In contextul suspendarii de doua etape a lui Karamyan (complet injusta) si a suspendarii aberante de o etape a lui Radoi (a carui intrare a fost pe cat se poate de criminala), Marian Iancu a decis sa trimita echipa a doua pe teren duminica seara, in partida cu Dinamo.
Just, zic eu, dar poate ar fi momentul sa nu fim suporteri de echipa pentru un moment, ci suporteri ai fotbalului. Aceasta intiativa, unica daca va fi desavarsita, trebuie sa transmita un mesaj, mesaj care nu are insa nicio valoare daca Poli ramane singura formatie dispusa in a-l transmite: nu acceptam absurdul Ligii si favorurile care se ofera in mod repetat unora si altora. Nu trebuie decat sa ne aducem aminte de reducerea suspendarii lui Goian, inainte partidei cu noi, dupa o alta intrare dura la adversar - intrare in urma careia a primit rosu direct si a fost suspendat trei etape. Ulterior, suspendarea s-a redus la una singura. Cum de a fost posibil atunci si acuma nu mai este? Cum de a fost posibila autosesizarea in cazul lui Ovidiu Petre si acuma nu mai este?
Sunt niste lucruri foarte ciudate aici. Eu nu cred in scenariul lui Iancu, dar cred ca merita sa protestam pentru binele fotbalului romanesc. Aici am avea nevoie de sustinerea altora, a altor suporteri, a altor conducatori, dar e greu de crezut ca o astfel de sustinere va sosi.
Se vorbeste despre "desconsiderarea adversarului" ca motiv pentru a pierde meciul la masa verde, dar nu vad de ce: doar trei jucatori dintr-un ipotetic prim unsprezece sunt debutanti in Liga 1. Daca Becali poate spune ce vrea, de ce nu am putea si noi?
Nu ma opun acestei decizii, pentru ca nu am de ce. Poate era momentul sa ii invingem pe Dinamo, dar eu cred ca aceasta chestiune este mai mare decat un singur meci. Sa nu fie in van.
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu