17 martie 2017

Poli II - Lunca Teuz Cermei 1:1 (1:0)

Cu cel mai bun unsprezece, dar veniți și după trauma pierderii antrenorului de până acum câteva luni, fotbaliștii de la echipă nu s-au prezentat rău, pierzând victoria pe mână singurului jucător care ar fi putut să o aducă: Sebastian Mailat. Revenit după o accidentare lungă, căpitanul de astăzi a intrat rapid în formă de joc, reușind să înscrie, însă tot el a ratat o lovitură de la unsprezece metri.


Partida a fost săracă în ocazii, ambele formații apărându-se destul de exact. Prima oportunitate ne-a aparținut, în minutul 25, la o fază rapidă în care mingea a plecat de la Mailat către Pădurariu, acesta a redirecționat cu capul la Bîrnoi, însă șutul din unghi trimis de mijlocașul nostru a fost respins de portar. Golul s-a prezentat în minutul 40, când Mailat a trimis în forță din 22 metri, după un un-doi cu Popan, mingea a sărit în fața portarului și a intrat în poartă. 
La scurt timp după începerea reprizei secunde, oaspeții au beneficiat de un penalty pe seama unei intervenții stângace a lui Iordache, fundaș venit în această iarnă la club. Smaranda n-a putut interveni la șutul trimis puternic și pe centru, astfel că s-a restabilit egalitatea. În minutul 54, Bîrnoi a ratat preluarea care l-ar fi lăsat singur cu portarul, la o acțiune construită cu Mailat și Popan, ca trei minute mai târziu, Mailat să facă o cursă clasică lui pe o contră, ajuns în fața porții a trimis către Pădurariu - nu chiar grozav -, mingea a sărit dintr-un fundaș în portar, Pădurariu a insistat și a părut agățat. N-a fost nici aceasta cea mai convingătoare decizie, dar Mailat i-a iertat pe oaspeți, execuția sa tare fiind parată de apărătorul buturilor adverse. Jocul a trenat ulterior, deși Smaranda a fost nevoit să intervină la un moment dat, iar ultima ocazie mare i-a aparținut lui Bîrnoi. În minutul 82, acesta a luat mingea pe un culoar de la mijlocul terenului, a ajuns în careu cu un fundaș în spate, s-a văzut nevoit să se oprească și a încercat șutul din întoarcere, dar portarul ieșise bine să-i închidă unghiul. Deși am stat sus pe final și la chiar una din ultimele faze, Popan sau Sturz ar fi putut face mai mult, cu mingea la picior în careu/la marginea lui, rezultatul a rămas neschimbat.

Echipei îi lipsește un om de gol și acest lucru se simte acut, uneori. La fel de adevărat este că s-ar mai putea lucra la armonia ofensivă, căci nu de puține ori singurul om în față era Pădurariu, fără susținere din linia a doua. Din păcate, tocmai Pădurariu a fost printre cei care m-au dezamăgit, deseori prins în ofsaid și cu prea puține redirecționări utile din poziția lui de pivot. Dezamăgitor s-au prezentat și cei doi nou-veniți în această iarnă, Iordache și Murariu. Primul a părut vulnerabil cu regularitate, chiar și dacă ar fi să facem abstracție de faza golului; iar al doilea, deși vrea, mă tem că nu are un joc care să-i permită să evolueze la închidere. Absent, adeseori, a fost și Vasi, în cazul căruia nu știu ce s-ar putea face pentru a scoate maximul din abilitatea sa, exceptând o repoziționare în zona centrală - dar și azi s-a mers cu el în flanc și Popan în centru, deși putea liniștit să fie invers. 
Restul echipei mi-a plăcut, în linii mari, deși aștept ziua în care Popan va reduce numărul atingerilor de balon în schimbul unor servicii mai rapide către coechipieri. M-a bucurat revenirea lui Sturz în primul unsprezece, a cărui joc îmi place, deși, asemeni colegului său de linie, Fridrich, are scăpări ocazionale care nu-și au locul. 

Cumva e îngrijorător că nu am bătut nici astăzi, din moment ce am jucat cu tot ce aveam mai bun. Nici liniștitul Collins nu mă inspiră din înaltul tribunei, dar poate că-i va inspira pe juniori, la un moment dat. Că de nu, are deja patru înfrângeri consecutive la activ, incluzând partida pierdută în Cupa României la juniori A, unde tot lotul formației secunde a fost folosit și Collins a stat pe bancă.

