombe în minutul 86. Și așa însă, regretul nu poate fi șters, căci, în final, am pierdut două puncte care s-ar putea dovedi mari cât casă.
Poli: Pantilimon (5) - Bonfim (5,5), Mera (4,5), Nibombe (4), Karamyan (5) - Stancu (6), Bourceanu (5), Ionescu (6), Curtean (5) - Bucur (5,5), Goga (6,5)
Schimbări:
Parks (5,5) pentru Stancu (min 19)
Latovlevici (5,5) pentru Curtean (min 64)
Magera pentru Ionescu (min 75)
30 august 2009
28 august 2009
Europa League: Grupa A
Poli are parte de o grupă echilibrată în această fază, cu următorii adversari:
Ajax
Anderlecht
Dinamo Zagreb
Nu ştiu ce altceva să zic acuma, dar sunt convins că gazetarii vor diseca pe larg adversarii tuturor echipelor româneşti în orele următoare. În mod evident, nu e uşor, dar nici nu am impresia că ar fi vreo tragedie.
Ajax
Anderlecht
Dinamo Zagreb
Nu ştiu ce altceva să zic acuma, dar sunt convins că gazetarii vor diseca pe larg adversarii tuturor echipelor româneşti în orele următoare. În mod evident, nu e uşor, dar nici nu am impresia că ar fi vreo tragedie.
26 august 2009
VFB Stuttgart - Poli 0:0
Alb-violeţii s-au ţinut bine, dar n-a fost destul pentru o mare surpriză. Ar fi fost şi greu, în contextul în care Parks şi Curtean au fost inexistenţi pe faza ofensivă, Borbely se chinuia să nu ofere cadouri gazdelor, iar toată apărarea îşi dădea silinţa să compenseze marile probleme create de prestaţia lui Latovlevici pe flancul stâng.
Partida a fost, în general, controlată de Stuttgart, planul fiind acelaşi ca la Donetsk - de fapt, ca în toate celelalte meciuri din Liga Campionilor. Nu a fost un meci prea entuziasmant în prima repriză, fazele de poartă fiind rare. De fapt, nu s-au înregistrat decât două şuturi pe poartă, câte unul de fiecare parte. Arman Karamyan a avut o şansă bună de a marca după o incursiune pe dreapta, însă mingea trimisă de el s-a lovit de un fundaş în drumul ei spre poartă, în timp ce doar Curtean se mai poate mândri cu creşterea pulsului nemţilor, când a trimis de la distanţă de puţin pe lângă buturile apărate de Lehman. De partea cealaltă, Marica a şutat destul de central chiar pe final de repriză, iar Panti a respins bine.
În repriza a doua, Stuttgart a pus mai multă persiune iar în prima parte a avut vreo zece minute în care a forţat intens şi putea să înscrie. Fie Panti, fie şansă au fost de partea noastră, căci şuturile gazdelor nu au sfârşit în plasa porţii alb-violete, ci cel mult au intrat în contact cu bara. Poli a avut o şansă interesantă de gol când Curtean l-a lansat pe Bucur, acesta a trimis cu capul fiind busculat de Lehmann, dar mingea a trecut pe lângă şi arbitrul nu a acordat nimic - ar fi fost şi greu. Panti a mai avut emoţii în câteva rânduri până la final, în special la fazele ce s-au dezvoltat pe flancul lui Lato, dar partida s-a terminat cu egal la zero, un rezultat onorabil şi care evidenţiază limitele formaţiei noastre. E şi greu să ceri mereu imposibilul.
Piesa de bază a acestei performanţe a fost prestaţia fundaşilor centrali alb-violeţi, Nibombe şi Cisovsky, cei doi fiind complementaţi bine de Bourceanu în majoritatea fazelor. În rest îmi vine greu să evidenţiez pe cineva, exceptându-l eventual pe Claudiu Ionescu, care a modificat în bine jocul nostru după intrarea sa, însă nu a fost suficient. Eu zic că e bine, deşi ar fi fost imaginabil să ne calificăm, însă exisă numeroase truisme care ar putea explica de ce anume nu ne-am calificat - iar eu îl aleg pe cel cu "în fotbal mai ai şi adversari".
Poli: Pantilimon (6) - Bonfim (5,5), Nibombe (7), Cisovsky (6,5), Latovlevici (4,5) - Arm. Karamyan (5,5), Borbely (5), Bourceanu (6), Curtean (5) - Parks (5), Bucur (5,5)
Schimbări:
Stancu (5,5) pentru Borbely (min 46)
Cl. Ionescu (6) pentru Bonfim (min 60)
Scutaru (6) pentru Cisovsky (min 71)
Partida a fost, în general, controlată de Stuttgart, planul fiind acelaşi ca la Donetsk - de fapt, ca în toate celelalte meciuri din Liga Campionilor. Nu a fost un meci prea entuziasmant în prima repriză, fazele de poartă fiind rare. De fapt, nu s-au înregistrat decât două şuturi pe poartă, câte unul de fiecare parte. Arman Karamyan a avut o şansă bună de a marca după o incursiune pe dreapta, însă mingea trimisă de el s-a lovit de un fundaş în drumul ei spre poartă, în timp ce doar Curtean se mai poate mândri cu creşterea pulsului nemţilor, când a trimis de la distanţă de puţin pe lângă buturile apărate de Lehman. De partea cealaltă, Marica a şutat destul de central chiar pe final de repriză, iar Panti a respins bine.
În repriza a doua, Stuttgart a pus mai multă persiune iar în prima parte a avut vreo zece minute în care a forţat intens şi putea să înscrie. Fie Panti, fie şansă au fost de partea noastră, căci şuturile gazdelor nu au sfârşit în plasa porţii alb-violete, ci cel mult au intrat în contact cu bara. Poli a avut o şansă interesantă de gol când Curtean l-a lansat pe Bucur, acesta a trimis cu capul fiind busculat de Lehmann, dar mingea a trecut pe lângă şi arbitrul nu a acordat nimic - ar fi fost şi greu. Panti a mai avut emoţii în câteva rânduri până la final, în special la fazele ce s-au dezvoltat pe flancul lui Lato, dar partida s-a terminat cu egal la zero, un rezultat onorabil şi care evidenţiază limitele formaţiei noastre. E şi greu să ceri mereu imposibilul.
Piesa de bază a acestei performanţe a fost prestaţia fundaşilor centrali alb-violeţi, Nibombe şi Cisovsky, cei doi fiind complementaţi bine de Bourceanu în majoritatea fazelor. În rest îmi vine greu să evidenţiez pe cineva, exceptându-l eventual pe Claudiu Ionescu, care a modificat în bine jocul nostru după intrarea sa, însă nu a fost suficient. Eu zic că e bine, deşi ar fi fost imaginabil să ne calificăm, însă exisă numeroase truisme care ar putea explica de ce anume nu ne-am calificat - iar eu îl aleg pe cel cu "în fotbal mai ai şi adversari".
Poli: Pantilimon (6) - Bonfim (5,5), Nibombe (7), Cisovsky (6,5), Latovlevici (4,5) - Arm. Karamyan (5,5), Borbely (5), Bourceanu (6), Curtean (5) - Parks (5), Bucur (5,5)
Schimbări:
Stancu (5,5) pentru Borbely (min 46)
Cl. Ionescu (6) pentru Bonfim (min 60)
Scutaru (6) pentru Cisovsky (min 71)
25 august 2009
Se anunţă Chiacu
Zvonurile ultimelor zile îl plasează pe eternul talent Hristu Chiacu în curtea noastră. Numai ce a eşuat la Astra, după un an cu câteva reuşite solitare la Otopeni, dar la Poli e loc de jucători de toate culorile. Mi-e greu să înţeleg ce ar putea avea Chiacu peste Chiţu, de exemplu, în afara de un nume târât mai des prin presă.
Rămâne să vedem dacă transferul va fi confirmat, precum şi ce reacţie va avea mijlocaşul la aerul de Timişoara. Cine ştie, s-au mai văzut surprize - chiar dacă nu la noi şi nu cu talente eterne.
Rămâne să vedem dacă transferul va fi confirmat, precum şi ce reacţie va avea mijlocaşul la aerul de Timişoara. Cine ştie, s-au mai văzut surprize - chiar dacă nu la noi şi nu cu talente eterne.
23 august 2009
Unirea Urziceni - Poli 0:0
În ciuda auspiciilor vremii, venind după o înfrângerea dureroasă cu Stuttgart, Poli s-a prezentat bine la Urziceni și ar fi putut câștiga o dispută destul de echilibrată, dar în care unicele șanse de gol ne-au aparținut.
