12 martie 2010

Avancronică: Poli - Urziceni

Cum, necum, în ciuda jocului ce lasă de dorit și a rezultatelor slabe, după 3 etape ne situăm cam la fel ca la începutul returului, ba chiar mai bine, pentru că numai Clujul a rămas la 3 puncte în față, Steaua și Urziceniul încăpățânându-se să rămână în urmă.

Totuși, să nu ne subestimăm adversarii, pentru că uitați cu cine au avut ei de jucat: CFR, Rapid, Steaua, iar acum noi, fix primele 5 echipe în acest moment, plus dubla din Europa League cu Liverpool. Și dacă observăm că pentru ei urmează Oțelul care a obținut 9 din 9 până acum, mie mi-e greu să concep un start de retur mai greu ca acesta pe care îl are Urziceni.

Dar să nu le plângem de milă. De la venirea lor în prima ligă, Poli nu a reușit decât o singură victorie, prin 2006. De atunci, doar egaluri amărâte și victorii care ne dor - acel 1-4 în deplasare și 1-2 în penultima etapă a campionatului trecut, când în loc să ne asigurăm titlul de campioni, a trebuit să îi aplaudăm ca fiind mai buni. Trebuie să le arătăm că nu am căzut în genunchi după acel meci și că suntem gata să ne batem din nou pentru titlu!

La capitolul tehnic avem câteva avantaje. Față de sezonul trecut au plecat Varga și Bălan, dar și Dan Petrescu. Încă nu putem spune dacă echipa e mai slabă sub comanda lui Levy, dar cert este că nu a câștigat încă nici un meci din cele 5 de până acum. Totuși, au arătat că sunt în stare să țină piept celor de la Liverpool, ba chiar să-i și sperie cu un gol. De asemenea poate vom scăpa de Galamaz, redutabilul fundaș, care încă nu este complet refăcut.

Deci suntem într-o poziție mai bună față de anul trecut, îi putem bate. Nici nu mai contează ce jucători intră pe teren, oricum ne putem aștepta la orice. Important e să se mențină ambiția și voința, și să progresăm de la jocul bun din Giulești la a marca goluri din acțiune. Contra probabil că nu va fi folosit, eventual foarte puțin, dacă va fi nevoie, din cauza stării terenului.

Avem circumstanțe pentru un meci excelent, unul din cele mai importante ale campionatului, la fel cum a fost sezonul trecut. La urma urmei se întâlnesc campioana și vicecampioana. Titlul, ca titlul, dar să nu trecem cu vederea și faptul că echipele din urmă sunt foarte, foarte aproape, și s-ar putea să cădem de pe locurile ce duc în cupele europene. Înfrângerea iese din discuție!

Să sperăm la un stadion plin și la o victorie. Hai Poli!

11 martie 2010

Poli și Rapid la infinit

Trecand peste frății, pasiuni, un joc pasionant, o atmosfera frumoasa, meciul Rapid - Poli intră în prelungiri. E greu să te împarți - pe de-o parte două echipe și galerii frumoase, care se respectă, de cealaltă mârșăviile și mânărelile din fotbalul românesc. E clar că transferul celor doi "studenți" sunt suspecte și trase de păr, dar nu e în spiritul fotbalului ca rezultatul din teren al unui meci să fie răsturnat prin comisii. Chiar și rejucarea ar fi incomodă, aducând un dezavantaj ambelor echipe. Oricum, regulamentul trebuie respectat, deci aberațiile lui Dragomir sunt doar niște îndemnuri la o nouă încălcare a acestuia.

Până la urmă aceste ocoliri ale regulamentului trebuie oprite, altfel fotbalul nostru nu va avea nici o șansă de a reveni la fosta glorie. Bine a spus Daniel Stanciu: echipele a doua și a treia sunt pentru a crește juniori, nu pentru a realiza transferuri pe sub mână. Rapid a picat prost pe greșeala lui Copos, iar Iancu a profitat la maxim. Trebuie remarcat profesionalismul conducerii în acest demers. Iancu și-a luat măsuri - a avertizat de dinainte și acum invocă o cauză mai bună, a curățirii fotbalului. După meci, răspunsul a fost prompt și au fost implicați toți care au relații cu presa. Pare mai mult un exercițiu avocățesc. Am învățat din greșelile anului trecut și probabil ne pregătim pentru continuarea luptei pentru palmares. Există acte, dovezi, totul a fost argumentat obiectiv, cu calm. E vorba doar de interese, nu de atacuri la persoană. Dezbaterea se face prin documente, nu prin urlete la televizor. În loc de scandal, e o acțiune firească într-un sistem în care regulamentul se îndoaie după cum trag patronii de el. Aș zice chiar că dacă nu s-ar fi făcut acest pas, am fi părut ipocriți. Indiferent de decizia finală.

Totuși, azi am văzut și reacția opoziției. După zbiereturile avocatului Șiman am nutrit o mică teamă. Explicațiile lui, reiterate mult mai calm de Taban, reprezentantul Rapidului, dacă sunt adevărate, arată că procedura a fost regulamentară. Dubioasă, dar regulamentară. Tare mi-e să nu ne facem de râs și să ne fi pierdut energia degeaba. Și ar mai fi problema compensației. Să nu fim favorizați acum, iar când va fi o problemă importantă, ca de exemplu licențierea, să nu mai părem așa profesionali cum ne portretizează Iancu în acest moment.

Culmea e că probabil și fără Varga și Bălan rezultatul ar fi fost același, pentru că nu jocul Rapidului a fost decisiv, ci o fază fixă și o finalizare de excepție.

5 martie 2010

Rapid - Poli 1:0 (1:0)

Ratangii de serviciu şi-au făcut din nou datoria, cu o prestaţie foarte bună, mai puţin în faţa porţii adverse. Cei mai eficieniţi în a irosi atacurile şi ocaziile au fost Chiacu şi Mansour, senegalezul revenind fulminant cu o prestaţie absolut execrabilă. Dar e injust, jucătorii au muncit mult, au avut marea neşansă a unei execuţii incredibile, iar apoi s-au chinuit să facă ceea ce nu ştiu, adică să dea gol.

S-a remarcat înca de la debut un prim unsprezece neobişnuit al Politehnicii. Chiţu titular, Luchin pe dreapta, Taborda în poartă. Părerea mea e că acest prim unsprezece a fost unul bun, iar acest lucru s-a văzut prin jocul etalat de echipă. Nici nu începuse bine meciul, că Mera a trecut de puţin pe lângă o finalizare de gol la libera bătută de Bourceanu, iar la alte câteva minute şutul lui Sepsi a fost deviat în plasa laterală! Alb-violeţii au continuat să joace bine, dominând primele douăzeci de minute, dar fără a reuşi să mai tragă la poartă, în ciuda eforturilor lui Parks. Problema a fost, ca şi mai târziu, fructificarea fazelor bune de atac, care s-au prezentat în abundenţă, graţie jocului disciplinat şi determinat al echipei. După ce s-a mai echilibrat partida, a venit faza care a decis meciul: Spadacio pasează scurt la o liberă de la 35 de metri, Matici e liber şi trimite o torpilă incredibilă, care prinde o traiectorie perfectă către vinclul porţii unui Taborda lăsat fără şansă. Poli a încercat să revină, reuşind câteva acţiuni mai bune pe stânga, dar în afară de şutul ratat al lui Bourceanu din poziţie ideală, nu au mai fost ocazii de gol.

Repriza a doua a continuat în ritmul primeia, dar ocaziile nu s-au înghesuit să apară, nici măcar după intrarea lui Contra. Rapidul a avut trei trăsăriri, la şutul pe lângă al lui Spadacio, la ratarea mare a lui Varga şi la lobul scos în extremis de Taborda, dar au fost nişte întâmplări. În ultimul sfert de oră Poli a preluat complet controlul partidei, dar Goga, Sepsi, Chiacu în două rânduri şi Mansour au irosit ocazii excelente: Goga a trimis pe lângă din plonjon cu capul, Sepsi a şutat pe lângă din poziţie perfectă, Chiacu a trimis un şut bun de la distanţă, parat de Bornescu, şi a finalizat slab cu capul o centrare primită propriu-zis pe cap, iar Mansour a scăpat singur cu portarul după o pasă sclipitoare a lui Contra, doar ca să se bâlbâie şi să fie ajuns din urmă de un fundaş. Finalul a venit după patru minute de prelungire şi a consemnat o înfrângere care pur şi simplu trebuia evitată, dar limitele tehnice ale unor jucători au fost decisive.

E păcat, pentru că se putea scoate mult mai mult din această partidă. Rapidul a fost o echipă slabă, lipsită de autoritate, dar a avut şansă şi a ştiut s-o gestioneze. Lui Sabău nu am ce să-i imput, a jucat cu ce are la dispoziţie. Debutantul în alb-violet, Chiţu, a făcut un meci decent, fiind activ atât în ofensivă, cât şi în defensivă, dar s-a văzut că nu e bine integrat în jocul echipei. Omologul său de pe partea vecină, Chiacu, a muncit foarte mult, dar a irosit multe centrări, iar în faţa porţii nu a părut să aibe vlagă. Degeaba a revitalizat Contra echipa, nu a fost destul. Cel mai îngrijorătoare e lipsa de inspiraţie la finalizare, căci în afară de Goga, care ajunge greu în poziţie de şut, niciunul dintre ceilalţi jucători nu par să fie capabili să obţină maximul din şansele pe care şi le crează.
De remarcat, măcar, evoluţia foarte bună a linei de fund, de la Sepsi la Luchin. Primul a fost bun şi pe faza ofensivă, oferind multe centrări utile, în timp ce Luchin a avut o singură scăpare importantă pe un post pe care nu a mai evoluat de multă vreme. Fundaşii centrali, Mera şi Nibombe, au respins cu mare precizie toate fazele gazdelor, făcând unul din cele mai bune meciuri ale lor - dar a contat, cu siguranţă, şi lipsa de iniţiativă ofensivă a Rapidului.

În final, asta este, acesta e materialul de care dispunem. Greu de zis ce anume putem obţine cu el, în aceasta formă.

Poli: Taborda (6) - Sepsi (6), Nibombe (6), Mera (6), Luchin (6) - Chiţu (5,5), Bourceanu (5,5), Alexa (6), Chiacu (5) - Parks (5,5), Goga (5)

Schimbări:

Contra (6) pentru Chiţu (min 55)
Mansour (4,5) pentru Parks (min 65)
Kozak pentru Luchin (min 72)

Poli II - Haţeg 2:1 (0:0)

Cu toată bunăvoinţa mea să mă urmăresc această partidă, am aflat prea târziu că se dispută la Calor. Oricum, excelentă victorie.

Goluri Popovici şi Moroşan!

Nişte imagini video aici.

4 martie 2010

Avancronică: Rapid - Poli

După începutul ingrijorător de retur, nu prea știm la ce să ne așteptăm de la meciul cu Rapid. Noroc că și ei au avut un start chiar mai prost, pierzând cu ieșenii, dar reușind totuși un punct cu Urziceni. Putem spune că sunt mai conectați, având deja un meci cu o echipă fruntașă, dar cred că și jucătorii noștrii trebuie să fie montați după victoria muncită și la limită din etapa trecută.

Rapid s-au întărit și ei, dar jucătorii transferați nu sunt încă apți de joc, sau încă nu s-au integrat. De văzut dacă Varga și Bălan vor juca până la urmă, cu siguranță fiind capabili să aducă un plus în jocul Rapidului.

La noi se pare că Magera a revenit și că probabil vom avea în teren un servant bun, chiar și când vom juca cu tradiționalele mingi lungi. Revine și Nibombe după suspendare, deci vom avea o defensivă mai solidă, iar Mera nu va trebui trimis în atac pentru a nu se face de râs în apărare. Cred, deci, că nu vom mai avea parte de experimente ca etapa trecută. Sunt curios în ce moment va intra Contra pe teren și dacă Sabău va încerca o altă permutație de jucători la mijloc, poate-poate va găsi o combinație câștigătoare. Să-i urăm să fie inspirat!

