25 aprilie 2007

FC National - Poli 0:2 (0:1)

A venit si prima victorie in deplasare de hat-hat, tocmai in fata echipei prea-bunului domn Iacov! FC National este o stafie, o naluca fotbalistica, o caricatura de prost gust a formatiei care incanta prin jocul prestat acuma cativa ani, acea buturuga mica si frumoasa care a rasturnat multi cai mari.

Meciul a debutat cu o mare ocazie a lui Bucur, in minutul 4, cand Nae a respins lobul atacantului nostru. Urmatoarele cincisprezece minute au fost relativ echilibrate, fara mari sanse de gol. Apoi a venit o libera executata de Caramarin, care l-a gasit excelent pe Canu, acesta inscriind al doilea sau gol pentru Poli! Partida a continuat in acelasi ritm pana la pauza, de notat fiind mai ales ratarea lui Bucur din finalul reprizei, cand a trimis pe langa poarta dintr-o pozitie clara de gol. Nici bine nu incepuse mitanul secund, ca alb-violetii s-au gandit sa mai inscrie o data, Caramarin fructificand (oh, trebuie sa o spun - ca in zilele bune!) o pasa lunga a lui Karamyan (cred) si rezolvand problema castigatorului. Nationalul pasa in continuare haotic, fara a-si crea vreo sansa cu adevarat periculoasa la poarta lui Pantilimon, iar doar lipsa totala de inspiratie a lui Bucur a facut ca scorul sa-si pastreze proportiile miloase. Odata intrat in minutul 70, Torje si-a facut instant simtita prezenta, ajungand pe finalul meciului chiar si intr-o pozitie favorabila de a marca, de unde a trimis insa peste cu piciorul stang. Ultimul fluier a arbitrului a consemnat astfel o victorie bine meritata a lui Poli, in fata unui adversar mai mult decat blazat.

Omul meciului a fost - fara dubii - Caramarin, pasator de gol si marcator intr-o partida in care a oferit multe pase excelente, irosite indeosebi de Bucur. Este de bun augur aceasta revenire a lui Cara, a carui viitor este inca in balanta. S-au mai remarcat Omoduemuke, prin efortul lui continuu pe tot terenul, si Alexa, fara rival la centru.

Tin sa remarc faptul ca Velcea a lucrat excelent la executarea fazelor fixe, acesta fiind al treilea meci consecutiv in care alb-violetii inscriu in urma unei lovituri libere/corner. Cat de mult poate conta sa profiti de aceste bune oportutinati de a inscrie!

Sper sa confirmam aceasta buna forma sportiva si in partida cu Pandurii, o echipa solida si nu usor de invins. In mod normal, ar trebui sa putem izbuti a treia victorie consecutiva in campionat.

Notele de astazi: Pantilimon (6) - Emeghara (5,5), Canu (6,5), McKain (6) - Karamyan (6), Alexa (6,5), Omoduemuke (6,5), Abiodun (6) - Bucur (5), Caramarin (7), Cristea (5), iar pe parcursul meciului au mai intrat Torje (6), Grigorie si Matei in locurile lui Cristea, Caramarin si Emeghara.

22 aprilie 2007

Poli - Ceahlaul 2:0 (1:0)

Deja a doua victorie la rand, mai putin si pierd sirul!

Poli a invins astazi dupa un meci frumos, in care a dat dovada de aceeasi determinare ca in partida cu Steaua, desi a avut doi oameni in minus in ultimele douazeci de minute. Golurile alb-violetilor au fost inscrise de Canu, in minutul 7, si Karamyan in minutul 80, dintr-un penalty obtinut de Torje. Plesan a fost eliminat pentru cumul de cartonase galbene in minutul 50 si Radoi a vazut rosu direct in minutul 70. Un raport mai detailat dupa ce vad meciul.

Victoria de azi vine insa ca o importanta confirmare dupa calificarea in finala Cupei si, mai mult, dupa vorbele ignorante ce ne incriminau, ale celor de la Universitatea Craiova.

Sper sa castigam si miercuri la FC National, caci a termina in afara primelor cinci echipe, cu Gloria sau Vaslui deasupra noastra, mi s-ar parea - totusi - cam rusinos.

Hai PolI!

19 aprilie 2007

CR: Poli - Steaua 1:0 (1:0)

Minune! Cu adevarat minune! Trezindu-ma in aceasta dimineata am avut ceva probleme in a ma asigura ca rezultatul obtinut ieri seara a fost intru realitate cel de care imi aduceam aminte. Nu vreau sa ni se urce la cap - am avut sansa si am jucat cu daruire, iar ce am jucat imi vine mai greu a stabili - dar am reusit un rezultat absolut nesperat care da o oarecare culoare acestui sezon.

In contextul lipsei de forma a Stelei, alb-violetii s-au aparat deobesit de eficient si au inscris prin McKain, in urma unui corner executat de inepuizabilul Karamyan. Cum adversarii nostri au fost complet impotenti si noi ne multumeam completamente cu rezultatul, repriza secunda ce a urmat golului din minutul 44 a fost una de uzura, in care apararea lui Poli a respins cu brio mai toate atacurile stelistilor. De remarcat doar ocazia lui Nicolita din debutul mitanului, precum si tentativele nereusite ale lui Karamyan si Torje. Fotbal putin, daruire mai multa de partea noastra si un dram de noroc - cam acestea au fost, in concluzie, atuurile ce ne-au faciltiat accederea in finala competitiei.

Despre jucatori vreau sa fac doar cateva remarci: deosebit de buni Alexa, Karamyan si Omoduemuke (de ce a trebuit sa-l tot vedem pe Srhoj?), remarcabil efortul lui Mansour in a doua repriza, precum si risipa (relativ ineficienta) de energie a lui Plesan. Tin sa laud totusi dispozitia in teren a jucatorilor si deciziile corecte luate de Velcea in timpul si inaintea meciului, care in sfarsit a trimis pe teren macar o parte din jucatorii pe care tot doream sa ii vad jucand mai mult.