Meciul a fost, vorba vine, tacticizat, dar plăcut ochiului - nu că cele două ar fi opuse prin definiție, însă la noi termenul se folosește eufemistic pentru partide anoste între echipe tari. Arman Karamyan a deschis scorul după o liberă executată de Ionescu și deviată, dar din păcate a fost ofsaid, în timp ce Urziceniul a ajuns aproape de poarta lui Pantilimon mai degrabă în a doua parte a reprizei, fiind totuși cam lipsiți de inspirație ofensivă. Cea mai mare șansă de gol a venit în minutul 37 și ne-a aparținut, căci la o minge ajunsă în careu la Ionescu, acesta a driblat scurt și Bucur a reluat mingea puternic, ca gazdele să scape de gol grație interpunerii unui jucător în drumul balonului spre poartă.
Repriza secundă a fost dominată și mai autoritar de alb-violeți, care au avut trei ocazii importante în doar cinci minute. Prima a venit în minutul 60, când Bucur a șutat și Arlauskis a respins, ca în continuarea fazei Arman să centreze la Ionescu, care singur din centrul careului a trimis foarte slab cu capul. Același Arman l-a pus la grea încercare pe portarul Unirii două minute mai târziu, însă efortul său de la marginea careului nu a fost suficient. Pe final meciul s-a mai liniștit, ca în minutul 85 Alexa să fie eliminat pentru un al doilea galben - e drept, unul necesar, în condițiile în care Cisovsky era la pământ accidentat și gazdele aveau intenția să pătrundă pe culoarul liber. Minutele rămase nu a fost suficiente ca omul în minus să se facă simțit, astfel că partida s-a terminat la egalitate - deși Poli putea să o câștige.
Aș remarca prestația solidă a apărării, efortul închizătorilor (mai ales Bourceanu), și maniera în care au conlucrat gemenii pe stânga. Flancul drept a fost mai puțin inventiv, în timp ce Ionescu s-a dovedit a fi o prezență prea liniștită pentru o asemenea partidă. Precum ziceam însă, în condițiile date rezultatul partidei, precum și maniera de joc, au fost mulțumitoare.
Poli: Pantilimon (6) - Bonfim (6), Cisovsky (6), Nibombe (6,5), Art. Karamyan (6) - Stancu (5,5), Alexa (5,5), Bourceanu (6), Arm. Karamyan (6) - Bucur (5,5), Ionescu (5)
Schimbări:
Goga pentru Ionescu (min 77)
Borbely pentru Bucur (min 90)
Meciul a fost, vorba vine, tacticizat, dar plăcut ochiului - nu că cele două ar fi opuse prin definiție, însă la noi termenul se folosește eufemistic pentru partide anoste între echipe tari. Arman Karamyan a deschis scorul după o liberă executată de Ionescu și deviată, dar din păcate a fost ofsaid, în timp ce Urziceniul a ajuns aproape de poarta lui Pantilimon mai degrabă în a doua parte a reprizei, fiind totuși cam lipsiți de inspirație ofensivă. Cea mai mare șansă de gol a venit în minutul 37 și ne-a aparținut, căci la o minge ajunsă în careu la Ionescu, acesta a driblat scurt și Bucur a reluat mingea puternic, ca gazdele să scape de gol grație interpunerii unui jucător în drumul balonului spre poartă.
Repriza secundă a fost dominată și mai autoritar de alb-violeți, care au avut trei ocazii importante în doar cinci minute. Prima a venit în minutul 60, când Bucur a șutat și Arlauskis a respins, ca în continuarea fazei Arman să centreze la Ionescu, care singur din centrul careului a trimis foarte slab cu capul. Același Arman l-a pus la grea încercare pe portarul Unirii două minute mai târziu, însă efortul său de la marginea careului nu a fost suficient. Pe final meciul s-a mai liniștit, ca în minutul 85 Alexa să fie eliminat pentru un al doilea galben - e drept, unul necesar, în condițiile în care Cisovsky era la pământ accidentat și gazdele aveau intenția să pătrundă pe culoarul liber. Minutele rămase nu a fost suficiente ca omul în minus să se facă simțit, astfel că partida s-a terminat la egalitate - deși Poli putea să o câștige.
Aș remarca prestația solidă a apărării, efortul închizătorilor (mai ales Bourceanu), și maniera în care au conlucrat gemenii pe stânga. Flancul drept a fost mai puțin inventiv, în timp ce Ionescu s-a dovedit a fi o prezență prea liniștită pentru o asemenea partidă. Precum ziceam însă, în condițiile date rezultatul partidei, precum și maniera de joc, au fost mulțumitoare.
Poli: Pantilimon (6) - Bonfim (6), Cisovsky (6), Nibombe (6,5), Art. Karamyan (6) - Stancu (5,5), Alexa (5,5), Bourceanu (6), Arm. Karamyan (6) - Bucur (5,5), Ionescu (5)
Schimbări:
Goga pentru Ionescu (min 77)
Borbely pentru Bucur (min 90)
22 august 2009
Poli II - Gloria Arad 1:2 (0:0)
Ca orice campanie pentru promovare, si aceasta incepe cu o infrangere. Poli a deschis scorul prin Magdas, insa oaspetii au revenit pe tabela si au intors rezultatul in al treilea minut de prelungire.
Cu siguranta, altele sunt asteptarile, mai ales acuma ca Poli 2002 a poposit, totusi, in D.
Poli II: Cobliș - Dudaș, Gavriluță, Telescu, Ilici - Matei, Jitaru, Ganea, Popa - Popovici, Magdaș
Schimbări:
Raicu pentru Magdaș (min 54)
Cuciorvă pentru Popa (min 70)
Dobriceanu pentru Matei (min 84)
Cu siguranta, altele sunt asteptarile, mai ales acuma ca Poli 2002 a poposit, totusi, in D.
Poli II: Cobliș - Dudaș, Gavriluță, Telescu, Ilici - Matei, Jitaru, Ganea, Popa - Popovici, Magdaș
Schimbări:
Raicu pentru Magdaș (min 54)
Cuciorvă pentru Popa (min 70)
Dobriceanu pentru Matei (min 84)
19 august 2009
Poli - VFB Stuttgart 0:2 (0:2)
E clar că avem câte ceva de învăţat de pe urma acestui eşec. Poli s-a prezentat, din câteva puncte de vedere, mai bine decât adversarii de astăzi, ba aş spune chiar că au evoluat mai consistent decât în meciul cu Şahtior - până la primirea golului. Dubla instantanee a fost clar decisivă, la fel ca şi erorile defensive ce au permis oaspeţilor să marcheze. Nu la valoare trebuie să ne uităm când jucăm la acest nivel, ci la abilitatea noastră de a fi eficienţi. Doar echipele de ultra-top sunt de nebătut, dar pentru restul trebuie să fii în formă maximă.
Stuttgart a ameninţat întâi poarta lui Pantilimon, care a respins un şut din afara careului în bară. După aceea însă, Poli a echilibrat partida şi a avut mai multe lovituri de colţ, însă toate - precum şi cele ce au urmat în restul partidei - au fost executate slab, iar oaspeţii nu au avut prea mult de temut. Prima lovitură vine în minutul 26, când Marica a scăpat uşor de Cisovsky şi Panti a ezitat, iar ulterior a intervenit slab, faultându-l pe interaţionalul nostru drag. A fost 1-0, iar la doar câteva zeci de secunde, Hleb s-a distrat cu Alexa, Bonfim, Cisovsky şi cine i-a mai apărut în faţa, finalizând pe lângă Pantilimon pentru al doilea gol al oaspeţilor. Alb-violeţii trebuiau să înscrie câteva minute mai târziu, când Magera a fost găsit perfect, liber, dar cehul a trimis absolut lamentabil cu capul, pe lângă.
După pauză, cei de la Stuttgart au făcut pasul înapoi, dar băieţii lui Sabău nu au prea găsit drumul spre poarta lui Lehmann. Marica a avut o ocazie pe contraatac, iar până la final Schieber mai pune de două ori în pericol poarta lui Panti, dar când nu trebuie să iasă, portarul nostru e de obicei la post. Cea mai mare ocazie a noastră a venit la şutul de la distanţă al lui Bonfim, însă Lehmann a parat foarte bine, iar în rest, doar câteva contre nereuşite ar mai fi de menţionat.