Am mai putea vorbi de tradiție, de la finala Cupei, având o serie aproape perfectă împotriva fraților giuleșteni. Dar putem privi lucrurile și din punctul opus: cândva va trebui să aibe și un capăt. Mai ales că acum nu mai e Arman, "favoritul" rapidiștilor și nici Rusici sau Bucur, ucigașii echipelor bucureștene, iar Goga și Parks par slabi înlocuitori. Dar totuși Goga e golgheterul echipei în momentul de față și Parks ne-a salvat de mai multe ori. Poate și Mansour (apt 100% și el) va vrea să-și încheie seria foarfecelor, din care numai în poarta Rapid-ului îi lipsește una.

Una peste alta, e un meci deschis oricărui rezultat, cu un mic avantaj pentru noi. Staff-ul tehnic are dreptate. Mergem să câștigăm, dar e bun și un egal. Victoria e bună dacă ne batem la titlu, egalul dacă nu.

Hai Poli!

1 martie 2010

Cociş, destin împlinit

Se pare că jucătorii pe care îşi pune ochii Poli, sunt meniţi să ajungă la club - mai devreme sau mai târziu. A fost cazul lui Sepsi, al lui Contra şi acuma al lui Cociş. Acesta din urmă a semnat un contract pe trei luni cu noi, cu opţiune de prelungire, dar mai are de terminat o recuperare de o lună.

Internaţionalul român poate evolua cam oriunde în linia de mijloc, dar poziţia preferată pare a fi cea de mijlocaş central. Mi l-aş imagina utilizat mai mult pe stânga sau în faţă la noi, din moment ce acolo pare a fi un gol de umplut.

Personal, nu mi-a plăcut niciodată prea mult de Cociş, dar nu văd de ce nu ar putea fi de folos. Să fie bine-venit!

26 februarie 2010

Poli - Poli Iaşi 2:1 (0:1)

Aşa o senzaţie amalgamoasă m-a cuprins la această partidă - precum îmi imaginez că a fost cu mulţi dintre noi - că nici nu ştiu cum ar trebui să mă simt acuma. Probabil uşurat, dar cu siguranţă profund neliniştit.

E greu să mai ai spor după o asemenea experienţă. E greu să ai spor în general, ce mai. Sporul vine şi pleacă cum vrea el. Cam ca şi inspiraţia, care în cazul nostru s-a manifestat prin persoana lui Cosmin Contra. S-au spus multe lucruri mai puţin onorabile despre el, dar vrobele sunt vobe, iar atâta timp cât nu le semnează nimeni, nu e greu să fie date uitării. Şi cam pare a fi cazul.

Nici nu începuse meciul că vorbele lui Iancu l-a adresa lui Parks şi-au făcut efectul în direcţie inversă: Chiacu scăpat singur cu portarul, se teme să şuteze, şi încearcă o pasă lamentabilă către Goga. Instant porneşte o contra, fundaşii noştri centrali sunt depăşiţi, dar scăpăm cu bine. Iritantă reacţia lui Pantilimon, care a urlat la Luchin şi Mera, în condiţiile în care e evident ce se întâmplă când cei doi încep să joace cu teamă. Şubrezimea apărării a fost evidentă, căci şi Sepsi si Bonfim se găseau mai mereu depăşiţi de situaţie. Tentativa unui joc cu trei fundaş şi-a sărbători eşecul prin golul marcat de Păun în minutul 7, când pe o contră de doi vs. unu, mingea centrată a fost trimisă prost, dar Pantilimon s-a încurcat cu doi fundaşi şi a pus mingea pe tavă atacantului ieşenilor. Poli a părut că poate reveni rapid, dar teama la finalizare a dus la tergiversări ridicole şi mingi pierdute uşor în zona periculoasă, iar în timp oaspeţii au reintrat în joc şi şansele noastre de gol au devenit tot mai rare. Cel mult lovitura de cap a lui Chiacu de pe finalul reprizei ar putea fi considerată ocazie, dar şi aşa, e departe de pretenţiile pe care le avem cu toţii de la echipă.

Speranţele reprizei secunde s-au investit într-un lup tânăr, anume Mejia, dar avea să fie aportul decisiv al lupului bătrân care va întoarce soarta meciului. Columbianul s-a tot chinuit să intre în joc, dar succesul său a fost foarte limitat, iar după cum începuse repriza secundă, era greu să poţi spera la victorie. Din fericire, introducerea lui Contra a adus schimbarea în joc de care aveam nevoie. Determinarea sa a mobilizat toată echipa şi, în special aş spune, pe Alexa. Nu cred că cineva ar fi sperat ca la libera din minutul 57 Contra să reuşească şi golul la revenire - sperat poate, crezut mai puţin -, dar imposibilul s-a întâmplat: mingea s-a învârtit elegant peste zid şi a poposit, la fel de elegant, în plasa laterală a porţii lui Pleşca! Goga a avut nişte tentative firave în minutele ce au urmat, ba chiar s-a băgat în seamă când nu trebuia s-o facă, dar nimeni nu părea capabil să pună mai multe presiune pe portarul advers, a cărei nesiguranţă era evidentă. Oaspeţii au avut câteva şanse bune de atac pe contre, iar într-o fază au fost şi aproape de gol, dar Panti a reuşit să intervină destul de bine. Nici el însă nu era mult mai presus decât Pleşca, bâlbâind mai multe mingi aparent uşoare - e clar, nici terenul umed nu a ajutat. Goga şi-a încercat norocul cu un voleu în minutul 90, dar a trimis pe lângă vinclu, iar conturile păreau încheiate - în ciuda acordării a cinci minute de prelungire! După ce un fan care probabil consideră că a făcut ceva deosebit de amuzunat a dat o tura pe teren şi a "marcat", meciul chiar părea încheiat. N-a fost de acord acelaşi Goga, care a şutat din mişcare iar mingea a luat o traiectorie fantastică, ca să sfârşească în plasa porţii ieşene! Victorie în minutul 90+6, mai rar, mai greu de savurat în aceste condiţii, dar punctele sunt puncte.

Problema e că nu avem perspective reale de progres, asta e problema. Echipa nu joacă mai nimic, nu are vână, iar dacă nu intra Contra nu văd cum puteam emite vreo pretenţie la victorie. În mod dezamăgitor, se dovedeşte că cel puţin Mejia nu e mesia cel promis, în timp ce Kozak, cu toate pasele lui precise şi a cornerelor periculoase, pur şi simplu nu se face simţit în joc cum ar trebui să se facă un playmaker. Nici Sepsi nu arată tocmai a jucător care să depăşească milionul de euro, deşi a avut câteva faze mai bune, dar cea mai mare problemă rămâne lipsa omului care să-şi asume responsabilitatea la finalizare. Eu cred că Goga are această capacitate, dar astăzi - şi, în general - nu a părut deosebit de implicat în joc.

E greu de zis cum va funcţiona în continuare această schemă tactică pe care o foloseşte Sabău, dar aparenţele spun că ea trebuie îmbunătăţită. Victoria de astăzi a fost una cu multă şansă, ar cam fi momentul unei partide adevărate de fotbal.

Poli: Pantilimon (5) - Sepsi (5), Luchin (5,5), Mera (5,5), Bonfim (5) - Kozak (5,5), Alexa (6), Bourceanu (6), Chiacu (5) - Parks (5,5), Goga (6)

Schimbări:

Mejia (5) pentru Chiacu (min 45)
Contra (7) pentru Kozak (min 53)
Curtean (5) pentru Parks (min 74)

Gloria Arad - Poli II 2:0 (1:0)

Foarte tinerii alb-violeţi au fost învinşi cu două goluri la cele două capete ale partidei: minutele 5 şi 90+2 (pen).

23 februarie 2010

Despre adversari

A trecut etapa de încălzire, deci ce-am aflat despre viaţă? Pe de-o parte, lucruri încurajatoare, dar pe de altă parte şi anumite chestiuni care reprezintă motive de îngrijorare.

Ignorând performanţa noastră, care e subiect de discuţie separat, propun să ne uităm la următorii adversari: CFR, Unirea, Steaua, Rapid, Dinamo, Vaslui, Brasov.

Şi ca să începem cu ce-i mai rău, începem cu victoria clujenilor la Urziceni. Un meci ca şi croit pentru un egal s-a terminat cu un rezultat care a permis celor de la CFR să se distanţeze destul de comod în fruntea clasamentului. Aşa cum se preconiza dinaintea începerii returului, CFR Cluj e favorita la titlu.

Steaua şi Rapid s-au întrecut în eşecuri, fiind greu de zis care a surprins mai mult. Instinctiv aş fi spus că Steaua, dar steliştii nu au un lot deosebit de puternic, la fel cum nu avea nici în tur, astfel că orice rezultat poate fi considerat normal în cazul lor. Rapidul, în schimb, are un lot mai bun, cu jucători interesanţi şi talentaţi, astfel că eşecul la Iaşi reprezintă un oarecare şoc. Şi nu atât înfrângerea, cât lipsa unui drept de apel la ea. Să fie iar cazul, în ceea ce priveşte ambele echipe, de supralicitarea valorii de către gazetele centrale?

Dinamo, dincolo de maniera în care a fost slujită de către dragul de Augusts, a evoluat bine cu Universitatea. E drept, nici craiovenii nu sunt o forţă deosebită, încercând încă să-şi revină după turul dezastruos pe care l-au avut. Am fost sceptic cu privire la şansele dinamoviştilor, fiindcă nu şi-au întărit lotul, şi voi continua să fiu astfel, deşi ei se numără printre marii câştigători ai primei etape.

FC Vaslui şi FC Braşov vor juca un rol în stabilirea accesului în Europa, dar niciuna nu a convins în partidele disputate în acest sfârşit de săptămână. În special cei din Vaslui, care erau cotaţi cu şanse la titlu după achiziţiile făcute, s-au văzut cam în aceeaşi postură în care ne-am aflat noi. Rămân la părerea că au handicapul unui antrenor inferior calităţii disponibile la echipă şi că acesta va fi motivul pentru care nu vor repurta succesul sperat, dar nu exclud minuni, aşa cum a fost şirul de rezultate pozitive din a doua jumătate a turului. Numai că acuma totul se joace serios şi miza e mult mai mare.

Unde ne situăm noi pe acest spectru? Trebuie să fie pe la mijloc, mai ales dacă stăm să ne gândim ce probleme avem în plan ofensiv. Mi se pare imposibil să zic cine va lupta pentru titlu sau care ne este şansa noastră, sper doar ca nu cumva după cinci etape din retur cei de la CFR să se trezească cu un avantaj de zece puncte faţă de locul secund. Poate merită revenit atunci cu o nouă apreciere.

20 februarie 2010

Gloria Bistriţa - Poli 0:0

Precum anunţau şi amicalurile din ultimele luni, viaţa în alb-violet nu va fi uşoară în acest retur. Poli a jucat oscilant de-a lungul partidei, niciunul din jucătorii nou-veniţi nu a lăsat o impresia spulberător de bună, în timp ce jucătorii din garda veche şi-au confirmat abilităţile - şi limitele. De remarcat lotul bun de care dispune Gloria în acest moment, cu jucători experimentaţi în apărare, un Băjenaru şi un Hora la mijloc, ambii capabili de mult pericol, şi un atacant în persoana lui Moraes care cu siguranţa va avea un cuvânt de spus în acest retur.

