31 august 2007

Ganea, Rusici si sperantele desarte

Acuma ca s-a stabilit in sfarsit suspendarea lui Ganea - 22 de etape si niste banuti - probabil ca toata lumea a rasuflat usurata. S-a facut dreptate, in litera legii, iar monstrul a fost doborat. Probabil ca in spiritul justitiei frfiste se va mai reduce penalizarea - daca nu cumva aceasta tactica functioneaza doar la Goian si compania. Deci toate-s bune si frumoase, atata timp cat dreptatea aplicata lui Ganea i se va aplica si lui Radoi cand va fi cazul sau oricarui jucator ca el. Caci altfel, are nea Iancu tot dreptul sa-si deverseze spurcaciunile la prime-time.

Conducerea s-a miscat si l-a adus pe slovenul Dejan Rusici, un atacant masiv de 1, 89m si peste 80kg, de la Publikum, acesta urmand sa semneze in cursul zilei de azi. Ca Rusici a evoluat doar 12 meciuri sezonul trecut si a inscris numai 2 goluri n-o fi insemnand prea mult, dar daca e sa ne uitam la numarul de meciuri jucate/goluri marcate de-a lungul carierei sale, ajungem la niste cifre (52j, 16m) foarte asemanatoare cu cele cu care se poate lauda Mansi. Daca mai socotim si ca fotbalul sloven este bine sub liga noastra, numai de cifre nu mai vrem sa auzim.

Sa speram ca Rusici a fost studiat totusi ceva mai bine ca Gluscevici (pana la urma, atacant ne cam trebuia indiferent de suspendarea lui Ganea) si ca el se va adapta repede in Romania. Lider ca Ganea n-are cum sa fie, deci macar goluri sa marcheze.

27 august 2007

Poli - Rapid 1:1 (1:1)

Ce mai ti-e si fotbalul in ziua de astazi? Ca te uiti la televizor si se vorbeste despre orice, numai de fotbal nu. O fi spus in mod justificat Cosmin Baleanu ca nu are cuvinte pentru gestul lui Ganea, ca il oripileaza sa se uite la el, dar asta nu i-a impedicat pe cei de la Kanal D sa repete faza de cel putin cincizeci de ori ieri seara. Si pana la urma cu ce-am ramas noi? Va zic eu, cu nimic sau mai putin.

Ieri seara s-a jucat relativ putin fotbal, chiar si pentru standardele noastre. Ieri seara am avut oarecum impresia ca Uhrin este greu de citit - dar ca totodata acest fapt nu este neaparat de bun augur. Ieri seara am ajuns sa ma intreb cat timp va mai dura pana Poli va avea o echipa matura de fotbal. E drept ca aceste intrebari mi-au mai frezat ratiunea si cu alte ocazii, dar cumva speram la mai multe de aceasta data - si normal, as spune. Prima repriza a partidei de ieri a fost una fara mari sanse de gol, alb-violetii inscriind in urma unei grave erori de marcaj a intregii aparari rapidiste prin Gigel Bucur, ca apoi Rapidul sa egaleze cu doar cateva secunde inainte de finalul minutului de prelungire, Burdujan inscriind cu largul concurs al lui Dancia. In mod evident, echipei noastre i-a picat foarte prost acest gol, caci cum a inceput repriza secunda, rapidistii au avut o serie de mari ocazii. Sansa insa a fost de partea noastra, caci atunci cand rapidistii n-au ratat din pozitii ideale, Popa s-a opus cu succes suturilor trimise spre buturile sale. Apoi a urmat "momentul de nebunie" al lui Ganea in minutul 70 si de atunci incolo chiar nu s-a mai jucat nimic, toata tensiunea din tribune atarnand intr-un mod cat se poate de sinistru asupra jucatorilor. Huiduielile constante emise atunci cand rapidistii erau la balon si razletele "Ganea, Ganea" suna cumva foarte ciudat din spatele televizorului.