E trist că s-a pierdut, dar asta e situaţia. Iancu tună că nu avem lot, ceea ce e mai mult decât nesurprinzător considerând ce jucători au fost aduşi în ultima vreme şi cum aceştia au acoperit posturile cu adevărat descoperite. Dar şi aşa, toţi au luptat, şi ei ne-au adus marea bucurie de a-i fi eliminat pe Şahtior, deci trebuie să fim mulţumiţi. Cel mai bine au jucat astăzi Nibombe, Alexa, Arman şi oarecum Artiom Karamyan, iar în rest Bucur a încercat foarte multe, dar nu i-a ieşit mai nimic, în timp ce Bonfim măcar a mai avut câteva execuţii bune - ceea ce nu se poate spune şi despre Stancu. Scutaru a fost depăşit de partidă, Borbely fiind ceva mai prezent în joc când a fost introdus, iar în atac Magera a reuşit prea puţine, adioma celui care l-a înlocuit, Claudiu Ionescu. De Lato, ce să mai zici?
Asta e. Urmează un meci foarte important în campionat, iar apoi trebuie să ne apărăm onoarea la Stuttgart. Din păcate, eu nu voi fi aici ca să dau raportul, dar sper să reuşesc cumva să pun cronicile pe blog, chiar dacă cu întârziere. Ne reauzim la începutul lui septembrie. Hai Poli!
Poli: Pantilimon (5) - Bonfim (5,5), Nibombe (6), Cisovsky (5), Art. Karamyan (5,5) - Stancu (5), Scutaru (5), Alexa (6), Arm. Karmayan (6) - Bucur (5,5), Magera (5)
Schimbări:
Borbely (5,5) pentru Scutaru (min 45)
Cl. Ionescu (5) pentru Magera (min 69)
Latovelvici pentru Art. Karamyan (min 79)
Stuttgart a ameninţat întâi poarta lui Pantilimon, care a respins un şut din afara careului în bară. După aceea însă, Poli a echilibrat partida şi a avut mai multe lovituri de colţ, însă toate - precum şi cele ce au urmat în restul partidei - au fost executate slab, iar oaspeţii nu au avut prea mult de temut. Prima lovitură vine în minutul 26, când Marica a scăpat uşor de Cisovsky şi Panti a ezitat, iar ulterior a intervenit slab, faultându-l pe interaţionalul nostru drag. A fost 1-0, iar la doar câteva zeci de secunde, Hleb s-a distrat cu Alexa, Bonfim, Cisovsky şi cine i-a mai apărut în faţa, finalizând pe lângă Pantilimon pentru al doilea gol al oaspeţilor. Alb-violeţii trebuiau să înscrie câteva minute mai târziu, când Magera a fost găsit perfect, liber, dar cehul a trimis absolut lamentabil cu capul, pe lângă.
După pauză, cei de la Stuttgart au făcut pasul înapoi, dar băieţii lui Sabău nu au prea găsit drumul spre poarta lui Lehmann. Marica a avut o ocazie pe contraatac, iar până la final Schieber mai pune de două ori în pericol poarta lui Panti, dar când nu trebuie să iasă, portarul nostru e de obicei la post. Cea mai mare ocazie a noastră a venit la şutul de la distanţă al lui Bonfim, însă Lehmann a parat foarte bine, iar în rest, doar câteva contre nereuşite ar mai fi de menţionat.
E trist că s-a pierdut, dar asta e situaţia. Iancu tună că nu avem lot, ceea ce e mai mult decât nesurprinzător considerând ce jucători au fost aduşi în ultima vreme şi cum aceştia au acoperit posturile cu adevărat descoperite. Dar şi aşa, toţi au luptat, şi ei ne-au adus marea bucurie de a-i fi eliminat pe Şahtior, deci trebuie să fim mulţumiţi. Cel mai bine au jucat astăzi Nibombe, Alexa, Arman şi oarecum Artiom Karamyan, iar în rest Bucur a încercat foarte multe, dar nu i-a ieşit mai nimic, în timp ce Bonfim măcar a mai avut câteva execuţii bune - ceea ce nu se poate spune şi despre Stancu. Scutaru a fost depăşit de partidă, Borbely fiind ceva mai prezent în joc când a fost introdus, iar în atac Magera a reuşit prea puţine, adioma celui care l-a înlocuit, Claudiu Ionescu. De Lato, ce să mai zici?
Asta e. Urmează un meci foarte important în campionat, iar apoi trebuie să ne apărăm onoarea la Stuttgart. Din păcate, eu nu voi fi aici ca să dau raportul, dar sper să reuşesc cumva să pun cronicile pe blog, chiar dacă cu întârziere. Ne reauzim la începutul lui septembrie. Hai Poli!
Poli: Pantilimon (5) - Bonfim (5,5), Nibombe (6), Cisovsky (5), Art. Karamyan (5,5) - Stancu (5), Scutaru (5), Alexa (6), Arm. Karmayan (6) - Bucur (5,5), Magera (5)
Schimbări:
Borbely (5,5) pentru Scutaru (min 45)
Cl. Ionescu (5) pentru Magera (min 69)
Latovelvici pentru Art. Karamyan (min 79)
18 august 2009
Un gând despre Stuttgart
Citind pe ici, pe colo, ascultând despre ce se vorbeşte prin oraş, mi-e clar că lumea e destul de optimistă. Într-un fel împărtăşesc acest sentiment, însă am mari reţineri din cauza absenţei a lui Parks şi a lui Bourceanu. Mai mult, mă întreb daca titluarizarea lui Scutaru e cea mai bună opţiune.
Dacă în locul celor doi sus menţionaţi vor evolua Magera şi Scutaru, atunci echipa va căpăta un caracter şi mai defensiv. Poate ar fi mai interesant şi mai indicat să se contrabalanseze plusul defensiv pe care îl oferă Magera prin introducerea unui jucător tehnic, care să poată dizloca apărarea adversa - în speţă, Claudiu Ionescu (nu cred că Goga e pregătit în acest moment). Oricum, Scutaru este un risc asumat, chiar dacă nu s-a prezentat rău în puţinele minute jucate până acuma, însă a începe titular într-un meci de o asemenea importanţă e total altă poveste. Pe de altă parte, nici Ionescu nu e chiar recomandat de experienţa sa, însă are mai multe meciuri în prima Ligă, iar valenţele lui ofensive înseamnă că erorile sale nu costă în general la fel de mult.
Şi aşa însă, probabil Scutaru va intra pe teren titular - să sperăm că se va dovedi decizia corectă.
Hai Poli!
Dacă în locul celor doi sus menţionaţi vor evolua Magera şi Scutaru, atunci echipa va căpăta un caracter şi mai defensiv. Poate ar fi mai interesant şi mai indicat să se contrabalanseze plusul defensiv pe care îl oferă Magera prin introducerea unui jucător tehnic, care să poată dizloca apărarea adversa - în speţă, Claudiu Ionescu (nu cred că Goga e pregătit în acest moment). Oricum, Scutaru este un risc asumat, chiar dacă nu s-a prezentat rău în puţinele minute jucate până acuma, însă a începe titular într-un meci de o asemenea importanţă e total altă poveste. Pe de altă parte, nici Ionescu nu e chiar recomandat de experienţa sa, însă are mai multe meciuri în prima Ligă, iar valenţele lui ofensive înseamnă că erorile sale nu costă în general la fel de mult.
Şi aşa însă, probabil Scutaru va intra pe teren titular - să sperăm că se va dovedi decizia corectă.
Hai Poli!
14 august 2009
Poli - Rapid 1:0 (1:0)
Alb-violeţii au jucat exact cum trebuie - şi în alb violet (mov)!! -, învingându-şi din nou adversara favorită din Bucureşti, graţie aceluiaşi coşmar rapidist, Arman Karamyan.
Oaspeţii au avut prima mare ocazie, când Mardare a trimis spre poartă la un corner şi mingea l-a lovit în piept pe Panti, salvându-ne astfel de un gol ca şi făcut. Poli a replicat prin Parks, însă costaricanul nu a reuşit să trimită în direcţia lui Marinescu. Meciul s-a liniştit apoi, jucătorii noştri păstrând totuşi mai mult posesia, iar finalmente în minutul 33, această posesie a dat roade: Stancu şi Bonfim lucrează bine pe dreapta, primul centrează în centrul careului, Parks deviază uşor cu capul, iar mingea ajunge la Arman Karamyan, complet nemarcat, şi acesta înscrie la colţul lung! Panti este pus sub oarecare presiune pe final de repriză şi se descurcă decent, chiar dacă nu fantastic - de fapt, cam în nota prestaţiei sale din întreaga partidă.