Dar vreau să văd și partea plină a lucrurilor, faptul că șase-șapte jucători din cei care s-au aflat pe teren chiar pot emite speranțe la o carieră în prima ligă. Fiecare dintre ei are alte obstacole de depășit, de la imperfecțiuni de poziționare, la abordare mentală, la condiție fizică, la seriozitate în afara terenului. Iar un aspect în care trebuie toți să progreseze este judecata de joc, în special în plan construcția fazelor ofensive. Se poate.

Poli: Smaranda - Haruț, Sturz, Fridrich, Iordache - Murariu, Bîrnoi - Mailat, Popan, Vasi - Pădurariu

A intrat:

Andreici pentru Iordache (aprox. min 70)

P.S. Să ne bucurăm de rezolvarea chestiunii financiare numite Pedro Henrique.

10 martie 2017

Botoșani - Poli 1:2 (1:1)

Vreau să cred că sunt o persoană cu mintea deschisă, dar dacă-mi zicea cineva că plecăm de la Botoșani cu trei puncte, i-l recomandam pe psihologul meu. Și totuși! După un debut sinistru de meci, jocul s-a întors și mare parte a partidei s-a disputat de la egal la egal. Botoșani, fără demisionarul Leo Grozavu, a deschis scorul, Poli a egalat rapid prin Croitoru și rezultatul final a fost stabilit de Șeroni, din penalty. Ambele formații au avut ocazii mari spre foarte mari, însă insistența noastră s-a dovedit izbăvitoare, în fața unei echipe care ne-a făcut în foi de viță cam la fiecare întâlnire. Ce puncte enorme, pentru acest debut de play-out!

La cum a început prima repriză, mă așteptam ca din nou să nu prindem pauza fără să fi încasat o căruță de goluri. Deja în minutul 3, Scutaru a fost depășit în flancul stâng și Kuku a trimis în fața porții, devierea lui Cânu fiind decisivă pentru a înlătura pericolul. Un minut mai târziu, Cârstocea, de care ne mai aducem aminte, a centrat către același Kuku, prins în ofsaid la o fază care ar fi însemnat altfel deschiderea scorului. Jumătăți de ocazii păreau să se arate la aproape fiecare șarjă a gazdelor, cea din minutul 16, tot cu vârful Botoșaniului în prim plan, ieșind din tiparul jumătăților, dar Straton a reușit să intervină. Egalul n-a mai ținut decât un minut: corner, mingea îl găsește pe Miron, incredibil de liber, și acesta plasează lovitura de cap cu siguranță. Aproape că m-am ridicat să iau o pauză de respiro, dar bine că n-am făcut-o, fiindcă replica noastră a venit degrabă. Mai întâi, la primul nostru corner, Fucek a trimis spre colțul careului mic, de unde Šoljić a redirecționat balonul cu capul, portarul gazdelor, Albuț, reușind o paradă de reflex. Apoi, în minutul 23, Albuț și-a cam dat în petec: faza a plecat de la o minge prinsă in extremis de Šoljić în zonă centrală, lateral dreapta, balonul a ajuns la Croitoru, care a profitat de spațiul disponibil urcând până la 25 metri, de unde a tras tare, mingea a prins pământul în fața portarului și l-a păcălit, găsind plasa! Deși ne-am retras imediat după egalare, gazdele n-au mai avut aceeași vervă și marile spaime nu s-au abătat asupra noastră pentru o vreme. Din contră chiar, Poli a avut o fază interesant în minutul 41, când Popovici a fost lansat de Poparadu, Albuț a ieșit în întâmpinare, nouarul nostru la depășit, dar a intrat în unghi, în afara careului, și a încercat un șut/centrare, ca mingea să fie oprită cu mâna de portar - tot în afara suprafeței de pedeapsă. În mod absolut bizar, centralul Colțescu nu a acordat cartonaș galben, iar faza a fost irosită prin execuția anapoda a lui Croitoru. Botoșaniul a mai trimis o dată spre poartă chiar înainte de finalul reprizei, un șut de la distanță, deviat în corner de Șeroni, astfel că scorul pauzei arăta un egal nebănuit, la cum începuse meciul.