Desi toata lumea spune ca astfel alb-violetii isi sterg toate pacatele, eu unul nu pot sa fiu de acord. In ciuda faptului ca performanta este foarte meritorie, aceasta trebuie dublata cu meciuri aidoma in campionat - si cand spun aidoma ma refer, intai si intai, la devotamentul aratat ieri. Indiferent de cicrumstante, Poli trebuie sa inceapa sa joace si fotbal la un moment dat.

Pana atunci, bravo din nou baietilor si la mai mare!

Poli: Pantilimon (6) - Radoi (6), McKain (6,5), Canu (6), Emeghara (6) - Karamyan (6,5), Omoduemuke (6,5), Alexa (6,5), Matei (5,5), Plesan (5,5) - Mansour (6) , cu Torje (6), Caramarin (5,5) si Bucur intrand in locurile lui Matei, Plesan si Omoduemuke.

16 aprilie 2007

Pe scurt despre Cupa

Voi fi privat de beneficiile tehnologiei avansate in zilele urmatoare, astfel ca - probabil - despre meciul de Cupa cu Steaua o sa raportez de abia vineri. Sper doar sa am ceva de raportat.

Singura mea speranta este ca Velcea sa revina la tactica "obisunita" si sa introduca toti jucatorii pe care ii are la dispozitie care nu au jucat cu Unirea Urziceni - sau care au jucat mai putin. Ca de iarasi incepem cu Srhoj titular, eu ma supar. Rau de tot.

14 aprilie 2007

Poli II - FC Targoviste 6:1 (1:0)

Face omul tot ce poate ca sa caute fericirea in Poli si am ajuns mai demult la concluzia ca Poli II este cel mai scurt drum in aceasta directie. Chiar daca fotbalistii raman doar cu gloria rezultatelor, imi incanta inima sa vad daruirea lui Rada, siguranta lui Luchin sau elanul lui Popovici.

Victoria de astazi, desi la un scor nesperat, nu se intrevedea prea mult in prima repriza. Oaspetii au evoluat mai bine si doar doua parade ale lui Zimmerman au tinut tabela imaculata. Culmea vine ca la singura ocazie de poarta, alb-violetii au si inscris, Rada fructificand o lovitura de colt. Mitanul secund a fost un iures pentru tinerii polisti, de remarcat fiind faptul ca diferenta a facut-o executarea fazelor fixe. Meritul in acest sens il are Patras, care desi nu a stralucit, a fost letal la cornere. Golurile doi, trei si patru au venit toate dupa lovituri de la coltul terenului executate de internationalul moldovean de tineret! Intai reluarea lui Straut loveste un adversar, mingea cade in careu, toata lumea incearca s-o loveasca si pana la urma Scutaru o introduce in plasa. La doar cateva minute un alt corner este respins de apararea targovisteana, mingea ajunge pe flanc si de acolo in careu unde Oprea si Straut combina frumos, sutul primului este deviat in bara dupa care mingea este sutata de al doilea in poarta goala. A patra reusita a fost precedata la randu-i de un corner, mingea ajungand la Daminuta care a inscris cu un sut puternic din interiorul careului. Golul cu numarul cinci a venit in urma unei faze de contra-atac, finalizata cu centrarea excelenta a lui Axente si golul lui Oprea. Oaspetii au inscris golul de onoare la o eroare a lui Zimmerman, inainte ca centralul Helesteanu sa acorde un penalty pentru alb-violeti, dupa un hent clar in careu. Gol Axente si scor final 6:1.

Pe cat de surprinzatoare a fost victoria, pe atat de placuta s-a dovedit a fi. De remarcat jocul fara cusur al lui Luchin, care doar la o singura faza a scapat mingea dupa o pasa gresita de la Scutaru. Vreau sa spun ca nu exista fundas la echipa mare cu plasamentul si precizia lui Luchin - ca sa nu mentionam de golurile inscrise in acest sezon. Pe langa marcatori s-a mai remarcat Popovici, intrat in a doua repriza, care a luat in driblinguri toata apararea oaspetilor, iar chiar de nu a avut succes, a facut spectacol. Individualismul sau il imparte cu alti jucatori, precum irecuperabilul Axente, care lasa impresia ca n-ar pasa in veci daca nu ar fi pocnit peste picioare de un adversar. Straut a depus obisnuita doza de efort, chiar de jocul sau a alternat - mai ales in prima repriza - in timp ce Oprea a muncit in stilu-i tipic, dovedinu-se pana la urma o piesa importanta in angernajul echipei.

Ah, si de ce nu joaca niciunul dintre acesti jucatori la prima echipa? De ce trebuie sa ne multumim cu vorbele goale ale lui Roti, cum ca "X sau Y vor ajunge curand la echipa mare"? Ma tem ca totul tine de logistica si management, doi termeni care la echipa noastra nu fac altceva decat sa ne dea batai de cap si de suflet.

13 aprilie 2007

Urziceni - Poli 2:0 (2:0)

Na, ce ne-au batut si astia, ce si-au luat vreo zece jucatori in mercato si au aratat ca o echipa intr-o maniera in care Poli n-a facut niciodata. Jucatori "mici" au jucat mult peste jucatorii nostri "mari", care mare nu poate fi coroborat decat cu suma de transfer platita pentru ei. Chiar de Velcea a inceput ca fraieru din nou cu Srhoj (de la care a plecat golul doi) si a facut schimbarile prea tarziu considerand scorul, nu sunt convins ca un antrenor bun va putea face ceva cu tantalaii astia.