După pauză au trecut douăzeci de minute până să apară vreo ocazie, iar de ea a beneficiat Rapdiul, ca urmare a unei respingeri deficitare a lui Panti, însă Pinto nu a putut finaliza. Meciul a continuat în nota primei reprize, chiar dacă de această dată rapidiştii ţineau mai mult de balon - fără a-şi crea şanse de gol. Magera a marcat în minutul 80, dar golul a fost anulat corect pe motiv de ofsaid, înainte ca glonţul să ne treacă pe lângă ureche, atunci când Cisovsky a deviat spre proprie poartă, şi Panti a reuşit să respingă relativ eroic. A fost şi ultima fază periculoasă, oaspeţii nefiind prea insistenţi, astfel că Poli a bifat a doua victorie în campionat, cu gândul mai mult la meciul de marţi.
Cisovsky şi Nibombe au ţinut foarte bine centrul apărării, oferind foarte puţine şanse rapidiştilor, iar Bourceanu şi Alexa s-au descurcat cum trebuie la închidere. Decisiv a fost însă efortul pe benzi a fundaşilor şi a mijlocaşilor, cu precădere pe flancul stâng, unde Karamyenii au făcut legea. Stancu a încurcat iar borcanele, din când în când, însă per total îmi vine greu să critic pe cineva în mod anume. Poate Gigel, pentru egoismul său, dar până la urmă e de înţeles, fiind în căutare de primul gol al sezonului.
Poli: Pantilimon (6) - Bonfim (6), Nibombe (6,5), Cisovsky (6,5), Art. Karamyan (6) - Stancu (5,5), Bourceanu (6,5), Alexa (6), Arm. Karamyan (6,5) - Bucur (5,5), Parks (5,5)
Schimbări:
Magera (5,5) pentru Parks (min 46)
Scutaru (6) pentru Alexa (min 74)
Goga pentru Bucur (min 90)
Oaspeţii au avut prima mare ocazie, când Mardare a trimis spre poartă la un corner şi mingea l-a lovit în piept pe Panti, salvându-ne astfel de un gol ca şi făcut. Poli a replicat prin Parks, însă costaricanul nu a reuşit să trimită în direcţia lui Marinescu. Meciul s-a liniştit apoi, jucătorii noştri păstrând totuşi mai mult posesia, iar finalmente în minutul 33, această posesie a dat roade: Stancu şi Bonfim lucrează bine pe dreapta, primul centrează în centrul careului, Parks deviază uşor cu capul, iar mingea ajunge la Arman Karamyan, complet nemarcat, şi acesta înscrie la colţul lung! Panti este pus sub oarecare presiune pe final de repriză şi se descurcă decent, chiar dacă nu fantastic - de fapt, cam în nota prestaţiei sale din întreaga partidă.
După pauză au trecut douăzeci de minute până să apară vreo ocazie, iar de ea a beneficiat Rapdiul, ca urmare a unei respingeri deficitare a lui Panti, însă Pinto nu a putut finaliza. Meciul a continuat în nota primei reprize, chiar dacă de această dată rapidiştii ţineau mai mult de balon - fără a-şi crea şanse de gol. Magera a marcat în minutul 80, dar golul a fost anulat corect pe motiv de ofsaid, înainte ca glonţul să ne treacă pe lângă ureche, atunci când Cisovsky a deviat spre proprie poartă, şi Panti a reuşit să respingă relativ eroic. A fost şi ultima fază periculoasă, oaspeţii nefiind prea insistenţi, astfel că Poli a bifat a doua victorie în campionat, cu gândul mai mult la meciul de marţi.
Cisovsky şi Nibombe au ţinut foarte bine centrul apărării, oferind foarte puţine şanse rapidiştilor, iar Bourceanu şi Alexa s-au descurcat cum trebuie la închidere. Decisiv a fost însă efortul pe benzi a fundaşilor şi a mijlocaşilor, cu precădere pe flancul stâng, unde Karamyenii au făcut legea. Stancu a încurcat iar borcanele, din când în când, însă per total îmi vine greu să critic pe cineva în mod anume. Poate Gigel, pentru egoismul său, dar până la urmă e de înţeles, fiind în căutare de primul gol al sezonului.
Poli: Pantilimon (6) - Bonfim (6), Nibombe (6,5), Cisovsky (6,5), Art. Karamyan (6) - Stancu (5,5), Bourceanu (6,5), Alexa (6), Arm. Karamyan (6,5) - Bucur (5,5), Parks (5,5)
Schimbări:
Magera (5,5) pentru Parks (min 46)
Scutaru (6) pentru Alexa (min 74)
Goga pentru Bucur (min 90)
Două echipe în Liga a 3-a
Spre surprinderea mea, odată cu publicarea seriilor Ligii a 3-a, s-a oficializat prezenţa echipei Poli 2002 în eşalonul respectiv, ei fiind singurii care au îndeplinit condiţiile necesare. Pe lângă tristul fapt că această întâmplare evidenţiază eşecul total al FRF-ului în ceea ce priveşte organizarea fotbalistică internă, pentru noi e bine, în contextul în care prezenţa celor de la Poli 2002 în L3 este conformă cu planul piramidal propus de Chivorchian. Astfel, Poli II va căuta cu siguranţă să promoveze, în timp ce Poli 2002 va lupta mai mult ca sigur să surpavieţuiască.
În contextul în care echipa secundă e singura care poate să împrumute jucători de la prima echipă sau de la juniori, nu ar fi de mirare ca mai mulţi dintre componenţii de rezervă de la Poli II să fie împrumutaţi, pentru a întări o formaţie care şi aşa a terminat doar pe la mijlocul clasamentului în liga a 4-a.
Seria a 5-a arată astfel:
ACS Recas
CFR Timisoara
Viitorul Sanandrei
FC Timioara II
Progresul Gataia
Mama Mia Becicherecu Mic
Unirea Sannicolau Mare
Poli 2002 Timisoara
Gloria Arad
CS Ineu
Naional Sebis
Marmosim Simeria
Retezatul Hateg
Minerul Mehedinti
Pandurii Targu Jiu II
Jiul Rovinari
Poli 2002 va evolua pe stadionul Electrica, iar Poli II pe stadionul Ştiinţa.
În contextul în care echipa secundă e singura care poate să împrumute jucători de la prima echipă sau de la juniori, nu ar fi de mirare ca mai mulţi dintre componenţii de rezervă de la Poli II să fie împrumutaţi, pentru a întări o formaţie care şi aşa a terminat doar pe la mijlocul clasamentului în liga a 4-a.
Seria a 5-a arată astfel:
ACS Recas
CFR Timisoara
Viitorul Sanandrei
FC Timioara II
Progresul Gataia
Mama Mia Becicherecu Mic
Unirea Sannicolau Mare
Poli 2002 Timisoara
Gloria Arad
CS Ineu
Naional Sebis
Marmosim Simeria
Retezatul Hateg
Minerul Mehedinti
Pandurii Targu Jiu II
Jiul Rovinari
Poli 2002 va evolua pe stadionul Electrica, iar Poli II pe stadionul Ştiinţa.
10 august 2009
Convocaţii alb-violeţi
Pantilimon şi Bucur au fost chemaţi la Naţionala patriei noastre în vederea amicalului de miecuri, disputat în compania Ungariei. Puţin ciudat că nu a fost convocat şi Bourceanu, care s-a evidenţiat pozitiv în ambele meciuri disputate cu Şahtior, dar pentru noi e bine, căci în această perioadă jucătorii vor fi foarte solicitaţi fizic, iar orice moment de odihnă e un moment bun.
9 august 2009
Poli Iaşi - Poli 1:1 (0:0)
Culmea face că deşi alb-violeţii au jucat slab, victoria ne-a scăpat, la propriu, pe lângă braţele lui Pantilimon. Deşi dominată, Poli a deschis scorul în minutul 57, prin Parks, iar când lucrurile trebuia să devină mai simple, o ieşire hazardată a portarului nostru le-a permis gazdelor să egaleze.
Cu siguranţa nu asta îşi dorea Sabău de la partidă din această seară, în condiţiile în care a trimis practic prima echipă pe teren. O victorie ar fi fost importantă mai ales în contextul meciurilor foarte dificile care urmează în aceste două săptămâni, însă alb-violeţii nu au arătat mare lucru. Ieşenii au avut prima ocazie prin Bujor, care a profitat de înaintarea lui Nibombe, şi a scăpat singur cu Panti, însă Bădoi a salvat extraordinar din spate, suflându-i mingea chiar în momentul şutului. Gazdele au continuat cu presiunea, dar marile ocazii au cam lipsit, în timp ce singura şansă reală de gol a Politehnicii a venit la o fază creată de Parks şi finalizată de Arman Karamyan - din păcate, în bară.