Prima repriză a început mai lent, în special în cele zece minute de debut, dar a căpătat o consistenţă nesperată pe parcurs. Cea dintâi ocazie a partidei i-a aprţinut lui Parks, care servit ideal de Magera a scăpat singur cu portarul, doar ca să trimită slab şi previzibil. Bistriţa a replicat instant prin Moraes, atacantul nou-venit care a fost printre jucătorii evidenţiaţi de la gazde. După un şut în plasa laterală al lui Hora, care i-a dat mult de furcă lui Sepsi, a fost din nou rândul nostru să fim aproape de deschiderea scorului, dar lovitura de cap trimisă de Goga a fost respinsă cu palma de Albuţ. Au urmat aproape douăzeci de minute în care Poli s-a cam dat la fund, iar Gloria a preluat iniţiativa, dar în ciuda pericolului creat în repetate rânduri, şi a şuturilor de la distanţă, singura mare ocazie a venit la o scăpare a lui Bonfim şi o respingere slabă a lui Luchin, mingea fiind trimisă, în final, pe lângă poartă. Alb-violeţii au revenit la suprafaţă pe finalul reprizei, când Nibombe şi Luchin la două lovituri de colţ, respectiv Parks nu au reuşit să trimită în poartă din poziţii foarte bune. În special costaricanul a fost exasperant!

Din păcate al doilea mitan a fost unul tern. În afară de intervenţia excelentă a lui Pantilimon la un unu contra unu imediat după reluare, ocaziile de poartă practic nu au existat. Poli s-a evidenţiat prin două lovituri libere de la marginea careului, ambele executate peste de Magera, în timp ce Bistriţa a riscat mai puţin, nereuşind să pună aceeaşi presiune ca în primele patruzeci şi cinci de minute. Chiar nu ştiu ce ar mai fi de remarcat cu privire la această repriză secundă, căci lipsa de fantezie şi coerenţă din jocul nostru nu a permis spectacolului să-şi facă loc.

Per ansamblu acest egal nu poate fi considerat decât un eşec, şi nu atât prin prisma rezultatului, ci judecând după ce am văzut de la jucătorii de pe teren. Dacă nu prea am ce imputa fundaşilor, ei fiind în general exacţi în execuţii şi poziţionaţi ideal, lipsa de incisivitate de pe flancuri e îngrijorătoare. Goga nu aduce nicio contribuţie semnificativă ca mijlocaş stânga, iar Chiacu se chinuie să lase o impresie pozitivă de mai multe etape. Introducerea lui Boruceanu după pauză a arătat că acesta ar fi fost o opţiune mai potrivită ca titular în locul lui Chiacu, dar e improbabil ca el să fi putut întoarce soarta partidei.
Kozak şi Alexa, titularii de la mijloc, au fost destul de mediocrii. Căpitanul nostru a fost nevoit de multe ori să faulteze, fiind depăşit de adversari, în timp ce Kozak s-a evidenţiat la fazele fixe, dar în rest nu a contribuit prea mult la construcţie. Din contră, cel mai bun om s-a dovedit a fi Magera, care a muncit enorm, a pasat, a recuperat, a revenit în apărare, dar lipsa de imaginaţie a lui Parks la finalizare a făcut ca Poli să nu marcheze astăzi.
Nici copilul minune Mejia nu a apucat să aducă fericirea în sufleţelele noastre, fiind foarte bătăios, dar obţinând numai câteva lovituri libere. Oricum, comparat cu alţi jucători care s-au trezit titulari astăzi, probabil are un cuvânt de spus.

Oricum, dincolo de ratări, grija cea mai mare e lipsa ocaziilor din repriza a doua. Va fi interesant de văzut cum se va contura echipa în etapele următoare şi, mai ales, cine va fi omul de gol care momentan ne lipseşte.

Poli: Pantilimon (6,5) - Bonfim (6), Luchin (6), Nibombe (6), Sepsi (6) - Chiacu (5), Alexa (5,5), Kozak (5,5), Goga (5) - Magera (6), Parks (4,5)

Schimbări:
Bourceanu (6) pentru Chiacu (min 56)
Mejia (5,5) pentru Kozak (min 62)
Ionescu (5) pentru Parks (min 70)

16 februarie 2010

Interviu în doi

În vederea începutului returului, m-am aşezat cu Andrei la o masă în palatul meu din munţii Banatului şi am pus la cale un fel de interviu în doi. De fapt, vă oferim părerile noastre cu privire la cele câteva întrebări întrebătoare pe care le avem, mă gândesc, cu toţii în minte. Sper să fie măcar puţin interesante.



1. Transferuri: dezamăgiri, satisfacţii, speranţe

Ştefan:

Cred că acesta este primul an în care am adus cu adevărat jucători care să acopere posturile deficitare. Problema este că ne-a venit greu să ne oprim din transferuri şi s-au efectuat multe intrări şi ieşiri, care pot necesita timp de recalibrare.

De bucurat, mă bucură venirea lui Sepsi, pentru că aveam cele mai mari nevoi pe flancul stâng. La fel mă bucură şi revenirea lui Contra. Aş fi spus că, dacă trebuia să fim moderaţi, aceste două transferuri erau suficiente pentru abordarea cu tupeu a returului.

Sunt uşor dezamăgit de plecarea fraţilor Karamyan, dar nu simt că i-aş regreta. Mai mult mă pune pe gânduri aducerea lui Dede şi Tiago, mai ales că amândoi au probleme medicale. Despre Bucur nu mai comentez, mi-am spus părerea, anume că a lăsat un mare gol.

Per total aş zice că sunt satisfăcut, deşi rezultate din amicale nu îmi dau încredere. În abstract, potenţial există.

Andrei:

Da, şi la mine pe primul loc e Sepsi. Contra mă bucură mai mult ca imagine, dar şi pentru că ne acoperă un post foarte important. Sper numai să joace. Să nu-l uităm şi pe Mejia care din comentariile meciurilor a părut cel mai în formă în acest cantonament şi a confirmat că e mai mult decât un simplu "mingicar".

Până la urmă cred ca plecarea Karamyenilor, a lui Artiom mai ales, e una benefică. Lipsea totuşi o doză de curaj, de schimbare pe partea lui. Acum are cine să centreze şi cine să bată loviturile libere. Dacă până şi Magera a dat gol din lovitură liberă. Executanţi aveam (Magera, Goga, Ionescu) doar că nu s-au văzut din cauza monopolului. Deci cred că e un pas înainte.
Tiago şi Dede cred că oricum au fost aduşi ca rezerve, dar sunt enervante accidentările (adică inclusiv Maxim şi Contra), culmea fix pentru posturile tocmai acoperite. Vazquez ar face bine să se acomodeze mai repede. La fel şi prietenul în ratări - Parks. Kozak si Carleto cred că sunt mai degrabă pentru viitor, nu pentru actuala lupta la titlu, dar cine ştie? Până la urmă, jucători avem, nu ne putem plânge.


2. Titlul şi obstacolele către el

Ştefan:

E doar normal că ne putem lupta, la fel cum s-a luptat Urziceniul anul trecut. Avem un lot puternic si un antrenor care pare competent, deşi mai am nişte reţineri în privinţa lui. Ne vom da mai bine seama de situaţie când vedem, în sfârşit, echipa. Altfel, ca piedici, să sperăm că cei din conducere vor continua jocul de-a tăcerea din turul campionatului, iar atunci totul ar trebui să fie în tiparul normal.

Andrei:

Eu cred că potențial avem. Îl aveam și în tur, mai ales uitându-ne la jocul prestat de contracadidate. Cred că Sabău are o misiune foarte grea, pentru că trebuie să joace pe două planuri. Cel mai important, pe termen lung, și cel imediat, atacabil, de a câștiga titlul. Pentru acesta din urmă trebuie în primul rând să-i motiveze pe jucători, pentru că, se pare, acesta e principala problemă: lipsa de concentrare. În al doilea rând, trebuie să aleagă tactica potrivită la fiecare meci, ceea ce presupune și faptul că jucătorii trebuie să înțeleagă ce le cere și să pună în practică. Și nu în ultimul rând, trebuie să aleagă mereu jucătorii potriviți, de asemenea complicat din cauza posibilităților numeroase. Dar până la urmă asta e meseria lui.

4. Jucătorul decisiv care să-l înlocuiască pe Bucur

Ştefan:

Eu cred că e important să ai o vedetă în echipă, dacă nu un jucător decisiv. Mă gândesc la formaţiile de top din Europa şi toate au dacă nu una, atunci mai mulţi jucători exponenţiali. De fapt, unde voiam să ajung, tiparul jucătorului decisiv apare mai des la echipe mici, decât la echipe mari. Şi speranţa mea este că vom avea un ansamblu puternic, iar lotul pe care îl avem dispune de acest potenţial.

Andrei:

Cred că un jucător de nivelul lui Bucur nu va apărea din lotul actual. Dar sunt de părere că nici nu e nevoie, ci mai degrabă ar trebui să fie doi oameni de gol, mai ales dacă în sfârșit jocul se va axa pe construcție și combinații de pase. Atunci nu mai e nevoie de omul care să rezolve treaba, ci va fi nevoie de o echipă.

5. Schimbarea de obiectiv: fapt sau ficţiune?

Ştefan:

Iancu îşi încearcă iarăşi norocul la aceste manevre psihologice, care în general au dat greş - mai ales atunci când conta, dacă e să ne gândim la finalul sezonului trecut. Dacă eu aş fi investit sumele pe care le-a investit BKP-ul în Poli, aş fi fost nemulţumit de rezultatele obţinute, mai ales că am ca reper echipe precum CFR sau Unirea, care au obţinut performanţa supremă (titlul) într-o perioadă mai scurtă de timp.

Pentru echipă nu ştiu dacă e bine, e greu de anticipat efectul acestor cuvinte. În mod normal aş fi zis că trebuie să aşteptăm debutul acestui retur, primele etape, înainte să vorbim de o schimbare de obiectiv. Dar eu am o problemă de fond cu acest tip de comunicare prin presă - presa ar trebui utilizată ca ultimă măsură şi cât mai rar cu putinţă. Dar nu avem ce-i face, ca să fii mereu în centrul atenţiei trebuie să spui mereu câte ceva.

Andrei:

Da, adevăr grăeşti. Totuşi, pe mine mă mulţumeşte acest, să zicem, nou obiectiv. Poate ar fi trebuit să fie de la începutul sezonului. Aşa ar fi fost normal, în condiţiile în care ai adus antrenor nou, te-ai angajat într-un proiect de lungă durată şi un schimb de generaţii bătea la uşă. Evident, dacă trebuie să tragi tare numai 3 luni ca să obţii un titlu istoric pentru Poli, de ce nu? Dar eu prefer ca obiectivul pe termen lung să fie prioritar.

6. Debutanţi alb-violeţi de la Poli II

Andrei:

Nu cred că vor debuta jucători de la echipa a doua. Nu are sens. Decât dacă ar fi vreun Hagi (sau Mejia?), ceea ce noi nu avem. Cred că mai bine ar fi să joace toţi pentru Poli II. Dacă tot s-a făcut şi acolo un schimb de generaţii. Să se creeze o echipă legată. Să câştige promovarea împreună şi apoi să fie "promovaţi" la echipa mare, unde să câştige şi un titlu de campioni.

Ştefan:

Aş fi surprins să debuteze un Fuchs sau un Dobriceanu (sau altcineva de la Poli II), dar m-ar bucura să văd că apar primele roade ale investiţiilor în juniori. Nu cred că e vreunul care să aibă potenţialul de a acapara un loc de rezervă constantă, măcar, dar nişte minute în Liga 1 poate oricine să adune, dacă antrenorul caută să evidenţieze ceva.