Golul intai al gazdelor a venit dupa o libera oferita pe tava de centralul partidei (libera precedata de umilirea fundasilor nostri de cel care avea sa inscrie), B. Stancu executand imparabil (sau asa parea din unghiurile bizare ale Telesportului) peste zid. Golul doi, dupa o minge pierduta de Srhoj, aruncata peste fundasii visatori McKain si (mai ales) Canu, acelasi Stancu il vede pe Popa stand pe ganduri in fata portii si il lobeaza. Poli a avut trei ocazii mai acatarii in toata partida, doua ratate de Cristea si un sut al lui Torje scos de pe linia portii de un fundas al gazdelor. In rest, doar Urziceniul a contat, profitand de prea laudatul sistem tactic ce le-a permis sa faca ce vor pe benzi, unde Emeghara si Matei nu erau niciodata dublati de colegi.

Nu prea mai e nimic de comentat. Asta e, am zis ca sezonul asta nu mai obtinem nimic. Nici nu stiu ce ar fi de facut.

Popa (5) - Emeghara (5,5), McKain (5), Canu (5), Matei (5) - Karamyan (5), Alexa (6), Srhoj (4,5), Plesan (5), - Bucur (5), Cristea (5) cu Torje (5,5), Omo (5,5) si Mansour intrand pe parcursul reprizei secunde.

6 aprilie 2007

Poli - Otelul 1:0 (1:0)

A sosit si prima victorie in campionat din 2007, o victorie - spun eu - meritata, mai ales datorita jocului lamentabil prestat de oaspeti. De remarcat numarul foarte mic de spectatori, pe la 2500, desi era de asteptat dupa ultimele rezultate.

Alb-violetilor le-a trebuit sa se friga putin inainte sa se trezeasca, oaspetii fiind aproape de gol - parada Popa. Ocazia de debut a galatenilor a fost, vorba aceea, "un foc de paie", Poli ocupand de aici incolo jumatatea adversa de teren. Dupa minute bune de dominare, Bucur a trimis in plasa o centrare excelenta a lui Alexa si a deschis scorul, la jumatatea reprizei intai. Alb-violetii se retrag dupa gol si permit galatenilor sa urce in atac, dar acestia nu reusesc sa puna in pericol poarta lui Popa. Repriza secunda este una mai animata, cu Poli la comanda mai ales in prima ei parte. Karamyan, Cristea si Grigorie semneaza cele trei mari ocazii ale reprizei, in timp ce oaspetii isi incearca norocul doar prin suturi de la distanta - fara succes. Alb-violetii se apara in ultimele minute si scorul ramane cel stabilit de golul lui Bucur. De notat ca Zimmerman l-a inlocuit pe Popa la pauza, acesta din urma fiind accidentat.

Dintre jucatori doresc sa remarc in special aportul lui Ionut Matei, care a fugit enorm. a recuperate multe mingi si a iesit exemplar cu mingea la picior din aparare. Determinarea face ca el sa fie superior lui Olah chiar si pe postul de mijlocas. Sa speram ca va mentine ritmul si in partidele ce urmeaza. Alexa si Canu au fost piesele centrale apararii, in timp ce Emeghara a alternat intre deposedari excelente si riscuri inutile. La mijloc, Karamyan a facut risipa de efort, cu mai mult succes in repriza secunda, dar a fost egoist in anumite momente cand o pasa putea fi o solutie mai potrivita. Srhoj, introdus din motive misterioase titular, s-a descurcat mai bine decat cu CFR Cluj, dar pe plan ofensiv fost inexistent - ceea ce nu se poate spune despre Omoduemuke, cel care l-a inlocuit pe Srhoj. De aici si intrebarea de ce Omo nu este titular. Grigorie a fost piesa "letala" la mijloc, chiar daca golul a venit in urma unui presing facut de el. Nu mi-a fost dat sa vad vreodata un jucator care sa isi bata joc astfel de talentul sau. Eu inteleg sa nu fuga precum Matei si sa nu intre precum Alexa la mingi, dar atunci ma astept ca in momentul in care paseaza, pasa sa fie perfecta! Vise. In atac, Bucur si-a facut datoria, iar Cristea, desi a inceput cu spor, s-a muiat pe parcursul meciului.

Sincer sa fiu, sper sa pot spera din nou. Jocul alb-violetilor a oferit o mana de momente frumoase, unele individuale si altele colective, dar acestea au fost inca prea sporadice. De remarcat in special faptul ca Velcea a reusit "sa-i forteze" pe jucatori sa iasa din aparare mai des prin pase scurte. Etapa viitoare infruntam o echipa cu patru victorii consecutive la activ, ceea ce inseamna ca nu vom avea o treaba deloc usoara la Urziceni. Ramane de vazut ce va mai fi pana atunci si, intrebarea care planeaza inevitabil, unde a fost Plesan la aceasta partida.

Popa (6) - Emeghara (6), McKain (6), Canu (6,5), Matei (6,5) - Karamyan (5,5), Alexa (6,5), Srhoj (5,5), Grigorie (4) - Bucur (6), Cristea (5,5) cu Zimmerman (6) intrat in locul lui Popa, Omoduemuke (6) in locul lui Srhoj si Radoi in locul lui Karamyan.

Nu in ultimul rand, va urez un Paste Fericit tuturor! Hai Poli!

1 aprilie 2007

CFR - Poli 2:1 (1:1)

Si astfel a trecut ultima partida dupa care Plesan ar putea spune ca "a fost o echipa buna, dar urmeaza adversari mai accesibili, pe care ii vom nimici, ii vom starpi de pe fata pamantului" in tot acest timp privind direct inspre camera de luat vederi.