Repriza a doua a continuat în acelaşi tipar, până când Artiom Karamyan a trimis foarte bine o lovitură liberă în careul ieşean, portarul a respins slab, iar Parks a fost omul potrivit la locul potrivit. A urmat apoi gafa lui Pantilimon, care la o lovitură de colţ, probabil (corect) sfătuit fiind să iasă mai mult la mingile aruncate în careu, a judecat prost faza şi a fost depăşit de un jucător advers, care a trimis cu capul în poarta goală. Bujor a mai avut un şut parat de Panti mai târziu, înainte ca alb-violeţii să înceapă să pună presiune pe final de partidă. Bucur a devenit brusc mai incisiv, a făcut o fază excelentă la colţul terenului, dar centrarea sa n-a putut fi împinsă în poarta goală de Arman Karamyan. Acelaşi Bucur a fost lansat ideal de Alexa câteva minute mai târziu, însă în locul unui şut a încercat un dribling, intrând astfel în unghi, iar faza s-a stins. În afară de şutul de puţin pe lângă vinclu al lui Bouceanu, ar mai fi de discutat doar un ofsaid semnalizat la Gigel, scăpat singur cu portarul de la limita ofsaidului, dar restul e maculatură.
Din păcate au ieşit din nou în evidenţă problemele la construcţie, care au fost scuzabile în partidele cu Şahtior. În ciuda câtorva faze cu trei-patru pase scurte care au destabilizat tactica adversarilor, lipsa de oportunităţi la finalizare a fost una destul de acută, mai ales că Poli Iaşi nu este o echipă de temut. Problematic rămâne flancul drept, unde Stancu parcă era pe alt fus orar, dar principala problemă este lipsa de fantezie la construcţie - şi greu, cu doar Bourceanu şi Alexa la mijloc. Şi Pantilimon trebuie să aibă grijă, să nu se consacreze ca un portar bun care gafează, deşi în acelaşi trimp este obligat să înveţe cum să profite de înălţimea sa la fazele fixe şi la centrările plouate. În rest, să vedem dacă ne binecuvântează nenea Iancu cu un mijlocaş dreapta.
Poli: Pantilimon (4,5) - Bădoi (6), Nibombe (6), Cisovsky (6), Art. Karamyan (6) - Stancu (4,5), Alexa (6,5), Bourceanu (5,5), Arm. Karamyan (5,5) - Parks (6), Bucur (5,5)
Schimbări:
Magera (5,5) pentru Parks (min 72)
Goga pentru Bădoi (min 82)
Cu siguranţa nu asta îşi dorea Sabău de la partidă din această seară, în condiţiile în care a trimis practic prima echipă pe teren. O victorie ar fi fost importantă mai ales în contextul meciurilor foarte dificile care urmează în aceste două săptămâni, însă alb-violeţii nu au arătat mare lucru. Ieşenii au avut prima ocazie prin Bujor, care a profitat de înaintarea lui Nibombe, şi a scăpat singur cu Panti, însă Bădoi a salvat extraordinar din spate, suflându-i mingea chiar în momentul şutului. Gazdele au continuat cu presiunea, dar marile ocazii au cam lipsit, în timp ce singura şansă reală de gol a Politehnicii a venit la o fază creată de Parks şi finalizată de Arman Karamyan - din păcate, în bară.
Repriza a doua a continuat în acelaşi tipar, până când Artiom Karamyan a trimis foarte bine o lovitură liberă în careul ieşean, portarul a respins slab, iar Parks a fost omul potrivit la locul potrivit. A urmat apoi gafa lui Pantilimon, care la o lovitură de colţ, probabil (corect) sfătuit fiind să iasă mai mult la mingile aruncate în careu, a judecat prost faza şi a fost depăşit de un jucător advers, care a trimis cu capul în poarta goală. Bujor a mai avut un şut parat de Panti mai târziu, înainte ca alb-violeţii să înceapă să pună presiune pe final de partidă. Bucur a devenit brusc mai incisiv, a făcut o fază excelentă la colţul terenului, dar centrarea sa n-a putut fi împinsă în poarta goală de Arman Karamyan. Acelaşi Bucur a fost lansat ideal de Alexa câteva minute mai târziu, însă în locul unui şut a încercat un dribling, intrând astfel în unghi, iar faza s-a stins. În afară de şutul de puţin pe lângă vinclu al lui Bouceanu, ar mai fi de discutat doar un ofsaid semnalizat la Gigel, scăpat singur cu portarul de la limita ofsaidului, dar restul e maculatură.
Din păcate au ieşit din nou în evidenţă problemele la construcţie, care au fost scuzabile în partidele cu Şahtior. În ciuda câtorva faze cu trei-patru pase scurte care au destabilizat tactica adversarilor, lipsa de oportunităţi la finalizare a fost una destul de acută, mai ales că Poli Iaşi nu este o echipă de temut. Problematic rămâne flancul drept, unde Stancu parcă era pe alt fus orar, dar principala problemă este lipsa de fantezie la construcţie - şi greu, cu doar Bourceanu şi Alexa la mijloc. Şi Pantilimon trebuie să aibă grijă, să nu se consacreze ca un portar bun care gafează, deşi în acelaşi trimp este obligat să înveţe cum să profite de înălţimea sa la fazele fixe şi la centrările plouate. În rest, să vedem dacă ne binecuvântează nenea Iancu cu un mijlocaş dreapta.
Poli: Pantilimon (4,5) - Bădoi (6), Nibombe (6), Cisovsky (6), Art. Karamyan (6) - Stancu (4,5), Alexa (6,5), Bourceanu (5,5), Arm. Karamyan (5,5) - Parks (6), Bucur (5,5)
Schimbări:
Magera (5,5) pentru Parks (min 72)
Goga pentru Bădoi (min 82)
8 august 2009
CR: Poli II - Becicherecu Mic 1:2 (1:1)
Alb-violeţii mici au fost eliminaţi, în ciuda ajutorului primit de la echipa mare (Mera, Brezinsky, Ionescu şi Chiţu). După ce gazdele au deschis scorul, Popovici a scos un penalty în minutul 22 şi Ionescu a egalat. Acelaşi Popovici a fost lansat de Chiţu zece minute mai târziu pe dreapta, a scăpat de ultimul fundaş, însă şutul său a lovit bara. Gazdele puteau reveni în avantaj înainte de pauză, ca urmare a unui contratac, dar din numai cinci metri, atacantul albaştrilor a trimis pe lângă.
După pauză, Poli II a început tare şi şi-a trecut în cont o serie de ocazii. Mai întâi Ionescu l-a deschis pe Chiţu, acesta a driblat în careu şi a şutat spre poartă, portarul reuşind să respingă. În minutul 51, Dobriceanu a centrat tot către Chiţu, mijlocaşul nostru a şutat din voleu şi mingea a mers razant cu bara - dar peste. A fost apoi rândul lui Ionescu să-l încerce pe portar, însă acesta a fost la post, înainte ca cei din Becicherecu Mic să scape pe o contră, Cobliş să iasă slab în întâmpinare, alb-violeţii fiind salvaţi doar de finalizarea slabă a gazdelor. Meciul a fost decis în minutul 67, când Gălan a comis un fault în careu, a primit şi al doilea galben, iar scorul a devenit 2-1. Până la final doar Mera ar fi putut să mai înscrie pentru noi, mingea trimisă cu el de capul lovind bară, sau Telescu, printr-un voleu trimis peste din poziţie bună, însă finalmente, Velcea a trebuita să se recunoască învins - şi cel puţin uşor umilit.
Dintre jucători i-aş remarca doar pe Ionescu şi Chiţu, poate pe Popovici pentru prima repriză, în rest prestaţia alb-violeţilor fiind destul de mediocră. Dudaş şi Dobriceanu ce s-au mai mişcat binişor, dar cea mai mare dezamăgire a fost prestaţia fundaşilor centrali, în special a lui Brezinsky, precum şi jocul făcut de Gălan. Trebuie să mă întreb de ce în lotul celor de la Poli II se mai află jucători precum Buda, Ganea, Gălan, Ilici, chiar şi Popa, despre care e greu să crezi că vor putea face pasul către Liga 1 - şi cu atât mai puţin către o echipă de top. I-am menţionat pe aceştia pentru că ei au avut destule ocazii să-şi dovedească valoarea şi nu au făcut decât ocazional şi prea neconvingător, însă nu îmi pun nici mari speranţe în generaţia care numai ce a absolvit junioratul. M-aş bucura enorm să-mi fie infirmat scepticismul, dar la fel am spus şi acuma un an, iar Poli II a terminat la mijlocul clasamentului într-o ligă mai mult decât modestă.