7. Planuri pentru Poli II

Ştefan:

Îmi vine greu sa vorbesc despre Poli II acuma, dată fiind schimbarea lotului într-o asemenea măsură. E bine că tinerii cu performanţe urcă în Liga a 3-a şi înlocuiesc o generaţie (dacă nu dau sau chiar trei) care nu a reuşit să se dovedească deosebit de competitivă. Dar nu e de mirare, eu am spus de când i-am văzut prima oară pe aceşti juniori A de atunci că sunt puţini care promit în mod evident. Din păcate nu am reuşit să-i prind pe juniorii campioni în vreun meci, dar sunt foarte curios să văd ce pot. În cel mai fericit caz, anul viitor se poate lupta la promovare - greu de zis însă dacă cu Velcea.

11 februarie 2010

Poli - Vojvodina Novi Sad 1:3 (0:1)

După ce întreg stagiul a fost unul cu rezultate neconvingătoare, în care primul unsprezece a variat de la un meci la altul, punctul final a fost pus de această înfrângere în faţă vecinilor noştri de la Novi Sad.

Deşi Poli a avut multe ocazii, cel responsabil cu ratarea lor fiind în primul rând Parks, "oaspeţii" s-au dovedit mai incisivi şi mai neiertători. Pentru alb-violeţi a înscris Magera, la începutul reprizei secunde.

Parcă simt că ar trebui să mă îngrijorez, mai ales că nu sunt adeptul ideii că una e în amicale, alta e în oficiale - există o diferenţă, dar totul în anumite limite. Nu ştiu dacă a fost ideal aşa, să nu căutăm un prim unsprezece cert de titulari, dar e clar că Sabău a trebuit să balanseze această necesitate cu cea de a cunoaşte toţi jucătorii disponibili.

Mi-e greu să mai zic ceva în acest moment, considerând lipsa acută de informaţii suficient de ample şi suficient de reale. Dar aşa, la o primă vedere, stau pe gânduri.

Poli: Taborda - Bonfim, Luchin, Scutaru, Sepsi - Ionescu, Alexa, Bourceanu - Magera, Parks, Goga

Schimbări:

Chiacu pentru Ionescu (min 70)
Kozak pentru Magera (min 80)
Fuchs pentru Bourceanu (min 80)

Poli - Tavria Simferopol 0:0 (0:0)

În cele şaizeci de minute jucate ieri, căci meciul a fost întrerupt de probleme la nocturnă, alb-violeţii au fost relativ neconvingători, dar au şi jucat cu mulţi jucători care sunt consideraţi mai degrabă rezerve. Mai ales apărarea, formată din fundaşi înalţi, dar greoi, a fost problematică.

De notat ar fi doar penalty-ul apărat de Pantilimon şi cele două faze spectaculoase create de Mejia.

Astăzi, Vojvodina.

Poli: Pantilimon - Mera, Nibombe, Brezinsky - Chiţu, Curtean, Dede, Kozak, Mejia - Chiacu, Vazquez

Schimbări:

Fuchs pentru Dede (min 6)

8 februarie 2010

Poli - Litex 1:1 (0:0)

Din păcate, al doilea amical nu a reuşit să creeze prea frumoasa punte dintre două victorii. Mai mult, faptul că echipa de titulari nu a prestat un joc deosebit de bun este problematic, luând în considerare şi performanţele de până acuma în partidele amicale.

Golul alb-violeţilor a fost marcat de Magera, din lovitură liberă.

Poli: Supic - Bonfim, Luchin, Scutaru, Sepsi - Bourceanu, Alexa, Magera, Goga - Mejia, Parks

Schimbări:

Mansour pentru Mejia (min 73)
Kozak pentru Magera (min 73)

Poli - Budcnost 1:0 (1:0)

Primul amical al zilei de ieri a văzut o echipă de rezerve a Politehnicii înfrâuntându-i pe vicecampionii Muntenegrului. Omul cheie al partidei s-a dovedit a fi Claudiu Ionescu, care pe lângă golul înscris la vinclu de la 20 de metri, a mai creat numeroase faze de efect. S-au mai remarcat ratările lui Vazquez, a cărui lipsă de eficacitate riscă să devină îngrijorătoare, precum şi debuturile lui Dede şi Kozak.

Poli: Taborda - Dudaş, Mera, Brezinsky, Chiţu - Fuchs, Dede, Dobriceanu, Ionescu - Chiacu, Vazquez

Schimbări:

Mansour pentru Vazquez (min 66)
Kozak pentru Dobriceanu (min 73)
Dobriceanu pentru Dede (min 83)

5 februarie 2010

Jan Kozak, acontat

Al doilea căpitan al naţionalei Slovaciei, cum a fost descris în prea de azi, este dat drept transfer confirmat. Kozak, este omul de 1,90 m cu pasa decisivă, din vorbele celor mulţi, adică exact ceea ce ne lipsea. Să-l vedem în tricoul alb-violet şi să sperăm că va confirma - deşi n-am avut probleme de acest gen cu ceilalţi jucători din Europa centrală care au sosit la noi.

Bun venit!



4 februarie 2010

Poli - Spartak Moscova 2:4 (0:1)

Facem ce facem şi nu reuşim să câştigăm. Din păcate nu am reuşit să vizionez meciul, dar am înţeles că nu e nici prea prea, nici foarte foarte. Cert este că ar fi bine să ştim ce vrem pe seamă ce returul e tot mai aproape, şi în condiţiile în care se pare că nu-l vom avea pe Contra măcar în prima lui parte, va trebui muncit mult pentru a căpăta dorinţa şi vigoarea necesară unor prime partide în care aceste elemente vor fi esenţiale.

Golurile noastre au fost marcate de Nibombe, cu capul, şi Mejia, cu un lob de la 35 de metri. Se pare că Sepsi şi Mejia şi-au găsit degrabă locul în echipă, însă momentan se prefigurează aceeaşi problemă ca în tur: un atac prea previzibil. Să sperăm, să sperăm.

Poli: Pantilimon - Bonfim, Nibombe, Brezinsky, Sepsi - Chiacu, Alexa, Bourceanu - Goga, Vazquez, Mejia

Schimbări:

Luchin pentru Brezinsky (min 45)
Magera pentru Chiacu (min 45)
Mera pentru Nibombe (min 65)
Supici pentru Pantilimon (min 73)
Scutaru pentru Mejia (min 73)
Chiţu pentru Sepsi (min 74)
Ionescu pentru Goga (min 78)
Dobriceanu pentru Ionescu (min 87)

3 februarie 2010

Şi totuşi, Gigel în Rusia

În ciuda tergiversărilor şi a aparentei finalizări eşuate a tratativelor pentru plecarea lui Gigel la Kuban, ştirile de ieri anunţă drept "99%" sigură mutarea. Se vorbeşte de 1,8 milioane de euro sumă de transfer şi un salar de 600.000 euro pentru fotbalist - cifre mari, în mod cert, în special din punctul de vedere al lui Gigel.

Aşadar, după o negociere prelungă, mai mult ca sigur vom rămâne fără cel mai bun atacant pe care l-a avut Poli de la venirea BKP-ului şi, de ce nu, unul dintre cei mai buni atacanţi care au evoluat vreodată în tricoul lui Poli. Dincolo de cele 52 de goluri în 124 de partide pe care le-a marcat pentru alb-violeţi, de referinţă vor rămâne cele trei reuşite din victoria de la Arad de acuma câţiva ani, precum şi dubla împotriva lui Dinamo din acest tur de campionat. Ar merita, cu siguranţă, menţionate şi golurile din Cupele Europene, fie că e vorba de frumuseţea cu Partizan sau roadele eficienţei cu Şahtior. Dar dincolo de toate, Gigel reprezintă unul din puţinele exemplare cu adevărat frumoase care pot fi asociate cu Poli din, practic, prima tranşă a experimentelor BKP.

Sunt, mai ales în istoria recentă, foarte puţini cei care au adus atâta bucurie în sufleţelele noastre de Polişti ca Bucur, atât prin reuşitele sale de pe teren, prin maniera în care a reprezentat clubul la echipa naţională, cât şi prin civilizaţia şi maturitatea de care a dat dovadă în conduita sa publică.

O bucurie necomplicată, onestă, în cel mai pur sens al acestui sport.

Va fi greu să umple cineva golul lăsat.

Mulţumim Gigel!

1 februarie 2010

Poli - Shangdong 1:2 (0:1)

Din păcate, alb-violeţii au început cu stângul al doilea stagiu turcesc, fiind învinşi de formaţia chineză care a terminat campionatul din 2009 pe locul 4. Asta, în ciuda faptului că măcar echipa din prima repriză a fost una aparent puternică, dar pentru a putea evalua corect situaţia, ar trebui ştiut în ce fază a pregătirilor se aflau adversarii noştri.

E bine că, finalmente, a revenit Contra în tricoul alb-violet, acesta evoluând în prima repriză. După ce chinezii au deschis scorul înainte de pauză, Mera a egalat, ca apoi "oaspeţii" să revină în avantaj în ultimul sfert de oră. După toate aparenţele, au existat ocazii de poartă, dar precizia la finalizare nu a fost deosebit de bună.

Oricum, suntem la început, să vedem ce mai urmează.

Poli (rep. 1): Pantilimon - Tiago, Luchin, Nibombe, Sepsi - Contra, Bourceanu, Mejia - Goga, Vazquez, Mansour

Poli (rep. 2): Supici - Scutaru, Mera, Brezinsky, Chiţu - Alexa, Dobriceanu, Chiacu - Ionescu, Curtean, Magera.

29 ianuarie 2010

Lotul pentru Turcia II

Costel Pantilimon, Pedro Taborda, Nemanja Supic-portari

Cosmin Contra, Eder Bonfim, Tiago Costa Ribeiro, Srgian Luchin, Marian Cisovsky, Ioan Mera, Milos Brezinsky, Dare Nibombe, Cristian Scutaru, Laszlo Sepsi, Florin Maxim-fundaşi

Alexandru Curtean, Hristu Chiacu, Dan Alexa, Alexandru Bourceanu, Aderito Aldemar Dede, Marian Chiţu, Claudiu Ionescu, Răzvan Dobriceanu, Marian Fuchs, Alexandru Dudaş (ultimii trei, de la FC Timişoara II)-mijlocaşi

Christian Mejia, Dorin Goga, Gueye Mansour, Gigel Bucur, Lukas Magera, Winston Parks, Pablo Vazquez-atacanţi.


Dacă îmi sunt permise nişte păreri/remarci:

- se remarcă prezenţa lui Chiţu în lot, reţinut probabil datorită plecării Karamyenilor
- de apreciat aducerea unor tineri alături de echipa mare, DAR
- greu de înţeles criteriile de ce a fost ales Dudaş, care a fost neimpresionant; Dobriceanu a evoluat puţin, este mijlocaş de bandă, şi are o viteză foarte bună; Fuchs e promisiunea, dar în condiţiile unui coordonator lipsă, era loc şi de Ganea, care are oarecare experienţă

Karamyenii şi lumina din întuneric

Greu de spus ce facilităţi le-a asigurat Steaua fraţilor, ca ei să accepte un nou contract în România.

Cert este că Artiom şi Arman au fost doi jucători foarte utili echipei şi şi-au meritat, în mare, banii. Mi-ar fi imposibil să-i judec ca oameni, în ceea ce priveşte vreo datorie morală faţă de club sau faţă de Iancu, dar din moment ce au plecat atât de liniştit, înseamnă că nimeni n-a fost călcat pe bătături. Cred că în această iarnă am avut parte de primele plecări "în ordine" de la club. Parcă s-au făcut câţiva paşi înainte în ultimele luni. Să sperăm că o să şi ţină.

Adio armenilor şi mulţumirile de rigoare!

P.S. De remarcat comunicatul foarte rezonabil al lui Marian Iancu.

Amicale de Antalya II

Echipe interesante, în general deja cunoscute alb-violeţilor, şi cinci partide îngrămădite în zece zile - dar lotul e mare, iar e nevoie de meciuri pentru a stabili o formulă tactică potrivită pentru jucătorii disponibili.