Precum spuneam, nu erau motive sa-mi fac sperante. Nu fiindca CFR ar fi cine stie ce echipa (din 3 faze importante de poarta, 2 au fost gol), ci fiindca noi nu avem taria sa luptam organizat si cu devotament. Noi adica aia de pe teren. Poli a deschis scorul, dupa un contra-atac ca la carte, o centrare perfecta a lui Karamyan, o preluare la fel de perfecta a lui Bucur si o finalizare pe masura. CFR-ul nu a pus in pericol poarta adversa decat printr-un sut peste poarta a lui Coroian, ca apoi sa egaleze inainte de pauza, dupa o greseala in lant a apararii noastre - Panin inscriind in dreapta lui Popa, prins pe picior gresit. In repriza secunda meciul a fost controlat mai autoritar de gazde, dar primul sut pe poarta (si golul cu numarul doi) a venit dupa un corner, la care Srhoj a trecut pe sub minge si Galiassi a avut de indeplinit o formalitate. Putea fi 3:1 mai tarziu, cand doar dubla-parada a lui Popa a facut ca scorul sa ramana acelasi. Poli a atacat firav si nici macar dupa eliminarea gratuita a lui Frunza nu a reusit sa traga vreun sut mai acatarii catre poarta lui Stancioiu. In intreaga repriza, doar tentativele de la distanta ale lui Olah si Caramarin, precum si recuperarea irosita penbil de Mansour au fost - cat de cat - periculoase. Asadar, fluier final.

Pentru mine este clar ca Velcea nu va reusi nimic la Poli, deoarece nu are, vorba aceea, "boase"; si daca totusi are, astept sa-mi infirme afirmatia in partidele urmatoare. Schimbarile le-a facut post pe post si dupa incasarea celui de-al doilea gol, iar pe Srhoj l-a lasat in teren, desi trebuia schimbat inca de la pauza. Cu Mansour nu avea ce face, ca atunci cand nu vrea, nu vrea, dar tind sa cred ca uneori schimbarile pe "profil" nu se justifica. Stie sa vorbeasca - Velcea - si este constient de problemle de la echipa, intrebarea vine daca are solutile pentru a iesi din infern. Oricum, chiar daca Artimon nu era vreun zeu tactic, macar a reusit sa bine-dispuna o parte din deprimatii aia de pe teren, ceea ce valoreaza aproape la fel de mult ca o asezare tactica potrivita - daca nu mai mult.

Orice rezultat pozitiv in acest retur - si aici ma refer mai ales la partida din semifinala cupei - va fi o surpriza imensa, absolut grandioasa, caci Poli in actuala formula este echipa nimanui. Si vina pentru acest sezon ii apartine lui Marian Iancu, deoarece a fost moale cand nu trebuia sa fie (R. Lucescu) si a fost dur cand din nou nu se impunea (Artimon). Sa privim doar inainte, adica sezonul viitor, caci sezonul asta nu mai este nimic de vazut.

Popa (5,5) - Emeghara (6), McKain (6), Canu (6), Olah (5,5) - Karamyan (5,5), Srhoj (4), Plesan (5,5), Matei (5,5) - Bucur (6,5), Mansour (4,5), iar Caramarin (5) in locul lui Plesan, Cristea in locul lui Bucur si Grigorie in locul lui Matei.

31 martie 2007

Poli II - Minerul Lupeni 2:1 (1:1)

Revenit pe tarlaua patriei, am zburdat catre cel mai la-ndemana meci care implica o echipa alb-violeta. Astfel, mi-am facut doza de buna-dispozitie inaintea temutului meci de maine - in privinta caruia sunt destul de sceptic.

Poli II a jucat precum in alte dati, cu entuziasm tineresc, si a dispus, cu ajutorul portarului oaspetilor, de Minerul Lupeni, echipa clasata pe locul al patrulea inaintea acestei partide. Jocul prestat de adversarii nostri - care aratau mai mult ca o echipa de rugby decat una de fotbal - a reflectat valoarea seriei secunde in lipsa ei absoluta. Astfel, tinerii alb-violeti au inceput mai bine si au deschis scorul dupa o libera executata de Patras, respinsa prost de portar, si introdusa in poarta de Poparadu. Imediat dupa gol, Minerul a prins curaj si a fortat egalarea, care a venit cinci minute mai tarziu, in minutul 20, cand Vezan l-a invins pe Pantilimon printr-un sut frumos, in plasa laterala. Oaspetii au continuat sa preseze, dar prima repriza a fost saraca in ocazii, doar doua libere executate peste poarta de Torje mai fiind de notat. Mitanul secund a fost dominat mai autoritar de Poli II, care au revenit in avantaj dupa o centrare a lui Torje, scapata de acelasi tanar portar al Lupeniului, astfel ca Patras a avut de indeplinit o simpla formalitate. In continuare alb-violetii au controlat mijlocul terenului si s-au aparat precis, mai putin la un corner in urma caruia o parada a lui Pantilimon ne-a salvat de la primirea unui gol. Pana la final am mai notat doua ocazii importante, cand Axente si Rivis nu au reusit sa finalizeze lansarile excelente ale lui Daminuta. Scorul final reflecta perfect realitatea din teren, alb-violetii castigand al doilea meci consecutiv.

Dintre jucatori tin intai sa-i remarc negativ pe Axente si Roman, primul aducand mult a Mansour-ul sezonului trecut prin performanta sa de astazi, iar al doilea evoluand absolut lamentabil, irosind nenumarate mingi la centrul terenului. In rest insa, toata echipa a evoluat bine. Linia de fund (Siminic, Scutaru, Luchin, Galan) s-a achitat excelent de sarcini, in ciuda gabaritului jucatorilor adversi. La mijloc, Poparadu (pe care nu il mai vazusem jucand) a fost foarte util, in timp ce Popovici si Patras au muncit mult, desi primului nu i-au iesit prea multe. Torje a avut la randu-i un aport signifiant, chiar daca nu a stralucit. Am remarcat in special prestatia celor doi introdusi in repriza secunda, Daminuta si Straut, care au creat acea superioritate de care aveam atata nevoie in jumatatea adversa.

Asadar, lucrurile stau bine la Poli II, in ciuda faptului ca alb-violetii se afla doar pe locul opt. Cred ca este posibil sa terminam in primele cinci echipe, ceea ce ar fi o performanta notabila, in contextul profilului acestei echipe. Si mai cred ca am avea nevoie sa terminam in primele cinci, pentru ca numai astfel putem da dovada de valoare in raport cu un nivel civilizat de fotbal.