Doar o întrebare retorică mai am: pentru Chiţu de ce nu e loc la echipa mare?
Poli II: Cobliş (5) - Gălan (4,5), Mera (5,5), Brezinsky (5), Ilici (5,5) - Chiţu (6), Zaluschi (5), Jitaru (5), Dobriceanu (5,5) - Ionescu (6), Popovici (6)
Schimbări:
Telescu (5,5) pentru Zaluschi (min 55)
Dudaş (5,5) pentru Dobriceanu (min 60)
Popa (5) pentru Chiţu (min 72)
Magdaş (5) pentru Ilici (min 75)
După pauză, Poli II a început tare şi şi-a trecut în cont o serie de ocazii. Mai întâi Ionescu l-a deschis pe Chiţu, acesta a driblat în careu şi a şutat spre poartă, portarul reuşind să respingă. În minutul 51, Dobriceanu a centrat tot către Chiţu, mijlocaşul nostru a şutat din voleu şi mingea a mers razant cu bara - dar peste. A fost apoi rândul lui Ionescu să-l încerce pe portar, însă acesta a fost la post, înainte ca cei din Becicherecu Mic să scape pe o contră, Cobliş să iasă slab în întâmpinare, alb-violeţii fiind salvaţi doar de finalizarea slabă a gazdelor. Meciul a fost decis în minutul 67, când Gălan a comis un fault în careu, a primit şi al doilea galben, iar scorul a devenit 2-1. Până la final doar Mera ar fi putut să mai înscrie pentru noi, mingea trimisă cu el de capul lovind bară, sau Telescu, printr-un voleu trimis peste din poziţie bună, însă finalmente, Velcea a trebuita să se recunoască învins - şi cel puţin uşor umilit.
Dintre jucători i-aş remarca doar pe Ionescu şi Chiţu, poate pe Popovici pentru prima repriză, în rest prestaţia alb-violeţilor fiind destul de mediocră. Dudaş şi Dobriceanu ce s-au mai mişcat binişor, dar cea mai mare dezamăgire a fost prestaţia fundaşilor centrali, în special a lui Brezinsky, precum şi jocul făcut de Gălan. Trebuie să mă întreb de ce în lotul celor de la Poli II se mai află jucători precum Buda, Ganea, Gălan, Ilici, chiar şi Popa, despre care e greu să crezi că vor putea face pasul către Liga 1 - şi cu atât mai puţin către o echipă de top. I-am menţionat pe aceştia pentru că ei au avut destule ocazii să-şi dovedească valoarea şi nu au făcut decât ocazional şi prea neconvingător, însă nu îmi pun nici mari speranţe în generaţia care numai ce a absolvit junioratul. M-aş bucura enorm să-mi fie infirmat scepticismul, dar la fel am spus şi acuma un an, iar Poli II a terminat la mijlocul clasamentului într-o ligă mai mult decât modestă.
Doar o întrebare retorică mai am: pentru Chiţu de ce nu e loc la echipa mare?
Poli II: Cobliş (5) - Gălan (4,5), Mera (5,5), Brezinsky (5), Ilici (5,5) - Chiţu (6), Zaluschi (5), Jitaru (5), Dobriceanu (5,5) - Ionescu (6), Popovici (6)
Schimbări:
Telescu (5,5) pentru Zaluschi (min 55)
Dudaş (5,5) pentru Dobriceanu (min 60)
Popa (5) pentru Chiţu (min 72)
Magdaş (5) pentru Ilici (min 75)
7 august 2009
CL: Poli - VFB Stuttgart
Avem o calificare de jucat!
Alb-violeţii au avut şansă la tragerea la sorţi, în măsura în care se poate vorbi de aşa ceva. Stuttgart reprezintă o ţară cu o vastă cultură fotbalistică, dar care se chinuie în ultimii ani să obţină rezultate signifiante pe plan european - iar în special în Liga Campionilor. Mai mult, VFB de abia a început sezonul, deci implicit are mai puţin meciuri în picioare, şi şi-a vândut cel mai bun jucător, pe Gomez, la Bayern München. Rămâne de văzut în ce măsură Pogrebnyak îl va putea înlocui, precum şi care este efectul prezenţei în echipă a lui Aliaksandr Hleb.
Oricum ar fi, nu cred să existe mare diferenţă între Stuttgart şi Şahtior. Chiar dacă minunile nu se prea ţin lanţ, e evident că în contextul actual avem motive pentru a spera la o calificare cu adevărat miraculoasă.
Primul meci acasă, pe 18 august. Returul o săptămână mai târziu.
Alb-violeţii au avut şansă la tragerea la sorţi, în măsura în care se poate vorbi de aşa ceva. Stuttgart reprezintă o ţară cu o vastă cultură fotbalistică, dar care se chinuie în ultimii ani să obţină rezultate signifiante pe plan european - iar în special în Liga Campionilor. Mai mult, VFB de abia a început sezonul, deci implicit are mai puţin meciuri în picioare, şi şi-a vândut cel mai bun jucător, pe Gomez, la Bayern München. Rămâne de văzut în ce măsură Pogrebnyak îl va putea înlocui, precum şi care este efectul prezenţei în echipă a lui Aliaksandr Hleb.
Oricum ar fi, nu cred să existe mare diferenţă între Stuttgart şi Şahtior. Chiar dacă minunile nu se prea ţin lanţ, e evident că în contextul actual avem motive pentru a spera la o calificare cu adevărat miraculoasă.
Primul meci acasă, pe 18 august. Returul o săptămână mai târziu.
6 august 2009
Ordinea de zi
Iată-ne tot aici, după o noapte de istorie, şi deja trebuie să privim înainte - precum şi să reflectăm asupra celor întâmplate.
În primul rând, ar trebui să aruncăm o privire la posibilii adversari din turul următor. Este vorba de Arsenal, Lyon, Sporting, Panathinaikos şi VFB Stuttgart. Cu orcine am nimeri, nu vom fi favoriţi, dar rezultatul obţinut în compania Şahtiorului ne dă speranţe că o calificare este posibilă. Panathinaikos şi Sporting s-au chinuit să treacă de turul acesta preliminar, în faţa unor adversari care sunt de nivelul nostru. Stuttgart, ca o reprezentantă a fotbalului german, nu reprezintă o forţă de temut, mai ales atunci când se află în aceeaşi urnă cu Arsenal. Aş spune chiar că şi Olympique Lyon lasă loc de vise, ei nefiind aceeaşi echipă care acuma doi, trei ani făcea ravagii prin Europa. Astfel rămân doar londonezii, pe care nu mi-aş dori sub nicio formă, cel puţin nu în speranţa obţinerii unei calificări. Uitându-mă la numele echipelor cu care împărtăşim urna a doua, trebuie să evidenţiez că ne aflăm într-un cadru foarte frumos, alături de Fiorentina, Celtic, Atletico Madrid şi Anderlecht, şi că oricare din aceste echipe are şanse să învingă formaţiile din prima categorie valorică. Cert este că nu vom mai avea avantajul elementului surpriză, dar aceasta este o pierdere calculată până la urmă, dat fiind că ne-am dat de gol eliminându-i pe Şahtior. Orice s-ar trage la sorţi mâine, va fi o dublă manşă grozavă, indiferent de deznodământul ei.
Despre meciul de ieri mai ţin să-mi prezint vaga dezamăgire că nu s-a umplut stadionul, dar nu aş zice că e surprinzător. Politica de preţuri a clubului este una care are grijă să nu avem satisfacţia unui stadion plin, iar strategiile ieftine a la Chivorchian, cu 95% de bilete vândute în ziua meciului când de fapt cifra reală, din timpul partidei, era pe la 80%, nu mai ţin după trista experienţă a meciului cu Partizan. Nu sunt banii noştri, dar e greu să nu mă doară puţin când văd zone populate numai răzleţ cu suporteri.