1 februarie: Shan Dong (China)
4 februarie: Spartak Moscova (Rusia)
7 februarie: două meciuri, cu Litex Loveci (Bulgaria), respectiv Buducnos Podgorica (Muntenegru)
10 februarie: Tavria Simferopol (Ucraina)
11 februarie: Vojvodina Novi Sad (Serbia).

26 ianuarie 2010

Poli - Gyeongnam 1-2 (0-1)

E mai devreme decât de obicei pentru primul eşec al pregătirilor, dar fiind vorba totuşi de o echipă de primă ligă (fie ea şi din Coreea) şi considerând că alb-violeţii nu sunt nicidecum pe aproape de nivelul randamentului maxim, nu văd de ce ar reprezenta această înfrângere un motiv de îngrijorare.

Pentru Poli a înscris Tiago Costa, după o fază creată de Mejia, în minutul 52. De remarcat că Luchin, Scutaru şi Magera au fost toţi eliminaţi, deşi nu a reieşit din comentariile partidei că meciul ar fi fost foarte tensionat. Oricum, eliminaţii fie au revenit pe gazon, fie au fost înlocuiţi.

Poli (rep. 1): Supic - Bonfim, Luchin, Nibombe, Maxim - Curtean, Alexa, Bourceanu, Goga - Parks, Vazquez

Poli (rep. 2):
Taborda - Tiago Costa, Mera, Brezinsky, Artiom Karamyan - Chiacu, Scutaru, Ionescu, Arman Karamyan - Magera, Mejia

Altfel, venirea lui Contra se conturează tot mai tare. Să fie de bun augur.


Frații Karamyan trebuie să rămână la echipa mare

Aceasta e concluzia. Demonstrația urmează, tratând fiecare caz posibil.

Trebuie să plecăm de la premisa că frații au trecut de apogeul carierei și că de aici drumul e tot în jos. Altfel, demonstrația nici nu și-ar mai avea rostul, fiind imediată.

În aceste condiții e normal că s-a încercat vinderea acestora, Poli nefiind un club care să poată susține plata salariilor lor mărite. N-a ieșit, deci am ajuns în situația ca cei doi să fie în ultimele 6 luni de contract la Poli. Ce faci? Cum e la modă la noi, îi trimiți la echipa a doua, îi exilezi, fără nici un beneficiu adus clubului, nici jucătorilor. Atunci, e normal, de ce să îi mai plătești 6 luni ca să nu facă nimic? Le propui rezilierea contractului.

Dar de ce să faci asta când îi poți lăsa în pace să joace, să-și ducă la capăt contractul?

Aici intervine un element poate subiectiv, dar eu sunt de părere că un club profesionist care își dorește titlul anul acesta așa ar proceda. Dacă există €500 000 pentru Dayro Moreno, înseamnă că există și €150 000 pentru armeni.

E o prostie ca acum, la jumătatea drumului să renunți la un component de bază, fără un motiv întemeiat, pentru că rezilierea contractului n-ar aduce decât la economisirea unei sume modice, eventual pentru plătirea vreunei alte amenzi a patronului. Să nu uităm că totuși Artiom e considerat printre cei mai buni străini din campionat, mai ales pe postul său, pe care va și putea juca liniștit acum, în condițiile aducerii lui Sepsi. Chiar și în acest tur mai nefast pentru el, a marcat 2 goluri și a dat 4 pase de gol (locul 2 după Magera și Bonfim).

Iar Arman a marcat 16 goluri de când e la Poli, aducând și 9 puncte din ultimele confruntări cu Rapid. Și în plus, dacă îi lași liberi acum, ar putea însemna întărirea unuia dintre adversari. Ce strategie e asta?

Ar mai fi argumentul, naiv zic eu, că n-ar mai fi concentrați, că nu vor fi motivați să joace la maxim. Dar să nu uităm că cei doi sunt printre cei mai serioși și disciplinați din lot.

Revenind la conluzie. Suma de care e vorba în aceste 6 luni este nesemnificativă într-o luptă la titlu. Poate vor fi bani pierduți, dar cred că e o investiție bună, un pariu cu cotă destul de mică, mai ales în comparație cu transferurile gen joc la ruletă făcute în ultimii ani de club.

24 ianuarie 2010

Anticlimax columbian

Şi iată că nu a mai venit Dayro. În abstract aş fi spus că nu ştiu dacă e bine sau dacă e rău, dar din moment ce jucătorul nu-şi dorea să vină, nu înţeleg de ce s-ar fi încercat aducerea lui - stimularea financiară nu ţine la infinit. Pretextul salariului exagerat cerut de columbian e doar fum, dar nu cred că trebuie incriminat în vreun fel. Omul a vrut să se întoarcă acasă după ce în România a fost tratat precum gluma târgului, aşa cum le este predestinat celor aduşi cu trâmbiţe la "cel mai galonat club de fotbal din ţară".

Nu cred că Dayro ar fi fost un transfer rău, deşi mi-e greu să înţeleg de unde atâta dare de mână în ceea ce priveşte salariile la Poli. Totuşi, nu suntem tot acolo unde eram acuma patru ani, când doar cu bani mai mulţi puteau fi aduşi jucători la Timişoara, nu văd de ce se încurajează această practică. Dar nefiind banii noştri, chiar e doar un gând oarecare.

Să vedem dacă acuma va fi adus alt jucător sau de treaba se va considera rezolvata, aşa cum a mai fost în anumite cazuri când transferuri au eşuat.

21 ianuarie 2010

Amical: Poli - SV Kapfenberg 6:1 (2:1)

Primul amical al stagiului din Antalya a fost unul de bun augur pentru alb-violeţi, care au dispus fără mari probleme de formaţia austriacă din Kapfenberg, o localitate de 22,000 de locuitori, care a terminat turul Ligii 1. austriece pe penultimul loc. Mai mult, Poli şi-a premis să rateze numeroase ocazii, dar până la urmă tot a marcat cât pentru alte două partide.

Goga a deschis scorul în minutul 5, cu un şut din interiorul careului şi tot el a dublat avantajul nostru douăzeci de minute mai târziu, din nouă metri. O ezitare a lui Luchin le-a permis "oaspeţilor" să revină pe tabelă înainte de pauză.

Repriza a doua a fost şi mai bogată în evenimente notabile, Poli reuşind să înscrie de patru ori. Primul care a marcat a fost Mera, printr-un lob (!), după o combinaţie cu Magera, în minutul 67. Apoi Mansour, proaspăt intrat pe teren, a marcat de două ori, în minutele 75 şi 84, înainte ca Arman să închidă tabela la 6-1, dintr-un penalty obţinut de Chiacu.

În acest moment, alte comentarii sunt de prisos.

Poli (rep. 1): Taborda - Bonfim, Luchin, Nibombe, Maxim - Curtean, Alexa, Cl. Ionescu, Goga - Parks, Bucur

Poli (rep. 2): Pantilimon - Tiago, Mera, Brezinsky, Artiom Karamyan - Chiacu, Scutaru, Bourceanu ('68, Mansour), Arman Karamyan - Magera, Vazquez

Nişte imagini video de la meci găsiţi aici.

P.S. De fapt, era vorba de o echipă de juniori-jucători tineri a celor de la Kapfenberg.

17 ianuarie 2010

Pablo Vázquez

Data naşterii: 29.07.1982
Locul naşterii: Rosario (Argentina)
Inălţime: 187 cm
Greutate: 85 kg
Poziţie: atacant


SezonClubŢarăLigăMJGM
2009The Strongest
BOA3319
2008-09Nueva Chicago
ARC136
2007-08Newell's
ARA60
2006-07Villa Mitre
ARB132
2005-06Central Cordoba
ARC2712
2005Bolognesi
PEA100
2004-05Estudiantes (BA)
ARC133
2003-04Argentino de Rosario
ARD3422
2002-03Argentino de Rosario
ARD256
Total:17470

MJ= Meciuri jucate; GM= Goluri marcate; AR = Argentina, BO = Bolivia, PE = Peru

Sursa: Football Manager 2010, Wikipedia

15 ianuarie 2010

Dayro la Poli!(?)

Oferta a fost făcută și acceptată, mai trebuie numai să se negocieze cu jucătorul. Adus de steliști cu fabuloasa sumă de $2 milioane, Iancu îl va cumpăra cu numai €450,000, cu €50,000 mai puțin decât și-a dorit inițial Becali.

Oare ne lipsea un astfel de jucător? Istoria transferurilor cu Steaua ne arată că toți jucătorii plecați de aici nu au făcut mai nimic pe acolo, pe când noi am luat jucători căzuți în dizgrație și reabilitați cât de cât aici (vezi Stancu, Bădoi). Oare asta va fi și istoria lui Dayro Moreno?

Recunosc că pe mine unul mă depășește acest transfer. Desigur, există și posibilitatea (chiar mare zic eu) ca jucătorul să nu vrea să vină la Timișoara, cum la fel de posibil e și ca patronii să se răzgândească peste noapte. Poliștii și steliștii vor pleca mâine cu același avion. Columbianul în care parte va sta?

13 ianuarie 2010

Dintre cele mai concrete

Vazquez venit, urmează profil.
Latovlevici la Bistrița, multă baftă.

Programul pentru meciurile amicale, așa cum apare pe site-ul șef:


25 ianuarie: Gyeongnam (Coreea de Sud)
1 februarie: Shandong (China)
4 februarie: Spartak Moscova (Rusia)
7 februarie: dou meciuri-unul cu Buducnost Podgorica (Muntenegru), celălalt cu Litex Lovech (Bulgaria)
10 februarie: Tavria Simferopol (Ucraina).
În cel mai scurt timp, vor fi anunțați și adversarii pentru datele de 22 ianuarie, respectiv 11 februarie.

12 ianuarie 2010

Rezumat tur 2009/2010

Ceea ce s-a văzut în timpul mandatului lui Balint, anume fluctuații mari între partide (pe lângă toate celelalte lucruri), este evident și la Sabău: au fost câteva meciuri excepționale, dar la fel au existat și niște dezamăgiri crunte. Per ansamblu însă, media notelor meciurilor a crescut la 5,71 (față de 5,63 în returul sezonului trecut), fiind a doua medie după cea din turul 2007/2008.

Dintre jucători, cele mai multe partide au însumat Art. Karamyan și Gigel Bucur (16), fiind urmați de Alexa, Nibombe și Pantilimon (15).

Golgheteri:
  1. Gigel Bucur - 8 goluri
  2. Dorin Goga - 6 goluri
  3. Lukas Magera - 4 goluri
  4. Hristu Chiacu - 3 goluri
  5. Arman Karamyan - 2 goluri
  6. Parks, Mera, Luchin, Ionescu, Bourceanu - 1 gol
Pase de gol:
  1. Magera, Bonfim - 5 pase de gol
  2. Art. Karamyan - 4 pase de gol
  3. Stancu, Parks, Ionescu - 2 pase de gol
  4. Alexa, Nibombe, Vrsici, Goga, Bucur, Bourceanu - 1 pasa de gol
Aceste statistici iau în considerare doar partidele din campionat.

Cele mai bune partide:
  1. Gaz Metan - Poli (6,42)
  2. Poli - Dinamo (6,32)
  3. Poli - Ceahlăul (6,07)
  4. Poli - Rapid (6,00)
Cele mai slabe partide:
  1. Oțelul - Poli (5,14)
  2. Poli - Steaua (5,21)
  3. Alba Iulia - Poli (5,31)
  4. Poli - Astra (5,35)
  5. FC Brașov - Poli (5,38)
Partidele cu Gaz Metan și Dinamo vor fi uitat cu greu, victoria împotriva rivalilor din Ștefan cel Mare fiind una din cele mai importante victorii ale deceniului trecut.