Pana una alta, maine are loc partida dintre CFR Cluj si Poli, una cat se poate de grea in care sper sa furnizam surpriza. CFR-ul nu este in mare forma si nici nu este o mare echipa, dar reuseste sa adune puncte, ceea ce noi am dovedit ca suntem mai putin capabili sa facem.

25 martie 2007

Velcea interimar

Marian Iancu a anuntat astazi ca interimar la Poli va fi fostul secund al lui Artimon, Vali Velcea. Rotariu va reveni la conducerea echipei satelit.

Sincer sa fiu, nu cred ca e de bine, dar considerand circumstantele, nu aveam alte alternative care sa se conformeze cu planul lui Iancu de a-l aduce pe Uhrin Jr. de la vara. Nu imi fac iluzii ca Velcea va reusi ceva spectaculos, ba mai mult, ma astept sa iesim din cupa in partida cu Steaua si sa nu terminam mai sus de locul 6. Desi imi sta in fire sa fiu optimist, pana nu aducem pe cineva sa organizeze jocul, as fi naiv sa fiu.

Poate ne infirma totusi Velcea scepticismul.

Amical: Poli - Jiul 2:0 (0:0)

Partida amicala de astazi s-a terminat cu scorul de mai sus, Poli trecand in avantaj dupa un autogol al lui Paclesan si marind diferenta prin Mircea Oprea. Nu am vazut meciul, insa rezultatul de pe tabela si marcatori imi spun ca fie suntem slabi, fie e doar o falsa impresie. Eu cred ca stiu inspre ce inclin.

Grozni nu mai vine, nefiind multumit de ideea de a antrena doar doua luni, iar Dusan Uhrin Jr. e in asteptare. Sunt curios ce va fi, caci pana una alta suntem pe faras.

In schimb, Poli 2 a invins cu 4-1 pe Industria Sarmei Campia Turzii acasa, prin doua duble semnate Axente si Torje. Astfel, Axente a ajuns la sapte goluri marcate in acest campionat, iar Torje a dovedit din nou ca ar trebui sa joace la echipa mare in locul unuia sau a altuia dintre indolentii care evolueaza meci de meci.

In rest, no comment.

22 martie 2007

In asteptare

Pana sa aflam daca Grozni vine sau nu (desi pare mai degraba ca nu), trebuie sa ne delectam in continuare cu articole "cerebrale" despre protestul alb-violet de sambata, cu decizii pe masura ale FRF si cu "Pietricica".

Despre ziaristi nu mai vorbesc ca am vorbit deja. In schimb, interesanta decizia FRF, de a pune in aplicare sentinta TAS, dar pentru FCU Politehnica Timisoara (nu Invest), care mai evolueaza doar la nivel de juniori. Capra si varza in dulcele stil clasic...

Nu in ultimul rand, o noua decizie absolut, incredibil de penibila: semifinala Cupei impotriva Stelei se joaca la...Piatra Neamt! Adica peste 500 de kilometri de Timisoara si 350 de kilometri de Bucuresti. Mi se pare mie sau cumva nu pusca socoteala? Pentru a ajunge de la noi la Piatra-Neamt cu trenul iti trebuie mai mult de o zi! Sunt atat de dezgustat incat nu pot sa gasesc cuvintele adecvate pentru a ma exprima indecent.

Hai Poli!

19 martie 2007

Subcultura jurnalistica



De-a lungul anilor, jurnalismul ca forma de raportare dintre realitate, societate si individ s-a instrainat tot mai mult. Nimeni nu iti mai raspunde la e-mail-uri, nimeni nu te mai asculta, iar doar putini constituie o exceptie de la regula. E de inteles, oarecum, caci in ziua de azi prea multa lume poate sa scrie si prea multa lume are acces la internet. Dar ce poate scuza jurnalismul romanesc?
S-a inventat blogul asta, pe care imediat GSP l-a imbratisat si apoi PS a copiat imbratisarea GSPului. Pana una alta nu vorbim despre GSP, pentru ca brazilianul liluputan al Stelei primeaza in fata unui protest la care participa peste zece mii de oameni. Macar nu se fac de rusine prin tot felul de declamatiuni retorice despre adevarul absolut din tara asta.

Citind insa articolul de pe PS, semnat de un tovaras aparte care a dat dovada in repetate randuri de o antipatie exagerata fata de Poli - Geanta -, nu am putut sa nu fiu dezgustat. Problema este nu atat ca domnul Geanta exista (un ziarist care este portretul robot al jurnalistuli dambovitean in ceea ce priveste problema palmaresului: prost informat, lipsit de impartialitate, zeflemitor si arogant), ci ca domnul Geanta nu este un exemplar singular. Romania este totalmente coplesita de oameni precum domnul Geanta, care vorbesc fara sa stie despre ce vorbesc doar ca sa se auda vorbind. Care sunt agresivi in pix pentru ca nu au sange-n pix. Care nu sunt in stare sa treaca peste propriul orgoliu nemarginit. Care nu cunosc decat un singur punct de vedere radical si pe care nu doresc sa-l altereze. Suporterii alb-violeti sunt mult prea singuri. Timisoara este mult prea singura. Ce pretentii mai poti avea de la asa o tara? De ce nu se ridica nimeni sa ne sustina? Cand CVUCS a sustinut "recuperarea" suporterilor dinamovisti din Bulgaria cum a fost? Altii de ce nu pot face asa ceva?

Sunt atatea intrebari afurisite. Atatea vorbe goale care alaturate nu fac decat sa-ti ridice pulsul. Ce lume, ce lume!


Sursa poza: www.onlinesport.ro

17 martie 2007

Infranti, dar nu invinsi: Poli - Iasi 0-1

Gol marcat de Balba la primul sut pe poarta al oaspetilor in minutul 84.