Si sa revin la chestiunile pe care nu le inteleg si care imi provoaca griji. Este cel putin al treilea gol pe care il luam din cauza marcajului prost facut de Dancia, dar Latovlevici se afla in continuare doar la echipa secunda. E de inteles ca el a ratat saptamanile de pregatire din cauza acelei stupide situatii cu contractele, dar cumva trebuie rezolvata situatia asta. N-a fost Dancia un dezastru constant, reusind destule recuperari, dar slabiciunea din centrul/stanga apararii ramane o realitate. Ratiu a debutat pentru Poli in prima liga si n-as spune ca a facut-o rau, dar a gresit la gol, fiind depasit de Cesinha. Norocul nostru ieri a constat in prestatia lui Canu, care s-a ridicat la nivelul partidei. Dar apoi urcam spre centru, unde Aliuta n-a aratat absolut nimic, dar Uhrin a ales sa-l titularizeze in ciuda faptului ca Vrsic marcase un gol splendid pentru Slovenia cu doar cateva zile in urma. Abiodun s-a dovedit a fi o mutare inspirata, dar pe mine ma depaseste ratiunea din spatele ei. Nigerianul jucase lamentabil cu Pandurii si Unirea Urziceni si totusi a ramas in echipa. Poate ca Torje era obosit dupa meciul cu Anglia (nici cand a intrat nu a aratat prea multe, dar partida luase deja alta turnura), dar nu pot sa nu ma mir si eu putin, in timpul liber. Pe deasupra, e clar ca am ramas fara Ganea pentru cel putin o parte signifianta din restul sezonului, astfel ca necesitatea unui nou atacant (care exista si inainte) devine primordiala. Nu stiu cum sta treaba din punctul altora de vedere, dar mie imi pare ca se intampla destule lucruri la club pe care nu pot sa mi le explic.

Sa vedem ce se va mai intampla saptamana asta.

P.S. Cand vad cum echipa a doua de la Resita o incaseaza cu 3-0 acasa, desi ea trebuia sa fie "cea inchegata", iar o Poli 2 incropita peste noapte scoate un egal in deplasare in fata unei formatii decente din liga secunda, chiar simt ca nu mai inteleg sportul asta.

P.P.S. Ganea si ura arbitrilor pentru Poli? M-am saturat de astea.

17 august 2007

Unirea Urziceni - Poli 4:1 (1:0)

Ah, ce scumpa-i viata de polist! Cand ti-e teama ca-ti merge prea bine, vine cate un meci ca acesta care sa-ti aline toate grijile. Daca nu ma insel, aceasta a fost lectia absoluta de fotbal, o lectie mai absoluta decat acel drag 1-8 cu Steaua, caci adversarii de astazi ne erau cel putini egali. Dar ce sa-i faci, educatia costa mereu, si ne ramane doar sa speram ca nu se uita.

Dat fiind ca nu prea are rost sa insir ocaziile avute de gazde, voi incepe prin a enumara sansele de gol ale alb-violetilor. Deci, sa ma gandesc, a fost intai un sut al lui Cristea...in minutul 82. Apoi a fost un sut al lui Alexa, vreo doua minute mai tarziu. Iar in final, ca cireasa pe tort, a fost penalty-ul obtinut de Torje si executat de trei ori, Bucur elogiind momentul de dezolare absoluta cu doua ratari, ca apoi Alexa sa decida totusi ca meritam un gol de onoare.