Partea secundă a continuat în aceeași notă, fără ocazii mari - până în minutul 55. Atunci Șeroni a trimis un lung de linie pentru Fucek, acesta a înaintat și i-a pus golul pe tavă lui Bărbuț, care din zece metri a tras fix pe portar. După o fază tensionată la poarta noastră, cu doleanțe de penalty ale gazdelor, ne-am trezit cu încă o șansă monumentală de a înscrie în minutul 60. Bărbuț a fost servantul de această dată, faza fiind plecată din respingerea/degajarea cu capul a lui Cânu, urcat până dincolo de mijlocul terenului, dar nici Popovici nu a putut să-l învingă pe Albuț din poziție unu la unu, ca apoi Croitoru să tragă pe lângă, deși portarul nu reușise să se replieze. În minutul 65, la o acțiune rapidă de atac în flancul drept al apărării noastre, am văzut mingea în poartă, dar de fapt Straton a deviat cumva balonul care s-a izbit de bară, iar la faza următoare Bărbuț a fost agățat la limita careului după deschiderea inteligentă a lui Croitoru și am primit penalty. Fără Doman, executantul obișnuit, Șeroni și-a asumat răspunderea și în ciuda așteptărilor mele a unei finalizări în forță, fundașul stânga a plasat mingea cu latul, în colțul opus celui în care a sărit Albuț. Ne aflam deja în ultima parte a meciului, dar finalul părea infinit de departe. Gazdele nu emiteau ferocitatea cu care ne obișnuiseră în alte ocazii, astfel că vreun sfert de oră nici n-au ajuns aproape de poartă, mai ales că Popa a trecut pe o formulă cu cinci fundași, odată cu introducerea lui Bocșan. Totuși, marile ocazii au venit între minutele 84 și 89. Întâi Bordeianu a pătruns în flancul drept al apărării noastre, zonă predilectă, cumva, finalizând în plasa laterală; apoi Elek, din centrul careului, ne-a iertat așa cum ierta adversarii noștri pe vremuri, cu un stâng direcționat pe lângă poartă; iar cea mai periculoase acțiune, pe care și scria gol, a plecat de la o liberă bătută direct pe poartă, Straton nu a respins grozav, puțin în lateral, iar Moruțan, din viteză, a țintit gaura dintre portar și poartă, nimerind bara. Cele patru minute de prelungiri s-au scurs greu, dar s-au scurs, și după ce Poparadu a respins cu capul la ultima acțiune a meciului, un corner, Colțan a pus punct pentru a consemna o victorie, să-i zicem, dârză a Politehnicii.

Îmi vine greu să transpun în cuvinte cât sunt de bucuros că am abordat partida cu această dârzenie - în ciuda istoricului negativ pe care îl aveam în fața Botoșaniului și în ciuda faptului că primele cincisprezece minute am fost luați la împins vagoane și conduși. Tocmai golul primit m-a scos din pepeni, fiindcă nu e posibil să permitem adversarilor să înscrie din nou și din nou în urma unor faze fixe. Și astăzi marcajul a fost deplorabil. Dar reacția noastră bună i-a surprins și pe gazde, care, s-a dovedit, au investit multă energie în acea primă parte. Chiar și fără un vârf veritabil, cu Popovici rar implicat în joc, am avut oareșce succes, mai ales grație liniei de mijloc, a prestațiilor solide venite din partea lui Croitoru, Šoljić  și chiar Poparadu. Mi-a plăcut și de Fucek astăzi, care a alergat mult, a făcut și dublaj în apărare, și ar fi trebuit să-și treacă în cont o pasă de gol, dacă Bărbuț era mai iscusit la finalizare. Dar chiar și el și-a răscumpărat greșeala, obținând lovitura de pedeapsă, iar pe final a mai ținut puțin de minge. În compartimentul defensiv, flancurile au avut serios de furcă, cu Șeroni în același timp mai eficient în intervenții, dar și mai expus în duelurile directe. Central, Cânu s-a ridicat la înălțime, cu Scutaru suficient de solid alături de el, dar parcă nu chiar la nivelul la care poate juca. Dintre toți, Straton a fost, mă gândesc, cea mai bună reflecție a efortului de astăzi, cu intervenții câteva intervenții grozave, cu altele mai aproximative, dar la sacrificiu de fiecare dată.

Schimbările făcute au funcționat înspre a stabiliza jocul și a întări apărarea, singura chestie îngrijorătoare fiind suferința de pe chipurile lui Șeroni și Croitoru în momentele în care au fost înlocuiți. Sau poate putem să privim partea plină a paharului, să vedem acea suferință drept expresia determinării cu care au evoluat astăzi, amândoi esențiali pentru această victorie. Pe fondul ploii insipide care a căzut tot meciul, lucrurile se leagă cumva, în sfera dramaticului.