De cealaltă parte, alb-violeții au fost lipsiți de vlagă și de curaj într-o serie de meciuri, pe lângă cele enumerate în categoria partidelor slabe, și asta i-a costat puncte importante. Cu puțină concentrare și ceva mai multă determinare, eram liniștiți pe poziția 1. acuma.

Să trecem la jucători.
Cei mai buni fotbaliști ai turului au fost:
  1. Dan Alexa (6,07)
  2. Lukas Magera (6,06)
  3. Eder Bonfim (5,87)
  4. Alexandru Bourceanu (5,82)
  5. Dare Nibombe (5,80)
  6. Gigel Bucur (5,77)
Cei mai dezamăgitori fotbaliști:
  1. Alexandru Curtean (5,00)
  2. Ioan Mera (5,29)
  3. Stelian Stancu (5,33)
  4. Florin Maxim (5,42)
Poate surprinde poziția a șasea pe care o ocupă Gigel, a cărui goluri au fost importante pentru echipă, numai că până la meciul cu Dinamo, Gigel nu s-a remarcat în mod deosebit în nicio partidă (exceptând pasa/faza de gol oferită în meciul cu Gloria, din prima etapă). Ceilalți jucători au fost destul de constanți, cu excepția lui Nibombe și Bonfim, care și-au trecut în cont și câteva evoluții foarte slabe.

Dintre jucătorii dezamăgitori, Stancu e cel care a adunat cele mai multe minute. În timp ce el, Maxim și Curtean joacă destul de constant la nivelul notelor pe care le-au primit, Mera a avut atât meciuri reușite, cât și meciuri foarte slabe. Din păcate, pentru un fundaș asemenea fluctuații sunt de foarte rău augur.

Am decis să separ acest rezumat de analiza jucătoriilor în parte, pentru o structura mai bună și mai digestibilă a blogului. Analiza în cauză va urma în viitorul apropiat.

Fișierul Excel cu notele îl puteți găsi aici.

11 ianuarie 2010

Noutăți la Poli II

S-au efectuat câteva schimbări la echipa secundă, toate bine-venite, zic eu. Jucătorii trecuți în general de 20 de ani, precum Gălan, Ilici, Telescu sau Cuciorvă, vor fi cedați, în timp ce mai mulți juniori din echipa campioană, de îmi e să înțeleg bine, au fost promovați. Este vorba de Mihai Voiculescu, Răzvan Iovan, Călin Toma, Narcis Damian, Robert Szalkai, Mădălin Stancu şi Marian Fuchs - pe lângă cei doi colegi de-ai lor, Dăruială și Moroșan, care erau deja în circuitul echipei.

Dacă îmi aduc corect aminte, Fuchs și Damian sunt internaționali de tineret și e posibil ca și alții dintre juniori să fie, numai că nu îmi sunt la-ndemână surele de informație.

Oricum, sunt mișcări logice, în condițiile în care jucătorii lăsați să plece nu au dovedit mare lucru, iar acești tineri, chiar dacă poate nepregătiți pentru liga a 3-a, promit mult.

Lato redirecționat

Aparent, Latovlevici va fi împrumutat la Dinamo și nu la Bistrița, precum se discutase inițial. Bucureștenii ar avea ulterior o opțiune de cumpărare pentru jucător. Nu este de mirare că Dinamo a intrat în discuție, din moment ce transferul lui Latovlevici a fost unul din obiectivele răs-declarate ale dinamoviștilor în presa centrală.

În altă ordine de idei, am căutat să-l urmăresc ieri pe Dede, care a avut neșansa să se accidenteze în debutul partidei Angola - Mali și să fie schimbat în minutul 25. Din cât l-am urmărit, nu pot trage absolut nicio concluzie, în afara faptului că are un fizic foarte impunător. Să sperăm că accidentarea sa nu este foarte gravă.

8 ianuarie 2010

Contra, iar aproape

Dacă finalmente se va concretiza venirea lui Contra, putem spune ca se prefigurează un flanc drept excelent pentru alb-violeți. Îmi imaginez că, evoluând pe aceleași posturi, Bonfim și Contra pot crea o dinamică deosebită, completându-se ideal - mai ales că amândoi au multă experiență.

Pe de altă parte, dacă pleacă frații Karamyan, flancul stâng va fi ușor descoperit. Curtean n-a confirmat de nicio culoare, Goga nu se simte foarte bine acolo, iar celelalte soluții nu par a fi demne de considerare, din moment ce doar cei doi și Karamyenii au jucat acolo în tur. Poate se vor face modificari tactice, astfel că nu va fi nevoie de un mijlocaș stânga. Să vedem, să vedem.

6 ianuarie 2010

Mișcări înspre afară

După venirea lui Sepsi - și reînvierea pistei nemuritore care este Contra - au apărut și informații certe despre cei care vor părăsi echipa.

Astfel, Rusici și-a reziliat pe cale amiabilă contractul cu Poli, în timp ce Vrsici a fost împrumutat până la vară la FC Koper. Chițu și Latovlevici vor pleca și ei împrumut la Gloria Bistrița, în timp ce Brezinsky are șanse mari să i se alăture lui Dusan Uhrin Jr. la AEL Limassol. Finalmente, Stelian Stancu se poate transfera la orice echipă care oferă 200 000 de Euro pentru mijlocașul dreapta.

Mutările nu sunt surprinzătoare, în condițiile în care niciunul din jucătorii menționați nu a jucat un rol important în turul acestui sezon. Dacă pleacă și frații Karamyan, va fi interesant de văzut cine va acoperi flancul stâng. În condițiile în care a plecat Vrsici, mă întreb dacă asta înseamnă că Claudiu Ionescu va rămâne aici.

P.S. Se pare că Borbely și nu Brezinsky va fi cel care i se va alătura lui Dusan.

5 ianuarie 2010

Laszlo Sepsi

Data nașterii: 07.06.1986
Locul nașterii: Luduș
Inălțime: 179 cm
Greutate: 75 kg
Poziție: Fundaș stânga



SezonClubarLigMJGM
2009-10Racing Santander
ESA50
2008-09Racing Santander
ESA190
2007-08BenficaPTA70
2007-08Gloria Bistrita
ROA190
2006-07Gloria Bistrita
RO
A260
2006-07Stade Rennais FC
FRA00
2005-06Gaz Metan Medias
ROB241
Total:1001

MJ= Meciuri jucate; GM= Goluri marcate; ES= Spania; FR= Franța; PT= Portugalia; împrumutat

Sursa: www.romaniansoccer.ro, Wikipedia, ESPN

4 ianuarie 2010

Sepsi confirmat!

În ciuda situației puțin ciudate de la club, a fost anunțată achiziționarea lui Laszlo Sepsi, fostul fundaș stânga al celor de la Benfica. Suma de transfer de 1,5 milioane de euro pare mare, dar poate vine și ca un fel de stimulent pentru factorii locali, căror li s-ar transmite astfel că Iancu investește în continuare pentru performanță. Contractul lui Sepsi e pe fie patru sau cinci ani, în funcție de sursă.

Oricum ar fi, Sepsi e un jucător de care avem nevoie. Să mai așteptăm detalii, căci se anunță mai multe schimbări interesante pentru Poli.

Tensiuni de început de an

Așa cum ne-am obișnuit, anul începe tensionat. Pe de-o parte se prezintă problema fondurilor contractate de la Primărie/Consilul Local, iar pe de altă parte posibila plecare a lui Gigel Bucur.

E posibil ca cele două să fie legate, dar în timp ce situația financiară a întregii țări este precară, întârzierea fondurilor la o chestiune atât de ne-esențială precum un club de fotbal nu e chiar surprinzătoare. Să sperăm că se va găsi o soluție în timp util.

Cât despre plecarea lui Bucur, nu văd cine i s-ar putea opune. Dacă jucătorul are de primit un salariu dublu față de cel de acuma, ar fi nedrept să nu i se permită să plece, în cazul în care el își dorește acest lucru. Mi se pare păcat ca un jucător de valoarea lui Bucur să ajungă în Liga a II-a din Rusia, dar decizia îi aparține. Suma de transfer vehiculată la 1,5 milioane de euro este, poate, cam mică pentru un dublu golgheter al României, în condițiile în care s-a dat la fel de mult pe Goga, care reprezenta doar o promisiune. Totuși, situația financiară actuală nu poate fi comparată cu cea de atunci, iar dacă clubul are nevoie de bani, nu văd cine-l poate opri pe Iancu din a-l vinde pe Bucur.

Așadar, un nou an nou cu peripeții. Până una alta, la mulți ani să fie!

29 decembrie 2009

21 decembrie 2009

Program de sfârșit de an

În principiu am decis să public raportul de final de tur după Crăciun, iar în rest, exceptând vreun eveniment nebănuit, nu știu dacă voi mai avea vreo comunicare de făcut.

Până una-alta, am scris cronica la meciul împotriva Urziceniului, pe care sunt convins că toți ați așteptat-o cu mare nerăbdare.

17 decembrie 2009

Dinamo Zagreb - Poli 1:2 (0:0)

Absurdul e absurd doar când îl cauți, când nu-l cauți și se ivește e mai degrabă singura consecință logică. Și da, a fost nevoie de meciul carierei lui Taborda, care făcut, zic eu acuma fără să mă gândesc prea mult, cel mai bun meci al unui portar alb-violet de la revenirea în Liga 1. Și iată, o avem în dreptul nostru, victoria după care tânjeam atât de mult!

Am putut urmări în această seară o partidă foarte plăcută, cu numeroase șanse de gol la ambele porți, în ciuda faptului (sau poate chiar datorită) că gazonul se prezenta odios, fiind foarte alunecos. De abia trecuse un minut de joc, că Slepicka a fost uitat de apărătorii centrali, a șutat puternic din afara careului, dar Taborda a făcut prima paradă excelentă a serii. La cornerul care a urmat, portarul nostru a ieșit prea avântat, mingea a ajuns la un jucător advers în afara careului, dar tot Taborda a fost la post să pareze șutul ce a urmat. Părea că vom avea viață foarte grea, dar încetul cu încetul, Poli a început să își arate proverbialii colți. Primul care a făcut-o a fost Parks, a cărui lovitură de cap a fost respinsă acrobatic de Butina, apoi Bucur s-a apropiat de poartă, dar nu a reușit să treacă de portar, iar imediat după, la o fază a aceluiași Parks, Bucur nu a reușit să ajungă la balon. Apoi au urmat alte două parade ale lui Taborda, la finalizările lui Sammir și Slepicka, înainte ca Butina să intervină la rădcina bării, la o liberă executată de Maxim. În minutul 24, a venit rândul lui Stancu să-și încerce șutul de la distanță (unde sunt aceste șuturi în Liga 1?), iar Butina a intervenit din nou salvator! Meciul s-a mai liniștit apoi și în afară de câteva momente bune ale lui Taborda, care a anulat diverse centrări periculoase, nu s-a mai întâmplat nimic cu adevărat notabil.