Ca să mai fac o referire la calitatea jocului, e evident că Poli nu a arătat un fotbal delicios, dar orice om rezonabil realizază ca atunci când o formaţie în care s-a investit în transferuri în ultimii cinci ani atât cât adversarii au plătit pe un singur jucător raportul de forţe va fi unul disproporţionat, care cere sacrificarea frumosului în vederea unui rezultat pozitiv. Este greu să spunem de pe acuma cât de bună este această calificare pe termen lung, în perspectiva sezonului ce urmează, căci şi Steaua a obţinut anul trecut o calificare în grupele Ligii, în faţa unui adversar foarte titrati, prezentând un joc slab, ca apoi atât ei, cât şi adversarii lor, să rateze podiumul campionatului intern. Instinctul îmi spune că nu ar trebui să repetăm contraperformanţa lor, căci avem pe de-o parte un lot mai complet, iar pe de altă parte nu ne-am întâlnit doar cu un nume, ci cu o echipă care a obţinut cu numai câteva luni în urmă o cupă de prestigiu continental. Dar e doar instinctul.
Până una alta, ar fi fabulos să ne întâlnim din nou în Piaţa Operei în trei săptămâni de-acuma. Chiar fabulos.
În primul rând, ar trebui să aruncăm o privire la posibilii adversari din turul următor. Este vorba de Arsenal, Lyon, Sporting, Panathinaikos şi VFB Stuttgart. Cu orcine am nimeri, nu vom fi favoriţi, dar rezultatul obţinut în compania Şahtiorului ne dă speranţe că o calificare este posibilă. Panathinaikos şi Sporting s-au chinuit să treacă de turul acesta preliminar, în faţa unor adversari care sunt de nivelul nostru. Stuttgart, ca o reprezentantă a fotbalului german, nu reprezintă o forţă de temut, mai ales atunci când se află în aceeaşi urnă cu Arsenal. Aş spune chiar că şi Olympique Lyon lasă loc de vise, ei nefiind aceeaşi echipă care acuma doi, trei ani făcea ravagii prin Europa. Astfel rămân doar londonezii, pe care nu mi-aş dori sub nicio formă, cel puţin nu în speranţa obţinerii unei calificări. Uitându-mă la numele echipelor cu care împărtăşim urna a doua, trebuie să evidenţiez că ne aflăm într-un cadru foarte frumos, alături de Fiorentina, Celtic, Atletico Madrid şi Anderlecht, şi că oricare din aceste echipe are şanse să învingă formaţiile din prima categorie valorică. Cert este că nu vom mai avea avantajul elementului surpriză, dar aceasta este o pierdere calculată până la urmă, dat fiind că ne-am dat de gol eliminându-i pe Şahtior. Orice s-ar trage la sorţi mâine, va fi o dublă manşă grozavă, indiferent de deznodământul ei.
Despre meciul de ieri mai ţin să-mi prezint vaga dezamăgire că nu s-a umplut stadionul, dar nu aş zice că e surprinzător. Politica de preţuri a clubului este una care are grijă să nu avem satisfacţia unui stadion plin, iar strategiile ieftine a la Chivorchian, cu 95% de bilete vândute în ziua meciului când de fapt cifra reală, din timpul partidei, era pe la 80%, nu mai ţin după trista experienţă a meciului cu Partizan. Nu sunt banii noştri, dar e greu să nu mă doară puţin când văd zone populate numai răzleţ cu suporteri.
Ca să mai fac o referire la calitatea jocului, e evident că Poli nu a arătat un fotbal delicios, dar orice om rezonabil realizază ca atunci când o formaţie în care s-a investit în transferuri în ultimii cinci ani atât cât adversarii au plătit pe un singur jucător raportul de forţe va fi unul disproporţionat, care cere sacrificarea frumosului în vederea unui rezultat pozitiv. Este greu să spunem de pe acuma cât de bună este această calificare pe termen lung, în perspectiva sezonului ce urmează, căci şi Steaua a obţinut anul trecut o calificare în grupele Ligii, în faţa unui adversar foarte titrati, prezentând un joc slab, ca apoi atât ei, cât şi adversarii lor, să rateze podiumul campionatului intern. Instinctul îmi spune că nu ar trebui să repetăm contraperformanţa lor, căci avem pe de-o parte un lot mai complet, iar pe de altă parte nu ne-am întâlnit doar cu un nume, ci cu o echipă care a obţinut cu numai câteva luni în urmă o cupă de prestigiu continental. Dar e doar instinctul.
Până una alta, ar fi fabulos să ne întâlnim din nou în Piaţa Operei în trei săptămâni de-acuma. Chiar fabulos.
Poli - Şahtior Donetsk 0:0
Ce-i fantastic e fantastic, iar nimic nu-i mai frumos decât acest fantastic delicios! Nu ştiu câte lume a sperat că putem trece de acest tur, dar eu cu siguranţă nu mi-am făcut speranţe. Rar mi-a fost dat să mă înşel atât de frumos.
Alb-violeţii au luptat aşa cum au ştiut ei, cu un Nibombe de întrecut, un Bourceanu determinat ŞI cu mintea limpede, un Bonfim renăscut din dezastrul meciului tur, un Parks care a dat mereu dureri de cap fundaşilor adverşi şi un Bucur tupeist până la capăt. Şahtior nu a arătat forma din tur, forţa lor ofensivă fiind domolită atât de apărarea noastră, cât şi de atmosfera aproape perfectă de pe Dan Păltinşanu (de era plin stadionul...). În ciuda acestui fapt, au pus destulă presiune pe careul nostru, cu precădere din faze fixe, dar printr-o combinaţie eficientă de ştiinţă şi de şansă, Poli a scăpat cu bine. Bucur a avut singura fază cu adevărat periculoasă pentru noi în primul mitan, când a trecut în viteză de doi fundaşi adverşi, dar în loc să paseze, a încercat o finalizare dintr-un unghi imposibil, mingea sfârşind în plasa laterală.
Precum era de aşteptat, repriza secundă a prezentat mai multe şanse de gol, oaspeţii fiind aproape de a marca de două ori în ultimele cincisprezece minute, însă de ambele ori Panti a fost la post. Au mai fost destule faze încinse, de la cornere, la nişte libere acordate cu multă generozitate în marginea careului nostru, însă şi alb-violeţii au avut şansele lor. Bucur şi Parks au fost în general artizanii atacului nostru, iar amândoi puteau să înscrie - primul, din păcate, a încercat ca la faza din repriza întâi să rezolve totul singur, în timp ce costaricanul a primit o minge recuperată splendid de Bonfim în marginea careului, dar a preferat un dribling semi-eşuat în locul unei finalizări, deşi era singur cu portarul. Acuma, în mod evident, nu mai contează.
Finalul a fost unul tensionat la culme, tot stadionul deşcătusându-se la ultimul corner al celor din Donetsk, atunci când Panti a prins mingea cu încredere. Cel din urmă fluier al lui Hauge a consemnat şi cea mai mare reuşită pe plan internaţional a clubului nostru drag, poate chiar cea mai importantă din întreaga sa existenţă. În acest moment există însă doar recunoştinţa infintă faţă de aceşti jucători minunaţi, conduşi de un antrenor care a reuşit să impună o disciplină tactică ce s-a dovedit esenţială în vederea calificării obţinute în faţa câştigătoarei Cupa UEFA. Nu mai vreau să spun nimic, pentru că orice cuvânt poate doar să diminueze aerul de poveste în care plutim în această seară. Fantastic POLI!
Poli: Pantilimon (6,5) - Bonfim (6,5), Cisovsky (6,5), Nibombe (7), Art. Karamyan (6) - Stancu (6), Bourceanu (7), Alexa (6), Arm. Karamyan (6) - Parks (6,5), Bucur (6)
Schimbări:
Scutaru (6) pentru Alexa (min 60)
Cl. Ionescu pentru Stancu (min 80)
Magera pentru Bucur (min 89)
Rezumatul partidei aici.
Alb-violeţii au luptat aşa cum au ştiut ei, cu un Nibombe de întrecut, un Bourceanu determinat ŞI cu mintea limpede, un Bonfim renăscut din dezastrul meciului tur, un Parks care a dat mereu dureri de cap fundaşilor adverşi şi un Bucur tupeist până la capăt. Şahtior nu a arătat forma din tur, forţa lor ofensivă fiind domolită atât de apărarea noastră, cât şi de atmosfera aproape perfectă de pe Dan Păltinşanu (de era plin stadionul...). În ciuda acestui fapt, au pus destulă presiune pe careul nostru, cu precădere din faze fixe, dar printr-o combinaţie eficientă de ştiinţă şi de şansă, Poli a scăpat cu bine. Bucur a avut singura fază cu adevărat periculoasă pentru noi în primul mitan, când a trecut în viteză de doi fundaşi adverşi, dar în loc să paseze, a încercat o finalizare dintr-un unghi imposibil, mingea sfârşind în plasa laterală.