Nu mi-am permis să sper la un asemenea debut în play-out, dar acum că l-am obținut, trebuie să respirăm adânc și să contiunăm în aceeași manieră mai departe. Se confirmă ceea ce am scris, că oricine poate bate pe oricine, mai ales dacă noi am bătut Botoșaniul, deci și reversul e valabil.

Bravo Poli!

Poli: Straton (6) - Străuț (5,5), Scutaru (6), Cânu (6), Șeroni (6,5) - Poparadu (5,5), Šoljić (6) - Bărbuț (5,5), Croitoru (6,5), Fucek (6) - Popovici (5)

Schimbări:

Neagu pentru Șeroni (min 74)
Bocșan pentru Croitoru (min 78)
Bîrnoi pentru Popovici (min 90+1)


7 martie 2017

Program play-out şi implicaţii

Nu cred că programul care urmează ne avantajează prea mult. Precum scriam şi în cronică, aş fi zis că meciurile directe cu Pandurii şi ASA pot fi izbăvirea noastră. O problemă ar fi că în tur vom juca consecutiv cu cele două cluburi în deplasare, iar în retur ar trebui să disputăm aceste partide, plus jocul cu Chiajna, toate comprimate într-o săptămână. Săptămâna finalei Cupei Ligii. Implicit, e clar că se va reprograma deplasarea de la Chiajna, dar presiunea efortului şi a rezultatelor va fi deosebită la capătul lui mai.

Pe lângă acest element neplăcut, ar mai fi de considerat că nimeni nu este carne de tun. Pandurii s-au prezentat cel mai rău în aceste patru etape şi nici ASA n-a strălucit, dar tot a adunat trei puncte. Va fi un play-out în care oricine poate bate pe oricine, poate chiar şi noi pe Botoşani în prima etapă din acest weekend. Deci va fi greu al naibii şi n-ar trebui să facem prea multe calcule de pe acuma, aşa cum n-ar trebui nici să ne punem majoritatea speranţelor în cele patru partide care vor fi jucate cu rivalele directe pentru locul de baraj. Să nu mai spunem că şi dacă ajungem la baraj, ne vom trezi aproape la mijlocul lui iunie jucându-l, la capătul a peste patru luni cu mult fotbal.

Etapa 1 (11 martie): FC Botoşani – Poli Timişoara

Etapa a 2-a (18 martie): Poli Timişoara – FC Voluntari

Etapa a 3-a (1 aprilie): Poli Iaşi – Poli Timişoara

Etapa a 4-a (5 aprilie): Poli Timişoara – Concordia

Etapa a 5-a (8 aprilie): Pandurii – Poli Timişoara

Etapa a 6-a (15 aprilie): ASA Tg. Mureş – Poli Timişoara

Etapa a 7-a (22 aprilie): Poli Timişoara – Gaz Metan

(retur)

Etapa a 8-a (29 aprilie): Poli Timişoara – FC Botoşani

Etapa a 9-a (6 mai): FC Voluntari – Poli Timişoara

Etapa a 10-a (13 mai): Poli Timişoara – Poli Iaşi

Etapa a 11-a (20 mai): Concordia – Poli Timişoara

Etapa a 12-a (25 mai); Poli Timişoara – Pandurii

Etapa a 13-a (28 mai): Poli Timişoara – ASA Tg. Mureş

Etapa a 14-a (4 iunie): Gaz Metan – Poli Timişoara

4 martie 2017

Poli - Chiajna 1:1 (0:1)

Este una din rarele ocazii când un egal nu roade prea tare. Clar că am fi dorit trei puncte astăzi, dar aflându-ne la capătul sezonului regulat, știam că o atitudine pozitive - recompensată pe tabelă - ar fi cel mai important de obținut. Asta cu atât mai mult cu cât zilele trecute a venit verdictul negativ de la TAS și atmosfera din vestiar nu avea cum să fi fost una grozavă. Egalarea reușită în extremis de Șeroni a fost apreciată și de spectatorii prezenți la meci, atâția câți suntem.