Repriza secundă a fost echilibrată de la început, dar în general gazdele erau cei care puneau presiune. Taborda s-a evidențiat din nou în minutul 64 când a apărat întâi o lovitură liberă, ca apoi să devieze excelent un șut de la marginea careului! Poate cea mai mare ocazie a meciului a urmat în minutul 65, când Bucur a făcut o fază perfectă pe stânga, a centrat peste Parks, mingea a ajuns la Curtean, care liber și cu poarta goală a reluat din prima...peste. Din fericire frustrarea ratării nu a ținut decât două minute, căci în urma unei noi faze dezvoltate pe stânga de Bourceanu, mingea a ajuns la Stancu pe cealaltă parte, acesta a șutat, cu noroc mingea a ajuns la Bucur, care nu a avut de îndeplinit decât o formalitate! După reușita atacantului nostru, Dinamo a fost și mai marcant debusolată (după ce aflaseră, probabil, scorul de la Amsterdam la pauză), iar ocaziile de poartă s-au rărit. A venit însă minutul 80, când Sivonijc, plecat din ofsaid, a pasat mingea pe lângă Taborda, iar Scutaru a venit cu mare elan și în loc să degajeze, a trimis puternic în proprie poartă. În ciuda acestei nereușite, Poli nu a cedat și din nou faza a plecat de pe stânga, o centrare l-a cam lovit în genunchi pe Parks, mingea a ajuns la Goga, care din marginea careului a fost necruțător și i-a adus pe alb-violeți din nou în avantaj! De această dată gazdele nu au mai revenit, iar finalul de meci nu a consemnat decât ceea ce probabil au fost ultimele minute la Poli pentru Ionuț Matei și Claudiu Ionescu. Frumos pentru ei, dar mult mai frumos pentru noi, care am trăit prima victorie a Politehnicii în deplasare în competițiile europene! Fantastic!

Pentru mine nu există dubii că Taborda a fost cel mai important om de pe teren. Cu 0-1 în minutul 2 nu cred că mai aveam ce discuta, iar în ciuda unor ezitări la cornere, în rest a judecat bine toate fazele în care a fost implicat. O prestație mai mult decât meritorie pentru un portar decent, dar care greșește prea des pentru a putea evolua constant la nivel înalt. Altfel, Alexa și Bucur au fost providențiali pe teren, primul blocând la fel de multe șuturi pe câte a scos Taborda, în timp ce atacantul nostru a fost mereu un pericol pentru fundașii adverși. Parks a oscilat între faze bune și faze proaste, dar și el a jucat un rol important în aceasta victorie, aidoma lui Maxim. Din păcate, fundașul stânga confirmă ceea ce cam știam deja, anume că se simte mai bine la mijloc, decât în spate, unde în prima repriză a fost depășit constant de adversarul său direct. Remarcabilă cursă pe final de partidă! Și Stancu s-a prezentat bine, deși a avut obișnuitele sale execuții semi-reușite, dar efortul depus a fost maxim. De Bourceanu nu mai spun nimic, ceea ce ar trebui să însemne că s-a ridicat din nou la înălțimile "stabilite".

De cealaltă parte, cei trei fundași centrali au fost depășiți în multe rânduri de adversari, respectiv au făcut câteva gafe care puteau costa scump echipa. Scutaru a comis gafa fatală, la o minge care este posibil să fi fost ușor deviată de Taborda, dar și așa, eroare aceasta cu siguranță i-a pecetluit soarta la Timișoara. Mera și Nibombe au scăpat mai bine cu erorile lor, dar am remarcat în primul rând faptul că togolezul a pierdut și câteva dueluri la cap. Altfel, nu e surprinzător că la viteză au fost net depășiți, dar au știut să rămâne pe picioare și să tatoneze bine adversarii.
Nu l-am menționat încă pe Curtean, fiindcă nu știu ce să mai spun. Nu este nicio asemănare între jucătorul care evolua excelent la Mediaș și cel care a îmbrăcat tricoul alb-violet în acest ultim an. Greu de înțeles.

În rest, nu mi-a mai rămas nimic de zis. Doar, din nou, bravo Poli și mulțumim!
Bravo Timișoara!

Poli: Taborda (8) - Stancu (6), Nibombe (5,5), Mera (5,5), Scutaru (4), Maxim (6,5) - Curtean (5), Bourceanu (6,5), Alexa (7) - Parks (6), Bucur (6,5)

Schimbări:

Goga pentru Curtean (min 75)
Matei pentru Bucur (min 88)
Ionescu pentru Parks (min 90+2)

Avancronică: Dinamo Zagreb - Poli

E ultimul meci din Europa din acest sezon, dar noi tot fără victorie. Ar fi absurd să ne propunem aşa ceva chiar acum, când avem echipa semi-decimată. E şansa lui Taborda să facă cel mai mare meci al său, deşi şansele sunt minime. Va fi cu siguranţă meciul vieţii pentru Dubou, chiar de nu va apuca să joace nici un minut. Mă întreb cât a jucat pentru Poli II în acest tur, dat fiind că e rezerva chiar şi a lui Cobliş.

Fără Bonfim, singurul aport ofensiv la mijloc îl va avea Magera. Fără el, echipa va fi ruptă în două şi nu ne va rămâne nimic. În aceste condiţii, aprob atitudinea lui Sabău de a introduce jucători care au evoluat mai puţin. Dar nu Mera, Scutaru sau Maxim. Pe ăştia i-am văzut deja destul. Ştim la ce să ne aşteptăm. Aş vrea să-i văd la lucru pe Adrian Ganea, pe Matei, chiar şi pe Claudiu Ionescu, care a început bine turul, dar a dispărut pe parcurs.

Decât să vedem iarăşi nişte jucători dezinteresaţi, mai bine îi vedem pe aceşti tineri propuşi pentru viitorul echipei. Pentru ei meciul ar avea miza cea mai mare. Cu siguranţă va fi mult mai interesant şi pentru noi, cu tot riscul de a vedea gafe monumentale şi de a ne face de râs. Dacă nu demult juniorii scoteau un rezultat memorabil cu Dinamo, de ce nu am încerca acelaşi lucru şi acum, cu alţi Dinamo, la fel de urâţi?

Atuurile noastre ar fi elementul surpriză, motivarea în plus pe care ar avea-o unii jucători. Apoi faptul că Zagreb mai are şanse de calificare e o armă cu două tăişuri, putând aduce crispare, disperare pe final, în jocul croaţilor. Punctele slabe sunt, însă, mult mai mari oricum am privi, mai ales când te uiţi pe lotul deplasat, în special pe lista fundaşilor. Dar fie ce-o fi, fotbalul să câştige şi noi să ne bucurăm de spectacol.

Hai Poli!

13 decembrie 2009

FC Brașov - Poli 1:0 (0:0)

Alb-violeții au făcut un meci cu adevărat penibil azi, fiind surclasați din toate punctele de vedere de adversari - e imposibil să compensezi dăruirea cu devieri și floricele.

Brașovenii au dominat practic copios întreaga partidă, chiar dacă nu au avut prea multe ocazii de gol. Cel mult s-ar putea spune că Poli a jucat bine vreo cinci, zece minute, în debutul partidei, dar îndată ce gazdele au început să forțeze, echipa noastră s-a înmuiat. Aș afirma că prima repriză a prezentat vreo patru faze de poartă mai serioase, anume un șut în bară al lui Zaharia de la mare distanță, două intervenții ale lui Pantilimon, în timp ce singura ocazie a Politehnicii a fost reprezentată de pasa greșită către Mincă, pe care Bucur n-a reușit s-o ajungă de puțin. Mai îngrijorător era că brașovenii se urcaseră peste noi spre final și Poli nu replica decât prin a pierde mingea groaznic de ușor la mijlocul terenului. Inculpații principali ar fi fost Magera și Bourceanu, dar nici absența din joc a lui Chiacu sau Goga nu a ajutat echipa.

Repriza secundă a continuat exact așa cum se terminase prima și Măldărășanu a trecut pe lângă gol la unul din nenumăratele cornere de care au beneficiat gazdele, când l-a depășit pe Bonfim. După același tipar a venit și singurul gol al partidei, Bonfim fiind depășit de Diogo la un duel aerian pe colțul lung, iar dat fiind că Panti nu s-a gândit să-și folosească brațele pentru a încerca să blocheze mingea, golul a fost inevitabil. Din păcate, nici după gol nu s-a schimbat absolut nimic în desfășurarea partidei. Nici măcar după ce gazdele s-au retras, Poli nu a reușit să pună de-o fază de gol. Introducerea fraților Karamyan nu a ajutat, deși Artiom a dublat bine flancul stâng, dar meciul fusese pierdut încă de la declarația lui Sabău de ieri. Regretabil.

Dintre toți jucătorii, aș ține să-l evidențiez mai ales pe Alexa, care a dat totul astăzi pe teren - și a fost cam singurul. Eventual Bourceanu i s-ar putea alătura, dar în rest, și cei care au vrut au avut scăpări greu de acceptat. Fundașii centrali s-au descurcat bine (mai puțin când Nibombe lufta câte-o minge), dar pe benzi a fost greu, în special pe stânga, unde Maxim nu a prea reușit să-l țină în frâu pe Roman. În rest, Goga, Chiacu, Magera și Parks nu au avut nimic de contribuit astăzi, ceea ce s-a și văzut - imposibil să câștigi când îți lipsesc doi oameni de pe teren. Oricum, nu trebuie dramatizat: situația e rezonabilă. Ca în fiecare iarna, decisive vor fi mutările de pe piața transferurilor. Ar fi frumos să ne copleșească o minune.

Poli: Pantilimon (5,5) - Bonfim (4,5), Luchin (6), Nibombe (5,5), Maxim (5) - Bourceanu (6), Alexa (6,5), Chiacu (5) - Bucur (5,5), Magera (5), Goga (5)

Schimbări:

Parks (5) pentru Magera (min 45)
Art. Kramyan (5,5) pentru Chiacu (min 57)
Arm. Karamyan pentru Maxim (min 74)

6 decembrie 2009

Poli - Pandurii 1:0 (1:0)

A fost, probabil, cel mai prost meci câștigat al acestui tur de campionat. Alb-violeții, prea relaxați, prea deconcentrați, au căutat să controleze partida, dar dacă în prima repriză le-a ieșit, în a doua oaspeții au dominat și au pus destulă presiune pe apărarea noastră.

Poli a avut o primă bună ocazie în minutul 6, când Magera i-a pasat elegant lui Parks, dar șutul acestuia din unghi a trecut de puțin pe lângă. Faza aceasta a anunțat oarecum intențiile Politehnicii, iar cinci minute mai târziu, Bucur avea să deschidă scorul: după o acțiune prelungită de atac, cu Parks la marginea careului, Goga a trimis spre poartă, balonul a ajuns la Bucur și atacantul nostru a marcat! Același Bucur a avut o imensă ocazie în minutul 15, când nu a reluat bine cu capul o centrare a lui Goga, înainte ca meciul să se domolească, cu Poli controlând jocul așa cum a făcut-o și la Mediaș. În afară de câteva semi-ocazii ale noastre, oaspeții au avut o contră periculoasă, dar Pantilimon a fost la post. Scorul putea să fie 2:0 pe finalul reprizei, când Stanca a intervenit excepțional la o finalizare cu capul a lui Nibombe!
Din păcate, mitanul secund a avut o total altă față. Pandurii au început să stea mai mult în jumătatea noastră și să ajungă mai ușor cu mingea în careul lui Panti. În special după înlocuirea lui Magera cu Chiacu, Poli nu a mai construit nimic, în timp ce cehul și-a arătat vizibil iritarea la decizia lui Sabău, aruncând tricoul pe banca de rezerve. Fără cineva care să recepționeze baloanele la mijloc și să le dea mai departe, alb-violeții au avut mari probleme în a menține posesia - noroc că nici oaspeții nu știau ce să facă cu ea. Singura fază reală de gol a venit în minutul 75, când Karamyan a trecut de mai mulți jucători în careul advers, a șutat din unghi și Stanca a reușit o nouă intervenție salvatoare. Finalul de meci a fost frustrant și a oferit câteva motive de trepidații, dar până la urmă totul s-a terminat cu bine.

Punctele contează cel mai mult în acest moment și este de înțeles că jucătorilor le poate fi greu să treacă de la Ajax la Pandurii, ca imagine, cât și ca abordare. Din păcate, mai mulți jucători au fost foarte slabi azi, cu Parks și Goga în frunte. Costaricanul a intrar rar în joc, iar de obicei, când a intrat, a reușit doar să piardă mingea în driblinguri infinite, în timp ce Goga, deși a avut câteva faze mai de succes, a lăsat impresia că nu își dă silința cum trebuie. În rest, e greu de evidențiat cineva anume - poate doar Bourceanu și Bucur, dar asta e prea puțin. Cât despre Magera, de înțeles frustarea sa când pe teren se află cel puțin doi jucători care nu fac mai nimic, dar reacția pe care a avut-o putea fi evitată.