Acuma sa trecem la golurile incasate. Cel dintai atarna in carca lui Dancia, precum si insa a fundasilor centrali - zic eu. Dancia e vinovat ca in loc sa intervina decisiv, a meditat nitel la corpul sferoid din fata sa, timp in care Bogdan Stancu si-a intins piciorul si a trimis balonul in plasa. Fundasii centrali au partea lor de vine prin faptul ca aceasta actiune a avut loc in zona central-dreapta a careului, deci nicidecum o zona in care ar fi trebuit sa se afle Dancia.
Nici nu incepuse bine repriza secunda, ca Stancu a torpilat inca o minge in poarta lui Popa, profitand de un alt moment de contemplare a duetului Canu -Srhoj. Apoi au mai trecut cateva minute, pana cand Srhoj a incasat un al doilea galben si s-a indreptat spre cabine (Srhoj il inlocuise pe accidentatul McKain). De aici incolo Poli a inceput sa miste oarecum in atac, Mansour si Torje inlocuindu-i pe Abiodun si Karamyan, singura problema fiind faptul ca apararea statea in doar trei oameni. Drept consecinta a venit a treia reusita a gazdelor, dupa ce Dancia si Canu i-au facilitat in mod generos un culoar de sut lui Paduretu. Si chiar cand credeam ca se poate mai rau, s-a gandit Onofras sa mi-o confirme, inscriind pe un alt contra-atac.

Deci, ce lectii ar fi de invatat? Prima, a modestiei, am avut grija sa o invatam dinainte, astfel ca nu ne aflam in penibila situatia a clujenilor de ieri. In schimb, n-am invatat lectia fotbalului, ceea ce este poate nitel mai ingrijorator. Si lectia fotbalului spune astfel: nu poti avea pretentia sa te lupti pentru a fi in top, daca nu ai jucatori capabili de acest lucru. Nu ma voi referi la Dancia sau Vrsic si jucatorii pe care ii inlocuiesc ei (chiar de ultimul a mai dres busuiocul in repriza secunda), ci la faptul ca n-au fost achizitionati doi alti jucatori pe doua alte posturi deficitare: rezerva lui Ganea si rezerva lui Stancu. Daca al doilea nu a avut cel mai mare impact asupra deznodamantului partidei de astazi, primul cu siguranta a jucat un rol important. Ganea nu este doar un atacant de clasa, el este si un jucator de fotbal complet, astfel ca jocul lui nu se rezuma pe o zona de douazeci de metri lungime in preajma careului. Lipsa de suport la mijloc si a dezvoltarii jocului in acest compartiment se datoreaza tocmai absentei lui Ganea. Daca vrem sa ne mai incercam norocul si la alte partide astfel, e treaba domnului Iancu sa decida (mai ales ca solutia nu e foarte complicata si consta in plecarea lui Mansour/Cristea si aducerea unui jucator cat de cat in locul lui!).

Cine stie ce surprize ne mai rezerva Poli meciul viitor, cu Rapid? Nu putem decat sa asteptam cu nerabdare.

12 august 2007

Poli - Pandurii 3:1 (2:1)

E ciudat ca am ajuns sa resimt o vaga senzatie de nemutumire chiar si dupa o victorie la doua goluri diferenta, cu trei goluri inscrise in contul nostru. Poate e primul simptom al arogantei fotbalistice. Sau poate pur si simplu se trage din alti factori.

Dupa un gol inscris in primele cinci minute ale partidei, meciul se anunta a fi o disputa lejer de castigat; golul a venit dupa un corner, Karamyan executand pe coltul lung, de unde unul din cei doi jucatori alb-violeti liberi a recentrat spre celalalt colt, direct la Bucur, care a finalizat fara probleme. Putea fi 2-0, daca Bucur reusea sa ajunga la pasa lui Vrsic inainte lui Guso, la doar cateva clipe de la reluare. N-au trecut insa decat alte cateva minute, cand Djapka a cazut in careu dupa o intrare destul de kamikaze a lui Abiodun si arbitrul a aratat punctul cu var. Daca a fost penalty nu pot spune din pozitie in care ma aflam (la o prima vedere parea, dar se prea poate ca Abiodun sa fi atins si mingea), dar pot spune cu mai multa siguranta ca exact in faza premergatoare faultului, s-a acordat o tusa pentru adversari in mod eronat. Oricum, Popa n-a mai reusit sa pareze si rezultatul a devenit din nou egal. Meciul a continuat apoi in ritmul initial, cu Poli atacand. Ocaziile s-au insiruit la poarta Pandurilor: Guso s-a evidentiat scotand o minge de sub bara, Srhoj a ratat de doua ori din pozitii bune, Vrsic a executat o libera in zid de la 20 de metri, iar Ganea a trimis o alta libera de la cam aceeasi distanta pe langa poarta. A venit insa minutul 42 si Karamyan s-a facut evidentiat pe partea stanga, s-a debarasat de un adversar si a centrat excelent pentru Ganea, care a ghidat mingea inspre coltul lung dintr-o atingere! De remarcat ca acest prim gol al lui Ganea in alb-violet vine la doar o zi dupa ziua sa de nastere (iar cu aceasta ocazie, la multi ani!). Mitanul secund a inceput cum nu se putea mai bine, Bucur reusind a doua dubla in trei etape, cu o executie de efect din afara careului! Meciul s-a mai linistit oarecum dupa acest gol, probabil si datorita accidentarii excelentului Djapka. Oaspetii au incercat sa puna in pericol poarta lui Popa, acesta fiind insa la post in trei randuri, iar la cea mai mare ocazie a gorjenilor (un sut de la distanta) mingea a trecut putin pe langa poarta. Poli a replicat printr-un pressing agresiv, cea mai mare ocazie consemnandu-se la un contra-atac trei contra doi, purtat de Torje pe dreapta, acesta preferand insa un sut din unghi in locul unei centrari, astfel ca tabela a ramas neschimbata. Pana la final mai e de notat debutul lui Aliuta in alb-violet, precum si eliminarea lui Ganea pentru doua cartonase galbene.

Doua cuvinte intai despre arbitraj, care a fost cat se poate de dezamagitor, tanarul si mult-laudatul Kovacs, precum si tusierii sai, evoluand la un nivel complet nesatisfacator, cu greseli in favoarea/defavoarea ambelor formatii. Probabil cea mai discutabila faza a fost intrarea lui Abiodun la Djapka, cu ambele picioare inainte, in urma careia nigerianul a fost avertizat doar cu cartonas galben, desi probabil cel rosu era mai indicat. In rest s-a fluierat orice contact, Pandurii simuland intr-o veselie in timpul primei reprize. Este evident ca stilul agresiv insuflat de Dusan Uhrin alb-violetilor va duce la destule cartonase, in contextul principiilor dupa care se ghideaza arbitrii romani. Primul cartonas galben al lui Ganea, precum si cartonasul galben al lui Alexa au fost oferite pe gratis, dupa umila mea parere, iar jocul a fost adesea fragmentat in urma unor contacte bine in limitele fotbalistice. Poate din aceasta cauza m-am simtit usor frustrat dupa aceasta partida, cine stie?

Oricum, vom avea viata grea la Urziceni, mai ales fara Ganea. Nu-i vad nici pe Cristea, nici pe Mansour inlocuindu-l cu succes pe sarbatoritul zilei. Ramane de vazut ce solutii va gasi Dusan Uhrin.

6 august 2007

FOTBAL! CFR - Poli 2:2 (2:1)

De cat timp, oare, asteptam sa vedem o astfel de Poli? O echipa bine asezata in teren, curajoasa, luptatoare si care crede in fortele sale? Pai tot asteptam de ceva vreme, asta-i sigur. Si cu toate cele intamplate dupa meci, cu manevrele presedintelui Iancu, eu propun sa ne mai delectam putin sufletele cu experienta deosebit de frumoasa a partidei de la Cluj.

Sunt, cum imi este firea, prea zelos in a face declaratii de amploare, in a elogia o partida ce - pana la urma - s-a terminat la egal, dupa un joc in care s-au facut destule greseli. Dar am o scuza, caci traiesc inca o senzatie bizara de satisfactie transcendentala, astfel ca imi permit sa ma delectez cu ea, pana ce ajung sa o cunosc prea bine ca sa ma mai ia prin suprindere (sa dea Domnul!).