Adevărul e că ar fi durut rău să pierdem acest joc. Chiajna a înscris repede, în minutul 10, la singura fază de poartă pe care au avut-o tot meciul, printr-o execuție oarecum întâmplătoare a lui Albu, acesta lobându-l pe Straton cu o lovitură de cap în urma unei faze fixe. Problema a fost că nici nouă nu ne convin apărările aglomerate, iar oaspeții s-au grupat bine în fața careului și i-au neutralizat eficient pe Bărbuț și Pedro. Prin urmare, prima, să-i zicem, ocazie ne-a parvenit în minutul 22, când Fucek a bătut un corner direct pe poartă și Bălgrădean a respins peste. De abia în minutul 45 am mai acționat periculos în careul advers, Bărbuț șutând tare, din unghi, spre poartă, cu același Bălgădean reușind, aproximativ, să pareze.

Dacă prima parte a părut sterilă, a doua a fost și mai și. Exceptând șutul de la patruzeci de metri trimis de Artean și respins cu greu de portar, nu am reușit de fel să creăm pericol. Multe faze își dădeau duhul în bocancul lui Străuț, incapabil să trimită măcar o centrare de calitate, sau în urma unor pase greșite în zona centrală, cu Croitoru și Fucek principalii culpabili. Schimbările efectuate în această a a doua repriză (după înlocuirea lui Scutaru cu Neagu, încă din prima) nu au ajutat vizibil, cu Poparadu și Popovici fără vreun succes notabil. Și asta face parte din povara noastră, lipsa unor variante cât de cât pe bancă, mai ales acum că absentează și Doman, Mailat sau Drăghici. În ciuda acestor dificultăți, jucătorii au insistat până la final, cu Croitoru la timonă și Șeroni aruncat în față pentru ultimele minute. Căpitanul nostru a obținut lovitura liberă, lateral stânga, din minutul 90 și tot el a executat-o: sus, la limita careului mic, Bălgrădean a încercat să iasă, dar Șeroni s-a înălțat și a trimis în poartă! Nu doar atât, că și minutele de prelungire le-am petrecut în jumătatea adversă, însă nici Popovici nu a putut oferi un serviciu bun în careu în acele clipe de final, nici Croitoru nu a reușit ceva magic la cornerul executat la chiar ultima fază a meciului. S-a terminat egal, dar un egal de zâmbet.

Revin la ceea ce am mai scris pe aici de-a lungul acestor luni: trebuie să fim realiști și pragmatici. Cu un adversar care se apără binișor, mai ales când o face supranumeric, și fără jucători de explozie, precum Doman, care să scoată ceva pe spații mici, nu ne rămân decât fazele fixe de la care să sperăm. Nu a ajutat că aportul lui Fucek a fost mediocru, cu multe erori, asemeni lui Šoljić , în special pe pasele lungi. Dar așa și Croitoru a irosit o grămadă de mingi, reușind să-și ridice nivelul doar în partea secundă, încununată cu acea pasă de gol. Cu Bărbuț și Pedro izolați, iar brazilianul practic inexistent după minutul 60, am luptat dezarmați. Dezamăgitor a fost și ce-am văzut de la fundașii laterali, atât Neagu, cât mai ales Străuț nereușind să trimite mingi periculoase în careu la acțiunile care i-au găsit în poziții de centrare. Greu să dai gol dacă nu duci mingea în careu, iar pe zonă centrală nu avem viteza de joc necesară s-o facem.

Prin urmare, egalul este rezonabil și creează un mic ascendent moral. Mă tem că multe partide din play-out se vor juca așa, cu precauție și apărări aglomerate, ceea ce nu ne priește, în special dacă luăm gol repede. Pentru noi este esențial să facem măcar opt puncte cu rivalele directe, Pandurii și ASA, iar dacă am obține maximul din aceste patru partide, sunt aproape sigur că am ajunge la baraj. Pentru mai mult avem nevoie de o serie de meciuri bune sau, mai bine zis, de rezultate pozitive, ceea ce nu ne va fi la-ndemână, dar nu ne este nici imposibil. Trebuie să credem.

Hai Poli!

Poli: Straton (5,5) - Străuț (5), Scutaru (5,5), Cânu (5,5), Șeroni (6,5) - Šoljić  (5,5), Artean (5,5) - Bărbuț (5,5), Croitoru (5,5), Fucek (5) - Pedro (5)

Schimbări:

Neagu (5) pentru Scutaru (min 32)
Poparadu (5,5) pentru Šoljić  (min 62)
Popovici pentru Fucek (min 74)

3 martie 2017

Poli II - UTA BD II 0:2 (0:2)

Oarecum conform așteptărilor, dacă ar fi să judecăm în baza rezultatelor obținute în această iarnă, jocul echipei secunde a arătat rău. De acolo până la a pierde fără drept de apel în fața ultimei clasate mai este însă ceva drum, pavat cu lipsă de determinare și tăcere. Determinarea e a jucătorilor, tăcerea a tehnicianului Victor Collins, șezut fără reacție pe parcursul întregii partide - opusul predecesorului său, Stoicov, care oferea constant indicații și corecții tactice tinerilor jucători.

