23 decembrie 2020

Catalogul alb-violet de toamnă 2020/2021

Constatam, aproape cu surprindere, că n-am mai dat-o-n cataloage de ceva vreme. De fapt, de la ultima retrogradare. Sezonul trecut, cu toate cele întâmplate, parcă nu și-a avut rostul - nici măcar la final de tur, când ar fi fost doar un catalog al condamnării unor copii care nu (prea) aveau de ce să fie condamnați. Dar acum, în pragul Ajunului, parcă-i loc de niste cifre.

Statistica acestui tur extins ați putut s-o citiți deja pe site-ul oficial, iar dacă n-ați făcut-o, nu este prea târziu. La fel și sinteza oferită de administratorul special al clubului, Petre Mușat, asta așa, ca să plecăm de la aceleași informații.

Cifre, statistici și culori

Mă uitam, întâî, la media echipei în acest tur, față de anii anteriori. Evident, standardul nu este chiar unitar, sistemul de notare s-a mai schimbat, pe alocuri apar aberații, dar așa, de dragul statisticii - de când o ținem.

Este clar că nu există termeni de comparație pentru rezultatele obținute în ultimele trei luni, la orice ne-am raporta din 2018 încoace. Șapte victorii consecutive, scoruri record, clasare pe podium. Speram, înainte de începerea sezonului, să fim competitivi. Cred că am depășit această așteptare. Da, suntem doar în Liga a 3-a, dar când te uiți la toată realitatea noastră, probabil că nici aici nu aveam ce căuta, dacă nu se munceau toți cei de la club cum au făcut-o în acest an - și n-aveam parte de acest an absolut atipic. Căci adevărul este că și în această toamnă, Poli era doar puțin mai tentantă ca un club de Liga a IV-a, deci faptul că am construit lotul pe care îl avem este admirabil.

Dar să vedem cum au ieșit notele:

Plusul experienței

Un fundaș care dă goluri are cele mai bune premise pentru a conduce un catalog. La fel ca un atacant care înscrie cu regularitate. Deci nu este o coincidență că cea mai mare medie este împărțită de Dănuț Bilia și Claudiu Matiș. Ambii au nouă meciuri notate (din totalul de zece), iar având în vedere că pe locul trei se situează Marius Călin, care și-a făcut cel mai bun joc tocmai în partida lipsă de la Pecica, probabil că și el s-ar fi aflat aproape de primii doi în top. De remarcat și faptul că am avut șansă cu forma lui Matiș, căci rezervele Foldi și mai ales Buzdugan au primit destul de rar încrederea staff-ului.

În fapt, aproape toți jucătorii au depășit așteptările pe care le aveam de la ei, importanți fiind și alți nou-veniți, precum Hecsko și Salhi, dar și o parte dintre cei care au dus greul sezonul trecut, precum Sporin sau Dincă - chiar dacă notele nu o arată mereu suficient de clar. Bun la post a fost și portarul Toma, în ciuda unui debut nefericit în Cupă cu Cermeiul, acesta fiind în rest la înălțime când echipa a avut nevoie de el. Dintre veterani, poate doar de la Rosenblum și Daminuță aș fi sperat la mai mult, în cazul primului în plan ofensiv, în cazul celui de-al doilea ca mobilitate.

...și cel al tinereții

Merită evidențiați jucătorii tineri care au reușit să-și aducă contribuția de-a lungul acestor luni. Cel mai mult m-a impresionat tânărul Plută (2001), care a arătat multă maturitate în joc, ajutat și de colegii săi foarte experimentați din compartimentul defensiv. Portarul Popeț (2001) poate fi beneficiarul acestei pauze de iarnă, zvonindu-se un interes din partea celor de la ASU Poli pentru el. Indiferent dacă se concretizează sau nu, ar trebui să-l motiveze și să-i sporească determinarea, fiind răsplata pentru prestațiile bune pe care le-a avut. Dacă Mitre (2000) și-a confirmat creșterea pe care a semnalat-o în sezonul de debut, mai surprinzătoare a fost „recâștigarea” lui Toboșaru (2002). Trei pase de gol în sub 180 de minute jucate, dar mai ales spiritul pozitiv pe care l-a arătat în ultimele etape, sunt primele semne care îmi aduc aminte de acel Toboșaru pe care l-am văzut prima oară la juniorii U17 ai clubului. Și Patrick Peter (2000) a apucat să-și facă simțită prezența, deși a fost multă vreme accidentat sau incomplet refăcut.

Sunt alți câțiva tineri care fie au primit șanse și au părut încă prea fragezi, fie au avut probleme medicale chiar după ce au arătat că merită minute. Din a doua categorie îi avem pe Daminescu (2002) și Foca (2002), primul accidentat chiar după ce a marcat primul său gol la seniori cu Lipova, în vreme ce al doilea a intrat cu Cermei, a avut o bună implicare în joc, dar, la fel, s-a accidentat la scurt timp după meci. Nici Raul Popa (2000) nu a prins multe minute, el accidentându-se în chiar prima etapă, la Periam.

Perspective de creștere

În ceea ce îi privește pe cei care încă mai au nevoie de experiență, tânărul Sergiu Românu (2002) are multă energie, dar încă nu a reușit s-o pună în folosul echipei. Și mai tânărul David Bălace (2004) a avut parte de luni bune de acomodare la seniori, cu implicare bună, dar și destule scăpări - o experiență nprmală pentru vârsta sa. În schimb Adrian Chiriac (2002) n-a prea apărut pe teren, „înghesuit” și de prezeneța a doi jucători foarte ageri la mijloc și a unor apărători foarte experimentați. Toți trei, însă, au tot timpul să crească și să-și atingă potențialul, scopul unei echipe ca a noastre fiind tocmai ca ei să primească șanse. Singurul despre care nu m-am prea elucidat este Roberto Stoia (2000), nou-venit, mult timp accidentat și folosit prea puțin în acest tur.

Poate din acest punct de vedere i-aș reproșa ceva staff-ului tehnic, care ar fi putut roti mai mult anumite posturi. La fel de adevărat este însă că echipa câștigătoare nu se schimbă, iar la șapte victorii consecutive din zece meciuri, au fost puține oportunități de schimbare. Cât și că o parte dintre tinerii jucători din lotul nostru trebuie să-și dorească mai mult să devină fotbaliști, să fie mai consecvenți și mai determinați. Oricum, Bălace și Ionilă au reușit să închege o echipă, dovedindu-și, pentru cine era nevoie, capabilitățile ca antrenori la seniori.

Să ținem de momentele trăite

Căci cam despre asta a fost acest tur. Ceea ce am reușit a fost rezultatul unui efort de echipă, a spiritului pozitiv pe care l-au menținut cei din staff în ciuda dificultăților bine-cunoscute. Ca de obicei, ce urmează este greu de evaluat, incertitudinile numeroase. Precum a punctat însă și Marius, aceste luni de fotbal, în care alb-violeții ne-au readus plăcerea și anticipația pentru meciurile lui Poli, contează mult pentru noi, cei care am trăit și mai trăim fenomenul. 

Google+