Mai intai, CFR-ul a inscris in minutul 2, cand Semedo i-a luat fata lui Dancia (iar Canu statea cam prea avansat), a bagat un sprint rapid si a lobat mingea pe langa Popa. Se putea debut mai rau? Doar cu mult ghinion. A urmat imediat o buna ocazie a lui Bucur, acesta trimitand in bratele lui Stancioiu dintr-o pozitie centrala (si destul de buna), ca in minutul 13, libera lui Karamyan sa fie trimisa in poarta de capul (umplut cu vid?) lui Plesan, astfel restabilindu-se egalitatea! Am remarcat ca de multi a fost ignorat penalty-ul neacordat noua prin minutul 30, dupa interventia complet ne-la-minge a lui Sandberg in fata lui Plesan - spun ca a fost, mai ales in contextul acordarii celuilalt penalty in repriza secunda, dupa o usoare tinere de tricou a lui Stancu si a unui plonjon spectaculos marca Didi. La doar cateva minute dupa faza in cauza (neacordarea, a se intelege), Trica a reusit sa readuca pe CFR in avantaj, printr-un sut de la marginea careului care a lovit bara si a intrat in poarta. Cu siguranta ne-am fi suparat rau pe finalul primei reprize, daca Ganea inscria la deschiderea lui Bucur, cand tusierul a ridicat in mod eronat fanionul. A ramas 2-1 la pauza, dar actiunea era departe de a se fi sfarsit.
Clujenii au inceput mai bine repriza a doua, atacand destul de consistent si contra-atacand la fel de bine, astfel ca doar o alta eroare a lui Balaj ne-a salvat de un al doilea galben (prematur) pentru McKain. N-a tinut insa mult norocul, caci in jurul minutului 60, gazdele au scapat pe contra-atac si acelasi McKain a faultat, fiind trimis la cabine (in mod just) pentru al doilea avertisment. Lovitura libera executata de Trica a trecut pe langa, dar treburile stateau cat se poate de prost. A urmat insa o prima mica minune, cand la o libera trimisa excelent in careu de Vrsic, Plesan a deviat usor balonul cu capul, Poli restabilind egalitatea in inferioritate numerica! Gazdele au inceput imediat sa forteze, iar dupa vreo zece minute fara mari reusite, are loc faza penalty-ului mai sus mentionat. Astfel, s-a ivit si a doua minune, Popa scotand cu varful bocancului slaba executie a lui Didi (o prima palma pentru toti contestatarii)! Dezolarea clujenilor nu a tinut insa mult, ei incercand in continuare sa treaca din nou in avantaj. Acest lucru s-ar fi si intamplat, in ultimul minut de joc, cand libera executata puternic de Muresan a fost respinsa in fata de Popa, ca apoi - minunea minunilor! - acelasi Didi sa trimita direct in portarul nostru, din doar cativa metri (si o a doua palma)!!! Si cu aceasta faza de-a dreptul criminala, s-a sfarsit o partida cu totul deosebita, o partida in care s-a jucat...fotbal.

Au fost greseli, da - toata apararea se face vinovata de o faza sau de alta - dar pana la urma suntem inca la inceput de drum si am jucat impotriva unei echipe care are ambitii marete. Si Uhrin pare a fi omul pe care il asteptam de-o viata.

Doar, doar sa nu aiba prea multe dureri de cap din cauza patronatului. Plecarea asta a lui Plesan, care pe mine unul ma lasa destul de rece - mai ales ca am aflat de la "inculpat" ca mutarea la Poli a fost o greseala - pare a fi fost facuta peste capul lui Uhrin, drept o mica razbunare fata de transferul lui Zicu la Dinamo. Acuma, ca existau si alte metode de a ne razbuna e foarte adevarat si de ce a fost aleasa aceasta stie doar domnul Iancu, dar a plange dupa Plesan ar fi o greseala. Singura problema este cea (posibila si probabila, din ce scrie in presa) ca Uhrin nu a fost informat din timp de aceasta chestiune.

De McKain, nu cred ca mai e de comentat. A fost mereu un caracter aparte, sper sa ramana in continuare si sa semneze prelungirea contractului.

Pana una alta, trag o singura concluzie: si cand e frumoasa, viata de polist e complicata.
Google+