Ghiroda - Poli 5:0 (2:0)

Era de așteptat ca victoria din etapa trecută să nu fie ușor de replicat. În fața unui adversar care trebuie să fi dat coșmaruri jucătorilor după meciul din Cupa României, speram totuși ca prestația să fie una diferită, să arate un plus de tupeu și de orgoliu.

Așa cum puncta și antrenorul după meci, chiar dacă pe alocuri au fost faze bune de joc pentru noi, rezultatul nu ne permite să ne fălim cu vreun progres. Că am luat două goluri la foc rapid, după un debut echilibrat, a fost o lovitură grea, dar așa se întâmplă când joci cu o apărare improvizată. Să zicem „mulțumesc” că am scăpat doar cu atâtea, fiindcă parcă am uitat să jucăm fotbal până spre finalul reprizei, timp în care doar am bubuit mingea, să n-o vedem în apropiere. Am beneficiat de o ocazie a lui Velcotă, din lovitură liberă, dar tot gazdele se puteau desprinde, cu două ratări mari ale lui Budur.

După pauză am arătat altceva, profitând de relaxarea celor de la Ghiroda. Părea că golul este aproape, dar tentativa cu capul a lui Daminescu nu l-a putut învinge pe portar (min. 49), iar Iseini a fost blocat în momentul șutului (min. 60). Trebuia să marcăm prin Ochea, care a ratat însă unu la unu cu portarul (min. 66), ca jucătorul nostru să părăsească la scurt timp terenul, accidentat. Ne-am ratat șansele, ceva ce Ghiroda nu a arătat bunăvoința să facă în ultimul sfert de oră, când a mărit ecartul la cel din cupă - cinci boabe.

Dacă doare ceva, este că nu am putut sta montați până la final, să ținem de scor, să fie unul (mai) respectabil. Ocaziile se ratează, asta e, dar problemele de concentrare și susceptibilitatea la presiunea adversă ne fac foarte failibili.

Pentru o săptămână am uitat puțin că avem o echipă de copii, care pare că nu se va putea baza decât pe resursele proprii până în iarnă.

Poli: Mosoarcă – Dincă, Oprea, Ochea, Popa – Sporin, Dorobanțu – Ochea (min. 72, Pădurariu), Velcotă, Iseini (min. 84, Toboșaru) – Daminescu (min. 79, Sevici)