Oaspeții au venit să joace și asta s-a văzut. Ei au dominat prima repriză, dar diferența au făcut-o prin două execuții destul de speciale. Prima, în minutul 18, a venit după un corner boxat de Contra, mingea a ajuns la șeptarul arădenilor în marginea careului și acesta a tras tare, spre vinclu, fără șanse pentru portar. A doua, zece minute mai târziu, a fost precedată de o acțiune în flancul stâng al defensivei noastre, balonul a curs până în zona centrală de unde Contra a fost învins cu un șut la firul ierbii. În rest, nimic notabil pe parcursul primei părți, iar lucrurile nu aveau să se schimbe fundamental în a doua repriză. Poli a avut doar două ocazii tot meciul și acelea s-au înghesuit la două cornere consecutive, în minutul 55, când întâi Oprea a tras din demivoleu și portarul a respins, ca apoi Pop să fie găsit liber în careu, dar lovitura sa de cap n-a impresionat pe nimeni. Deși am stat ceva mai sus, jocul combinativ, dublat de atitudinea deficitară a poliștilor n-a mai adus nimic notabil. Oaspeții, în schimb, au mai trimis de câteva ori de la distanță, peste, au avut o minge care s-a scurs periculos prin fața porții și au beneficiat de marcajul larg al lui Murariu în minutul 88, Contra reușind să respingă cu piciorul șutul expediat din ceea ce ar fi fost o poziție de gol.

Mi-e greu să văd cum acest unsprezece, chiar și întărit cu Haruț, Podină sau Popan, acum la lotul național, va aduna multe puncte în retur. Și unsprezecele de astăzi i-a inclus pe Fridrich, Bîrnoi și Vasi, cu Velcotă intrând pe parcurs, dar niciunul nu s-a remarcat pozitiv. La celălalt capăt al spectrului se regăsesc cei doi fundași laterali, Filip și Cherecheș, ambii cu evoluții piperate de erori personale. Nu știu cine a jucat cât de cât apreciabil. Poate doar Andreici și Codrean să fi arătat voință, dar cu succes limitat.

Dezamăgitor rău și cel mai grav este că nu l-am văzut pe Collins aproape de jucători.

Poli II: Contra - Filip, Fridrich, Murariu, Cherecheș - Pop, Oprea - Codrean, Bîrnoi, Vasi - Totic

Schimbări:

Velcotă pentru Vasi (min 46)
Andreici pentru Fridrich (min 65)
Kokora pentru Oprea (min 76)
Iordache pentru Cherecheș (min 84)

1 martie 2017

Cupa Ligii: Poli - ASA Tg. Mureș 3:1 (2:0)

Ziua a început pentru mine cu oareșice emoții. Mă tot sâcâia gândul unui posibil dezastru, având în vedere înfrângerea la scor din ultima etapă, dar și meciul foarte slab împotriva adversarei de azi. Sigur, posibilitatea era foarte mică, dar la câte ni s-au întâmplat de-a lungul timpului, nimic nu poate fi exclus.

Și imposibilul s-ar fi putut întâmpla chiar înaintea meciului, când pe la ora prânzului emoțiile s-au transformat în nervi la aflarea veștii că s-ar putea să pierdem la masa verde pentru că nu suntem în stare să plătim chiria terenului. Rezolvarea cu cheta în rândul jucătorilor și antrenorilor n-a putut să calmeze situația, prin prisma penibilului ei. Nimeni nu se poate ascunde de starea jalnică la care s-a ajuns și nu poate arunca vina în ograda altuia, când problema este una globală la toate nivelele ale fotbalului românesc. Desigur că problema noastră concretă provine de la moștenirea primilor 4 ani de conducere dezastruoasă. Poate că și actuala conducere putea rezolva problema mai elegant fără să apeleze tocmai la cei cărora le este deja datoare, sau poate chiar să o evite din timp, dar cred că deja a făcut peste ceea ce părea posibil de-a lungul acestui campionat. La fel, și Consiliul Județean este îndreptățit să fie scrupulos, dar nu cred că nu exista o modalitate legală de a amâna plata cu doar câteva zile, mai ales când echipa cu care ești asociat și care îți reprezintă până la urmă județul este pe cale să ajungă într-o finală de competiție. Și toată această dramă penibilă în jurul a doar 6000 de lei, bani care teoretic n-ar fi greu de obținut din bilete, mai ales la un meci cu o astfel de miză. Am putea da vina pe cei ce au preferat să stea acasă, dar nu poți da vina pe un om că nu vrea să participe la o competiție sportivă care rareori are ceva atractiv de oferit. Și nici nu e de mirare, când LPF nu își protejează nici cum participantele, permițând sponsorului principal al Cupei să nu plătească premiile promise nici măcar de la competiția trecută.