In ciuda acestei prestatii lamentabile, peste 10 mii de Timisoreni s-au adunat in centru pentru miting! De la balconului Operei s-au tinut discursuri, ale suporterilor, ale fostilor jucatori si ale autoritatilor locale si universitare. Admirabila actiunea suporterilor alb-violeti, chiar daca ea a fost marginalizata de media romaneasca. Nu cred ca s-a mai dat dovada de atata devotament din partea unor suporteri in Romania post-decembrista, de la Cupa Mondiala din '94 sau de la acel 1-8, cand tot fanii alb-violeti au fost protagonisti. Imi pare atat de rau ca nu am putut sa ma alatur acelor oameni minunati!

Cred insa ca traim intr-o lume in care multimile nu mai au multe de spus. S-a protestat impotriva razboiului din Iraq, dar asta nu a schimbat cu nimic politica Statelor Unite. S-a protestat impotriva petrolului, impotriva preturilor de la bilete (ManU), impotriva atator lucruri, dar prea rar aceste voci au fost auzite. Citind articolul din Ziua la care face referire zambon trebuie sa ma tem, caci acesta rastoarna tot ce credeam ca ne este legal favorabil noua. Sper doar ca ai nostri conducatori nu au fost chiar atat de superficiali - atat cei de acuma, cat mai ales cei de atunci.

Articolul il puteti citi aici: http://www.ziua.ro/display.php?data=2007-03-15&id=217555

13 martie 2007

Poli 1921


Cu mare dezamagire urmaresc evenimentele din lumea fotbalului romanesc - si nu numai. Decizia FIFA de a mentine sentinta TAS a iscat un nou scandal de proportii prin care este tarat numele echipei noastre. Justitia, in termeni juridici, nu cred ca o putem stabili noi, dar ca ceva nu este in ordine putem vedea cu totii. Spusele lui Lupescu sunt cele care imi dau griji, caci adevarul il pierdem de atatea ori prin vicieri de procedura, mai ales in Romania. Iar in acest caz, nu putem fi mai presus de lege.

Sau, mai precis spus, Iancu si societatea pe care o patroneaza nu poate fi, caci ei au gresit. Dar noi avem dreptul sa nu fim ignorati - mai mult de atat, trebuie sa fim ascultati! Daca legile sunt facute pentru a indrepta nedreptatile, iar forma lor actuala nu permite acest lucru, atunci ele trebuie adaptate. Este absolut imposibil ca un om sa aiba dreptul de proprietate asupra a 86 de ani de istorie din care el a fost exclus prin propriile sale fapte. Un club de fotbal nu este doar o companie, chiar daca este organizat ca atare, iar daca suporterii nu au nimic de spus atunci cultura fotbalului nu mai conteaza nimic.

Redau aici mesajul CVUCS, semnat de Alin Boldura:

"Luptati pentru Poli!"Institutul Politehnica Timisoara a infiintat echipa de fotbal Politehnica Timisoara. Intre 4 decembrie 1921 si 13 martie 2007 aceasta echipa a purtat prin propriile forte o lupta sportiva demna intr-unul din cele mai corupte campionate de fotbal din lume. A fost o lupta grea pe care noi, timisorenii, o cunoastem la adevaratele proportii. De-o parte un club de fotbal boem, studentesc, de cealalta parte Securitatea, Militia, Armata, si ulterior anului 1990, cei care au profitat de beneficiile sistemului comunist. Toate metodele si mijloacele de intimidare in sport s-au dovedit insa neputincioase in fata dorintei de fotbal a timisorenilor si hotararii lor de a invinge. Nici infrangerile, nici presiunile, nici retrogradarile nu i-au putut opri.Fiecare abuz a adus in tribunele Timisoarei inca o suta de suporteri. Si am invins.
La exact 17 ani de la un alt apel la normalitate al acestui oras, Timisoara s-a saturat. S-a saturat ca numele orasului sa fie minimalizat si tarat prin mocirla de catre oameni a caror pozitii inalte se datoreaza mitei si coruptiei. S-a saturat ca un simbol al orasului sa fie batjocorit de catre venetici din lume si din tara. S-a saturat ca hotarari definitive ale justitiei romane sa fie ignorate de peste 4 ani de catre functionari fara lege si fara Dumnezeu. S-a saturat ca Politehnica Timisoara sa fie obiectul ironiei din partea unor oameni care nu sunt demni sa-i rosteasca numele.
Si din aceste motive, pe 17 martie 2007, timisorenii sunt asteptati sa spuna “Ajunge!”. De la ora 15.30, pe stadionul Dan Paltinisanu... La sfarsitul meciului, in marsul care se va desfasura de la stadion pana in centrul orasului. Acolo, la protestul organizat de suporterii timisoreni. Cu steagul alb-violet in mana, vom arata tuturor ca aceste culori si aceasta echipa si-au avut intotdeauna casa in Timisoara, la umbra Institutului Politehnic. Si aici vorramane pentru totdeauna!LUPTATI PENTRU POLI!

Adevarul este ca adevarul nu sta numai in hartii. Adevarul sta in noi. Iar trecutul lui Poli sau a oricarui alt club sportiv nu are cum sa stea intr-un om, caci este de atatea ori mai mare decat acel om!

10 martie 2007

Gloria - Poli 1:1 (0:0)

Am reusit sa vizionez partida de la Bistrita, tocmai in aceasta zi (17 martie) mult prea tumultoasa pentru sufletelul meu firav.

A dat insa o oarecare culoare unor declaratii facute de ai nostri bravi ostasi dupa partida cu Iasi-ul: ratam cateva ocazii pe meci, iar oaspetii inscriu la singurul sut pe poarta pe care il au. Si cu Gloria si cu Poli Iasi, Popa a incasat doua goluri parabile - ba, mai mult, care ii pot atarna serios pe constiinta. Dar problema este, din pacate, mai adanca de atat; nu ajunge sa schimbi portarul, daca tu nu reusesti sa creezi faze de poarta.