Precum era de aşteptat, repriza secundă a prezentat mai multe şanse de gol, oaspeţii fiind aproape de a marca de două ori în ultimele cincisprezece minute, însă de ambele ori Panti a fost la post. Au mai fost destule faze încinse, de la cornere, la nişte libere acordate cu multă generozitate în marginea careului nostru, însă şi alb-violeţii au avut şansele lor. Bucur şi Parks au fost în general artizanii atacului nostru, iar amândoi puteau să înscrie - primul, din păcate, a încercat ca la faza din repriza întâi să rezolve totul singur, în timp ce costaricanul a primit o minge recuperată splendid de Bonfim în marginea careului, dar a preferat un dribling semi-eşuat în locul unei finalizări, deşi era singur cu portarul. Acuma, în mod evident, nu mai contează.
Finalul a fost unul tensionat la culme, tot stadionul deşcătusându-se la ultimul corner al celor din Donetsk, atunci când Panti a prins mingea cu încredere. Cel din urmă fluier al lui Hauge a consemnat şi cea mai mare reuşită pe plan internaţional a clubului nostru drag, poate chiar cea mai importantă din întreaga sa existenţă. În acest moment există însă doar recunoştinţa infintă faţă de aceşti jucători minunaţi, conduşi de un antrenor care a reuşit să impună o disciplină tactică ce s-a dovedit esenţială în vederea calificării obţinute în faţa câştigătoarei Cupa UEFA. Nu mai vreau să spun nimic, pentru că orice cuvânt poate doar să diminueze aerul de poveste în care plutim în această seară. Fantastic POLI!
Poli: Pantilimon (6,5) - Bonfim (6,5), Cisovsky (6,5), Nibombe (7), Art. Karamyan (6) - Stancu (6), Bourceanu (7), Alexa (6), Arm. Karamyan (6) - Parks (6,5), Bucur (6)
Schimbări:
Scutaru (6) pentru Alexa (min 60)
Cl. Ionescu pentru Stancu (min 80)
Magera pentru Bucur (min 89)
Rezumatul partidei aici.
1 august 2009
Poli - Gloria Bistriţa 1:0 (0:0)
Precum era de aşteptat, am avut de-a face cu o partidă dificilă în compania Bistriţei, pe care am reuşit să o câştigăm graţie unei faze foarte frumos construite pe atac, cu două pase şi finalizarea lui Magera cu piciorul stâng.
Până la acest gol am avut însă de aşteptat peste şaptezeci de minute, timp în care oaspeţii s-au prezentat foarte bine, au dominat mai ales prima repriză, şi şi-au trecut în cont o bară, o ocazie bună de gol şi un gol anulat pentru un ofsaid minim. Alb-violeţii, cu o formulă complet schimbată faţă de cea care a început meciul la Donetsk, s-au chinuit serios în primele patruzeci şi cinci de minute, încercând fără mare succes să dejoace formula foarte avansată şi agresivă a Bistriţei. În general s-a abuzat de pase lungi, mingi ineficiente peste apărare, şi câteva diagonale lungi care nu au ajutat îndeosebi jocul nostru.
Rerpiza a doua a fost mai dinamică graţie introducerii a trei titulari de drept, întâi Artiom Karamyan, şi apoi Alexa şi Bucur. Primele semne de viaţă au apărut din faze fixe, Magera trimiţând o minge cu capul în urma unui corner executat de Vrsici, însă bara avea să-i salveze şi pe oaspeţi. În ciuda faptului că jocul se cam mutase în jumătatea acestora din urmă, a fost nevoie de un glonţ care să treacă aproape de tâmplă ca alb-violeţii să preia controlul partidei, anume reuşita anulată a lui Csaba Borbely, pe care am menţionat-o deja. Golul a venit ca urmare a unei combinaţii ideale pornită de la Claudiu Ionescu, mingea fiind pasată apoi perfect de către Bucur - iar deznodământul îl ştim. Până la finalul meciului Poli s-a apărat, încercând să îi surprindă pe bistriţeni pe contre, însă aproape de fiecare dată fazele de atac au sfârşit prin semnalarea unei poziţii de ofsaid. Nimic semnificativ nu s-a mai întâmplat până la final, iar Sabău a obţinut prima sa victorie pe banca noastră, una pe cât de dificilă, pe atât de importantă.
Dintre jucători ţin doar să-l remarc negativ pe Latovlevici, care a făcut numeroase erori, şi să evidenţiez importanţa introducerii titularilor de drept. Totodată, prestaţia lui Ionescu a fost încurajatoare, în timp ce Vrsici s-a chinuit să facă altceva în afară de a juca pase scurte, la mijlocul terenului.
Poli: Taborda (6) - Bădoi (5,5), Luchin (6), Scutaru (6), Latovlevici (5) - Stancu (5,5), Borbely (5,5), Vrsici (5,5), Arm. Karamyan (5,5) - Magera (6), Cl. Ionescu (6)
Schimbări:
Art. Karamyan (6) pentru Arman Karamyan (min 45)
Alexa (6) pentru Borbely (min 64)
Bucur (6) pentru Vrsici (min 64)
Cât e posibil, voi posta clipuri de la partide de pe www.fanatik.ro. Le puteţi vedea la calitate uşor superioară acolo.
Gol Magera (min 75):
Bară Anca (min 4):
Bară Magera (min 47):
Gol anulat C. Borbely (min 65):
Până la acest gol am avut însă de aşteptat peste şaptezeci de minute, timp în care oaspeţii s-au prezentat foarte bine, au dominat mai ales prima repriză, şi şi-au trecut în cont o bară, o ocazie bună de gol şi un gol anulat pentru un ofsaid minim. Alb-violeţii, cu o formulă complet schimbată faţă de cea care a început meciul la Donetsk, s-au chinuit serios în primele patruzeci şi cinci de minute, încercând fără mare succes să dejoace formula foarte avansată şi agresivă a Bistriţei. În general s-a abuzat de pase lungi, mingi ineficiente peste apărare, şi câteva diagonale lungi care nu au ajutat îndeosebi jocul nostru.
Rerpiza a doua a fost mai dinamică graţie introducerii a trei titulari de drept, întâi Artiom Karamyan, şi apoi Alexa şi Bucur. Primele semne de viaţă au apărut din faze fixe, Magera trimiţând o minge cu capul în urma unui corner executat de Vrsici, însă bara avea să-i salveze şi pe oaspeţi. În ciuda faptului că jocul se cam mutase în jumătatea acestora din urmă, a fost nevoie de un glonţ care să treacă aproape de tâmplă ca alb-violeţii să preia controlul partidei, anume reuşita anulată a lui Csaba Borbely, pe care am menţionat-o deja. Golul a venit ca urmare a unei combinaţii ideale pornită de la Claudiu Ionescu, mingea fiind pasată apoi perfect de către Bucur - iar deznodământul îl ştim. Până la finalul meciului Poli s-a apărat, încercând să îi surprindă pe bistriţeni pe contre, însă aproape de fiecare dată fazele de atac au sfârşit prin semnalarea unei poziţii de ofsaid. Nimic semnificativ nu s-a mai întâmplat până la final, iar Sabău a obţinut prima sa victorie pe banca noastră, una pe cât de dificilă, pe atât de importantă.
Dintre jucători ţin doar să-l remarc negativ pe Latovlevici, care a făcut numeroase erori, şi să evidenţiez importanţa introducerii titularilor de drept. Totodată, prestaţia lui Ionescu a fost încurajatoare, în timp ce Vrsici s-a chinuit să facă altceva în afară de a juca pase scurte, la mijlocul terenului.
Poli: Taborda (6) - Bădoi (5,5), Luchin (6), Scutaru (6), Latovlevici (5) - Stancu (5,5), Borbely (5,5), Vrsici (5,5), Arm. Karamyan (5,5) - Magera (6), Cl. Ionescu (6)
Schimbări:
Art. Karamyan (6) pentru Arman Karamyan (min 45)
Alexa (6) pentru Borbely (min 64)
Bucur (6) pentru Vrsici (min 64)
Cât e posibil, voi posta clipuri de la partide de pe www.fanatik.ro. Le puteţi vedea la calitate uşor superioară acolo.
Gol Magera (min 75):
Bară Anca (min 4):
Bară Magera (min 47):
Gol anulat C. Borbely (min 65):
Abonați-vă la:
Postări
(
Atom
)