Așa că de la emoțiile de dimineață până la ora meciului am ajuns la speranța ca poliștii să mă bucure cu un 3-0 sec, să pot dormi liniștit. Și acești jucători minunați m-au ascultat și mi-au îndeplinit dorința. Popa n-a făcut nici un compromis deși avantajul din prima manșă i-ar fi dat oportunitatea. Practic, dacă Artean nu era suspendat, ar fi aliniat cel mai bun „11” din acest moment. Cu Scutaru și Cânu reveniți în echipă, am avut și cea mai bună apărare posibilă. Și asta în condițiile în care toți cei patru fundași sunt centrali de meserie, dar Scutaru și Șeroni au jucat pe flancuri. Asta cam spune multe despre forma de moment a lui Străuț și Neagu.

După câteva încercări pe flancuri și cu Pedro în poziție bună în careu, deschiderea de scor a venit în minutul 17, când brazilianul a luat fața apărării pentru a finaliza la colțul scurt o centrare în fața porții a lui Fuček. Doar zece minute mai târziu, Croitoru fura o minge la mijlocul terenului și îi pasa aceluiași Pedro. Acesta saltă balonul peste un fundaș și apoi șutează la colțul lung pentru 2-0 și demonstrează că vorbele lui Ionuț Popa, cum că ar fi putut fi cel mai bun atacant al campionatului, au o mare doză de adevăr.

Adversarii s-au prezentat cu aproape nici o pretenție: ușor depășiți, ușor deposedați, ușor interceptați. În aceste condiții, nici Popa nu s-a mai sfiit și s-a hotărât să le dea mai multe șanse tinerilor, menajându-i pe Croitoru și pe Henrique. Astfel, Bîrnoi a intrat chiar de la pauză, iar Vasi și-a făcut debutul la echipa mare în minutul 62. Ambii au avut evoluții de apreciat.

Repriza secundă a început însă mai slab, cu golul de onoare al oaspeților. Poparadu oprește o centrare, dar cade și pierde mingea, apărarea noastră nu poate să îndepărteze mingea, care în cele din urmă ajunge la Sin care trimite un șut frumos, la vinclu, din colțul careului.

Dar în rest, jocul a fost destul de calm, dar nu lipsit de ritm, toți jucătorii noștri având poftă de joc. Henrique a trecut pe lângă triplă la o fază dezvoltată de Bărbuț, urmată de o pasă în centru a lui Bîrnoi, dar brazilianul a șutat în portar din câțiva metri. Bărbuț a primit și el o pasă foarte bună în mijlocul careului, dar preluarea l-a cam trădat, mingea a sărit prea mult, iar șutul din vole a trecut peste poartă. Scorul final a fost stabilit în minutul 65 dintr-o lovitură liberă executată ca la carte: centrare curată Fuček, gol cu capul Cânu.

Toți jucătorii merită lăudați pentru atitudine și pentru bucuria oferită, cu atât mai mult având în vedere incidentul amintit. Putem minimaliza importanța competiției, dar performanța este enormă - patru victorii la rând, printre care și împotriva liderului actual al campionatului, accederea într-o finală după opt ani și asta din postura unei echipe teoretic de liga secundă și cu mari probleme financiare. Iar cel mai mare merit îl au jucătorii și staff-ul tehnic.

Din păcate, situația de azi ne pune serios pe gânduri, iar de aici încolo intervin alți factori. Nu e suficient că am ajuns în finală, trebuie să și ajungem la finală...

Dar până atunci, bravo Poli!