Poli a combinat binisor, mai ales in anumite momente ale jocului, dar pasa decisiva lipsea mereu. Grigorie, pe cat de bine-intentionat ar fi fost, nu a reusit mai nimic, iar in lipsa lui Plesan, nu mai era cine altcineva sa surprinda apararea aglomerata a bistritenilor. Aceasta problema nu tine doar de jucatori, pentru ca nu orice echipa are un om de geniu la mijloc care sa dea pasa decisiva cum si cand vrea el; tine de legaturile de joc, de pregatirea tehnico-tactica a partidei. Iar atunci cand adversarul se apara, tu trebuie sa ataci cu tot ce ai si sa o faci cu convingere, in lipsa "momentelor de geniu". Imi aduc si acuma aminte de Oli, care spunea cum Caramarin si Coman pot schimba meciul intr-un singur moment. Poate asta era valabil la un moment dat pentru ambii, dar acuma cel putin Coman este la pamant. Cara mai reuseste cate o pasa sublima, chiar daca mult prea rar, iar eu am impresia ca nimeni nu incruajeaza jucatorii sa evolueze astfel - cu putin risc, cu putina fantezie. Jocul tern prestat de alb-violeti nu poate fi explicat altfel.

Frumos golul lui Cristea, care a venit in urma a patru pase legate de alb-violeti. Asa trebuie sa finalizeze un atacant! Acuma, ca micul Cristea nu este consecvent o stim cu totii, din pacate. Per ansamblu insa, Poli traieste in continuare din momente individuale. Exceptand partida cu Dinamo, toate golurile (putine, ce-i drept) marcate in acest retur au fost in urma unor eforturi personale: atat Cristea, cat si dubla lui Bucur din Cupa. Si asta este ciudat, considerand cate cornere are Poli meci de meci si cat fug Abiodun si Karamyan pe benzi. Macar centrare-gol sa fie, daca nu mai complex!

In fine, sper ca totul sa se rezume la antrenor. Sau, mai precis spus, sper ca majoritatea problemelor sa se rezume la antrenor, caci toate, este clar, nu se rezuma la asta.

6 martie 2007

Artimon a demisionat

Alin Artimon si-a prezentat astazi demisia, criticand maniera in care se desfasoara anumite lucruri la club si activitatea diversor persoane implicate la echipa.

Considerand ca nu a avut parte de nicio sustinere din partea conducerii, ramane remarcabil ca a reusit sa reziste si atata. Imi pare oarecum rau ca a plecat, in primul rand in sensul continuitatii si in al doilea rand datorita faptului ca a reusit sa se impuna intr-o masura mai mare decat s-ar fi asteptat toata lume.

Marian Iancu va incerca sa il aduca pe Zenga la echipa, dar acesta a semnat in ianuarie un contract cu o echipa din Emiratele Arabe Unite, ceea ce ma face sa fiu cat se poate de sceptic in privinta venirii lui la Timisoara. Sincer sa fiu, nici nu mi l-as dori, iar de la Iancu m-as astepta sa nu mearga tot pe antrenori "compromisi", cum i-a numit si el - in sensul legaturii pe care o are Zenga cu Steaua.

Pana atunci, Iosif Rotariu a fost desemnat antrenor interimar.

4 martie 2007

A fost: Poli - Dinamo 1:1 (0:1)



Unii anuntau un dezastru, cand Iancu declama ca vom evolua o echipa a doua. Eu, care ii vazusem pe majoritatea acestor jucatori, stiam ca pot evolua la un nivel inalt. Dar nu imi faceam cu adevarat sperante, cu atat mai putin la pauza, cand adversarii ne conduceau dupa singura lor faza consistenta de atac din prima repriza. Nu vreau sa exagerez, desi poate acesta este cel mai prielnic moment pentru asa ceva; spun insa cu mana pe inima, pe inima mea de polist si pe inima care este Poli, ca acest meci nu va fi uitat usor si nu trebuie uitat. Prin daruire si ambitie, zece tineri condusi de un excelent Alexa au tinut sus drapelul alb-violet tocmai in fata liderului autoritar si ai dusmanilor eterni, Dinamo. Cat de important este sa crezi.

Tin sa mentionez primul unsprezece care a intrat astazi pe teren inca de pe acum. Este vorba despre Pantilimon - Latovlevici, Luchin, Scutaru, Matei - Patras, Daminuta, Omoduemuke, Alexa, Torje - Mansour, carora li se adauga Straut, Popovici si Rivis, care au intrat pe parcursul meciului. Bravo lor, o spun acuma si o s-o tot repet, pentru ca merita. Cinicii imi vor reprosa patetismul, dar intre noi ceilalti fie vorba: nu este momentul in care sa-i ascultam pe cinici.

Partida a avut o evolutie neasteptata, as spune, mai ales in primul mitan. Poli a inceput cu teama, dar incetul cu incetul au pus stapanire pe mijlocul terenului. Vulnerabilitatea la combinatiile in viteza ale dinamovistilor s-a facut vazuta in repetate randuri, dar tot alb-violetii au pus in mai mare pericol poarta lui Lobont. Fara a parea deloc amenitati de tinerii polisti, in minutul 25, dupa o serie rapida de pase, oaspetii au deschis scorul prin Niculescu, gasit in pozitie ideala de unde nu a iertat. Avea insa sa fie unica oportunitate de gol a bucurestenilor, Poli urcand timorat in ofensiva in incercarea de a egala. Sutul din libera a lui Patras, o lovitura de cap scoasa de Lobont si o centrare ideala la care Mansour n-a mai reusit sa ajunga au fost cele mai signifiante oportunitati.

Pauza a fost un sfentic foarte bun, alb-violetii reusind sa egaleze imediat dupa reluare prin Mansour, care a inscris in urma unei centrari venite de la Omoduemuke! Din acest moment, Poli a trecut in regim defensiv, iar apararea si-a facut cu prisosinta datoria, dinamovistii amentinand doar de cateva ori poarta lui Pantilimon. Alexa si Omoduemuke au controlat mijlocul cat au putut de bine, iar cel din urma s-a si accidentat dupa o interventie providentiala in careul nostru. Forcingul de final al liderului nu a dat roade, astfel ca toata Timisoara poate sarbtatori una din cele mai importante victorii - caci este o victorie - din acest deceniu!