E clar că va fi nevoie de o altă prestație la Brașov pentru a deveni campionii de toamnă.

Poli: Pantilimon (6) - Bonfim (6), Luchin (6), Nibombe (6), Maxim (5,5) - Bourceanu (6), Alexa (5,5), Goga (5) - Parks (5), Magera (5,5), Bucur (6,5)

Schimbări:

Chiacu (5) pentru Magera (min 51)
Art. Karamyan (5,5) pentru Goga (min 69)
Stancu pentru Parks (min 85)

P.S. Bravo CVUCS!

5 decembrie 2009

Alves Dédé

Data naşterii: 04.07.1981
Locul naşterii: Lobito (Angola)
Inălţime: 184 cm
Greutate: 80 kg
Poziţie: Mijlocaș defensiv

Sursa: dailylife.com

SezonClubŢarăLigăMJGM
2009-10Arles Avignon
FRB40
2008-09Pacos FerreiraPTA211
2007-08Pacos Ferreira
PTA251
2006-07TrofensePTB284
2005-06Portosantense
PT
C241
2004-05O Elvas
PT---
2003-04O Elvas
PT-193
2003Ac. LobitoAO
-
--
2002Ac. Lobito
AO-
--
Total:12110

MJ= Meciuri jucate; GM= Goluri marcate; AO= Angola; PT= Portugalia; FR = Franța;

Sursa: Football Manager 2010, lequipe.fr, zerozero.pt

Tiago Costa

Data naşterii: 22.04.1985
Locul naşterii: Lisabona (Portugalia)
Inălţime: 174 cm
Greutate: 74 kg
Poziţie: Fundaș dreapta

Sursa: zerozero.pt

SezonClubŢarăLigăMJGM
2009-10Vizela
PTC60
2008-09Varzim
PTB142
2007-08VarzimPTB00
2007-08VihrenBGA60
2006-07Vitoria Setubal
PT
A00
2006-07HeartsGBA10
2005-06Benfica B
PT---
2004-05Benfica B
PT
-
--
2003-04Benfica
PTA
00
Total:272

MJ= Meciuri jucate; GM= Goluri marcate; BG= Bulgaria; PT= Portugalia; GB = Marea Britanie;

Sursa: Football Manager 2010, Wikipedia, zerozero.pt

4 decembrie 2009

La mulți ani...

Poli Timișoara!

Zvonuri transferisime

Trei nume se vehiculează azi drept foarte aproape (ba chiar certe): Eric (Mediaș), Dédé (Arles Avignon), Tiago Costa (FC Vizela). Dacă despre primul știm că este mijlocaș de creație, al doilea e închizător în liga a doua franceză, iar al treilea fundaș dreapta în liga a treia portugheză.

Despre Dédé, care n-a prins decât patru meciuri în acest sezon, ar merita evidențiat că a jucat, totuși, 46 de partide în doi ani la Pacos Ferreira (liga 1 portugheză), iar în condițiile în care nu avem nevoie decât de o rezervă pe acel post, pare o opțiune rezonabilă.

Tiago Costa nu ofera însă nici măcar o garanție statistică. După ce a fost crescut de Benfica, a ajuns la Hearts unde a jucat un meci, iar apoi a revenit în Portugalia, la Vitoria Setubal. Nu a jucat deloc pentru ei, a coborât câteva ligi la Vihren, ca apoi să ajungă în liga secundă, la Varzim, unde a dat două goluri în 14 partide. E la Vizela de anul acesta.

Eric e mai cunoscut, deci l-am lăsat la urmă. În junețe la Flamengo, apoi plimbat puțin prin Brazilia, a ajuns la Mediaș în 2007/2008, de la Metropolitano. A devenit titular instant practic, marcând zece goluri în sezonul de debut din liga a doua. Anul trecut a prins 25 de meciuri și a înscris trei goluri în Liga 1, iar în acest an are deja trei reușite din 13 etape jucate.

E clar că nu dă extazul peste mine - chiar din contră, căci aceste transferuri nu indică nimic nou pe frontul de vest. Să vedem ce se confirmă, căci de zvonuri plate am mai avut parte. E oarecum rezonabil să fie aduși niște jucători care evolueze pe posturile în cauză (în special fundaș dreapta și mijlocaș la închidere), fiindcă rezervele pe acele posturi nu sunt foarte viabile (dat fiind că Borbely nu prea intră în schemă).

Ca să fiu însă specific în ceea ce cred eu că e necesar și unde nu e loc de compromisuri: fundaș stânga și mijlocaș dreapta. Asta, pentru un clasic 4-4-2.

3 decembrie 2009

Poli - Ajax 1:2 (1:1)

Cumva, deși Poli a dat cam totul în meciurile europene și a jucat binișor în toate partidele (să se înțeleagă că a avut șansele ei), nu am reușit să obținem mai mult decât două puncte până în acest moment. Astăzi, apărarea improvizată a fost depășită în mai multe rânduri, Sabău regretând cu siguranță neincluderea lui Luchin în lotul pentru UEFA, dar la fel nici arbitrul italian nu a vrut să mențină meciul în echilibru când s-au ivit momentele cheie.

Teoretic, a început perfect. Era minutul doi, Stancu devia cu capul la Bucur, acesta ținea de mingea, trecea de doi jucători, îl găsea în spate pe Goga, iar șutul acestuia prinde bara și întră în plasa porții lui Stekelenburg. Din păcate, avantajul nu a ținut decât cinci minute (primele cinci minute în care Poli a condus pe cineva în EL!), căci partea central stângă a apărării, unde Suarez a făcut cam ce-a vrut, a cedat, și cu puțin noroc și ajutor de la Scutaru (sau Bonfim), atacantul celor de la Ajax a egalat, marcând la colțul scurt. Repriza s-a dovedit a fi echilibrată în continuare, cu șanse de ambele părți. Mai întâi oaspeții au fost aproape de gol în minutul 12, înainte ca trei minute mai târziu, Artiom să execute o liberă periculos în careu, unde Stekelenburg nu a reușit să rețină, mingea a ajuns la Mera, dar acesta nu a reușit să șuteze pe lângă adversarul pe care îl avea în față. A urmat o perioadă mai liniștită, înainte ca Bourceanu să trimită mingea de puțin pe lângă din liberă, în minutul 29. I-a venit rândul lui Suarez din nou, dar acesta nu a putut marca din doar câțiva metri, înainte ca Poli să ofere replica prin Karamyan, care a șutat din poziție centrală după o fază lucrată pe dreapta de Bourceanu, dar Steklenburg s-a întins și a respins. Înainte de finalul reprizei, Magera și-a trecut în cont o semi-ocazie, trimițând mingea din liberă puțin pe lângă, dar sentimentul la pauză era că meciul e deschis oricărui rezultat.

Din păcate, nici nu începuse bine mitanul secund că Ajax a trecut în avantaj, la o neglijență a fundașilor centrali, care l-au lăsat pe Pantelici liber, iar acesta nu l-a iertat pe Pantilimon. Meciul s-a rupt complet în minutul 50, când Bonfim a tatonat puțin mai agresiv și a comis un fault din spate, în careu, astfel că oaspeții au primit penalty, dar decizia de a-l elimina pe fundașul nostru, pentru un fault, totuși, prea puțin central, consider că nu era necesară și nici în spiritul jocului. Pantilimon a ghicit colțul în care a bătut Suarez, dar era clar că șansele Politehnicii deveniseră brusc mult mai mici. În minutul 57, Suarez a ratat incredibil cu poarta goală, înainte ca tot el să obțină un nou penalty și o eliminare, de această dată a lui Pantilimon. Culmea a făcut ca uruguayanul să execute din nou slab, dând dovadă de o indolență ibrahimovicenească, și Taborda a reușit să pareze! Ajax și-a mai trecut în cont două șanse excelente, prin Sulejmani, care a nimerit bara de ambele ori, dar în rest, oaspeții nu au presat prea mult - de apreciat, zic eu. Alb-violeții nu au avut forța să mai facă ceva în afara de a fugi enorm, dar fără sorți de izbândă, iar după cinci minute de prelungire partida a luat sfârșit. Păcat, jucătorii meritau mai mult.

Precum zice și Sabău, altfel se disputa partida dacă Poli nu ar fi avut o apărare improvizată. Practic au evoluat trei fundași centrali, Scutaru, Bonfim și Mera, dar au existat nenumărate neînțelegri, în special între cei doi, acestea fiind la baza a doua dintre golurile primite. Și Karamyan a fost depășit în multe rânduri de Suarez, evidențiind din nou necesitatea unui fundaș stânga consacrat, în timp ce Stancu a evoluat prost sub presiune. În rest, nu e nimic de imputat, alb-violeții au muncit enorm și s-au prezentat onorabil, date fiind condițiile. De remarcat în special spiritul de luptă al celor doi închizători!

Bravo Poli!

Poli: Pantilimon (5,5) - Bonfim (4), Scutaru (4,5), Mera (5,5) - Stancu (5,5), Bourceanu (6,5), Alexa (6,5), Art. Karamyan (5,5) - Bucur (6), Magera (5,5), Goga (6,5)

Schimbări:

Parks (5,5) pentru Magera (min 50)
Taborda (6,5) pentru Bucur (min 62)
Maxim pentru Goga (min 73)

1 decembrie 2009

Avancronică: Poli - Ajax

Fără șanse de calificare, ne-au rămas doar gloria și prestigiul primei victorii din Europa League, mai mult, împotriva renumitei Ajax Amsterdam. Chiar dacă olandezii nu mai sunt forța de odinioară, Sabău are dreptate când îi laudă și spune că avem șanse mici împotriva lor. Egalul din prima etapă a fost mai mult o conjunctură. În campionat, Ajax stau pe un bunicel loc 3, dar în ultimele 6 etape, în afara derby-ului pierdut 0-1 cu liderii Twente, și-au nimicit adversarii, înscriind câte 4 sau 5 goluri pe meci. Printre acestea se remarcă un 4-2 la Alkmaar și un 5-1 împotriva celor de la Feyenoord.

Se pare că ne așteaptă un meci cu multe goluri, mai ales că ai noștrii au anunțat că vor juca ofensiv. O decizie firească având în vedere că nu avem nimic de pierdut și că era timpul ca publicul să vadă spectacolul promis de mult lăudata Europa League. În plus, echipa ne-a arătat cât de frumos poate să arate și cu toții suntem curioși ce putem face împotriva unui adversar valoros precum Ajax, după cele 2 victorii categorice din campionat.

Olandezii au nevoie doar de un egal, deci probabil din nou vom avea un meci cu noi în atac și ei în așteptare. Ultima oară am pierdut 1-3, deci să avem grijă, să nu ne avântăm orbește. Un gol rapid ar fi perfect pentru că va simplifica lucrurile pentru noi. Va fi foarte interesant de văzut dacă jocul de posesie excelent din ultimele 2 meciuri va putea să îi amețească și pe batavi. (Se anunță din nou ceață la ora meciului?) La ei am reușit să rezistăm pentru că i-am ținut departe de poartă și s-au rezumat la șuturi de la distanță, parate de Pantilimon. Și când Suárez, omul cu cele mai multe șuturi pe spațiul porții din competiție - 20, nu reușește să fructifice decât unul, e normal să poți trage de un 0-0. Dar nu știi niciodată când intră vreuna, mai ales că miercuri seara, lucrurile vor fi total diferite.

Să sperăm, deci, la un spectacol fotbalistic reușit.

Hai Poli! La luptă!
Google+