Nici nu stiu de unde sa incep sa-i laud pe baietii care si-au dat sufletul pe teren in aceasta seara! Il laud pe Pantilimon, care s-a impus la majoritatea centrarilor din careul sau; il laud pe Latovlevici, chiar de nu are inca siguranta necesara unui titular; laud duo-ul Luchin - Scutaru, care a evoluat la potentialul ce il au ambii fotbalisti si a respins mai tot ce s-a abatut prin careu; laud prestatia lui Matei, devotat intru totul, ambitios si talentat, in ciuda faptului ca a fost obligat sa evolueze pe o pozitie ce ii este atipica; laud prestatia tanarului de doar 17 ani, Patras, care cu siguranta nu isi imagina ca va evolua impotriva lui Dinamo atunci cand a venit in probe la echipa a doua doar acuma cateva luni; laud prestatia lui Daminuta, care are tot viitorul in fata pentru a confirma ceea ce isi doresc toti sa confirme; laud prestatia lui Torje, care a aratat din nou ca ar putea linistit sa evolueze in Liga 1, in ciuda varstei sale; laud prestatia lui Mansour, pentru ca a muncit asa cum ma obisnuise in ultimele etape si a inscris un gol pe care il merita cu desavarsire; laud prestatia lui Rivis, a lui Popovici, a lui Straut, pe care ii stiu de la echipa a doua si care poti deveni jucatori de baza a oricarei echipe de prima Liga in anii ce vor urma; si nu in ultimul rand laud si ma aplec in fata prestatiei lui Alexa, huiduit si ponegrit cand a sosit la echipa, umilit si facut tradator dupa meciul din tur cu Dinamo, care s-a dedicat acestei partide cu trup si suflet, si poate fi un jucator model pentru toti acesti tineri care au evoluat la Timisoara si care vor evolua aici in anii ce vor urma. Sper sa nu-mi infirme niciodata aceste cuvinte; bravos Alexa!
Merita felicitat si Marian Iancu, pentru ca, de vrem sau nu sa acceptam acest lucru, el a facut posibil toate acestea si el a avut determinarea de a duce la bun sfarsit cele ce le-a rostit. Poate peste o saptamana imi va veni sa-i urez numai "de bine" din Dumnezeu stie ce motive, dar astazi merita respectul nostru intru totul.

Un ultim "bravo", caci deja chiar ma simt patetic, si anume lui Rotariu si lui Artimon, precum si intregului staff tehnic care a pregatit acesti jucatori, caci adesea n-am avut incredere in ei si chiar de s-ar fi putut sa am dreptate atunci, in acest moment nu as putea sa recunosc.

Nici nu stiu ce sa speram. Nu cred ca putem continua asa, in ciuda elanului tineresc de care am dat dovada. Cred ca trebuie sa speram ca echipa mare a invatat ceva din ambitia si devotamentul tinerilor ce ne-au facut mandri astazi, ca acestor tineri li se vor acorda mai multe sanse si ca vom putea forma, intr-o zi, o echipa realmente valoroasa numita Politehnica Timisoara.

Multumesc Poli! Forza Viola!

Poli: Pantilimon (6) - Matei (6,5), Luchin (6,5), Scutaru (6,5), Latovlevici (6,5) - Alexa (7) - Torje (6,5), Omoduemuke (6,5), Daminuță (6), Pătraș (6) - Mansour (6,5)

Au mai intrat:

Străuț (6) pentru Daminuță (min 55)
Popovici (6) pentru Pătraș (min 68)
Riviș pentru Omoduemuke (min 82)

2 martie 2007

Haide Poli!

In contextul suspendarii de doua etape a lui Karamyan (complet injusta) si a suspendarii aberante de o etape a lui Radoi (a carui intrare a fost pe cat se poate de criminala), Marian Iancu a decis sa trimita echipa a doua pe teren duminica seara, in partida cu Dinamo.

Just, zic eu, dar poate ar fi momentul sa nu fim suporteri de echipa pentru un moment, ci suporteri ai fotbalului. Aceasta intiativa, unica daca va fi desavarsita, trebuie sa transmita un mesaj, mesaj care nu are insa nicio valoare daca Poli ramane singura formatie dispusa in a-l transmite: nu acceptam absurdul Ligii si favorurile care se ofera in mod repetat unora si altora. Nu trebuie decat sa ne aducem aminte de reducerea suspendarii lui Goian, inainte partidei cu noi, dupa o alta intrare dura la adversar - intrare in urma careia a primit rosu direct si a fost suspendat trei etape. Ulterior, suspendarea s-a redus la una singura. Cum de a fost posibil atunci si acuma nu mai este? Cum de a fost posibila autosesizarea in cazul lui Ovidiu Petre si acuma nu mai este?

Sunt niste lucruri foarte ciudate aici. Eu nu cred in scenariul lui Iancu, dar cred ca merita sa protestam pentru binele fotbalului romanesc. Aici am avea nevoie de sustinerea altora, a altor suporteri, a altor conducatori, dar e greu de crezut ca o astfel de sustinere va sosi.

Se vorbeste despre "desconsiderarea adversarului" ca motiv pentru a pierde meciul la masa verde, dar nu vad de ce: doar trei jucatori dintr-un ipotetic prim unsprezece sunt debutanti in Liga 1. Daca Becali poate spune ce vrea, de ce nu am putea si noi?

Nu ma opun acestei decizii, pentru ca nu am de ce. Poate era momentul sa ii invingem pe Dinamo, dar eu cred ca aceasta chestiune este mai mare decat un singur meci. Sa nu fie in van.
Google+