Poli: Straton (6) - Scutaru (5,5), Cânu (7), Bocșan (5), Șeroni (6) - Poparadu (5,5), Šoljić (6) - Bărbuț (6), Croitoru (6), Fuček (6,5) - Pedro (7)

Schimbări:

Bîrnoi (5,5) pentru Croitoru (min 46)
Vasi pentru Pedro (min 62)
Străuț pentru Scutaru (min 68)

25 februarie 2017

Viitorul - Poli 5:0 (4:0)

Uneori nu intri cu mari așteptări la un meci și tot ieși dezamăgit. E și greu de zis cât din eșecul de azi a fost cauzat de superioritatea gazdelor și cât de lipsa de tărie cu care am abordat noi partida. Cert e că Popa a plătit scump pentru încăpățânarea cu care încearcă să facă din Neagu un jucător de Liga 1, doar că fundașul stânga a fost ținut aproape în catalogul dezastrului de Străuț și Bocșan, cei trei fiind culpabili direct, laolaltă sau separat, la fiecare dintre goluri. Că toate echipa n-a mers e clar, deși obiectiv vorbind am avut cam la fel de multe ocazii ca de obicei. Eliminarea lui Artean pe final, după ce primul galben îl văzuse pe o confuzie a centralului (Străuț fiind mai degrabă de penalizat în acea fază), face ca acesta să lipsească din meciul de cupă, de marți, și să fie disponibil pentru partida importantă cu Chiajna.

Lucrurile n-au arătat bine încă de la început, flancul lui Neagu fiind devorat de-a dreptul de Benzar&co. Prima ocazie importantă a gazdelor s-a arătat în minutul 9, când Straton a respins în corner un șut de la 23 metri. Golul a căzut la scurt timp, în minutul 11, în urma unui corner la care n-am reușit să degajăm mingea, iar bâlbâiala lui Bocșan s-a dovedit ultima pe care să ne-o permitem, înainte ca Morar să împungă mingea pe lângă Straton. Ocaziile Viitorului continuă, două ieșind în evidență: alt șut de la marginea careului, pe partea dreaptă acum, deviat de Bocșan peste Straton, dar și puțin peste poartă; dezastru prelungit pe stânga, finalizat cu șut (deviat) pe lângă colțul lung. În mod logic, a urmat golul doi în minutul 22, la o fază în care Străuț a căzut ca-n piscină, lăsându-l pe Ganea liber și cu timp, acesta i-a pasat în fața porții aceluiași Morar, care a îndeplinit o formalitate. Singurul lucru de discutat, dacă vrem să discutăm ceva, e poziția la limită din care a plecat Ganea, că de fault nu are rost să vorbim. Golul trei, semnat în minutul 30, i-a implicat pe ambii fundași laterali, cu Neagu depășit inițial de Benzar, mingea a circulat spre Roșu, care a trimis o diagonală peste apărătorii noștri și în spatele lui Străuț, balonul s-a întors în fața porții de unde Morar a copiat execuția de la reușita anterioară. De remarcat aici că Vână, care a centrat, trebuia acompaniat probabil de Fucek, dar croatul nu se arată prieten cu faza defensivă. După alte cinci minute s-a făcut patru, Străuț reușind să-l scoată din ofsaid pe Morar, destinatarul unei pase lungi din apărare, și acesta a întors serviciile pe care le primise anterior pasându-i lui Chițu, tot singur în fața porții și tot precis la finalizare. Noi n-am prea contat de-a lungul reprizei, deși Drăghici și Popovici au trimis două avioane din poziții grele, ca apoi Popovici să fie aproape la o centrare în fața porții, și pe final de repriză același Popovici să fie deschis de Soljic, scăpat singur cu portarul a încercat un lob de la marginea careului, în brațele acestuia.

Am început cu ceva mai mult aplomb partea secundă și rapid s-au făcut cinci: Viitorul a recuperat la mijloc, mingea a ajuns în lateral la Chițu, care s-a întors cu Bocșan în spate și l-a lăsat pe drum, pasându-i lui Coman, singur cu Straton, și tânărul atacant al gazdelor n-a ratat nici el. Jocul s-a liniștit apoi, Poli nereușind nimic ofensiv, iar gazdele păreau satisfăcute de avantaj. De abia ultimele zece minute au mai adus câteva ocazii. În minutul 82, Iancu a trimis cu capul, din spatele lui Bocșan, puțin pe lângă vinclu, ca patru minute mai târziu Straton să intervină decisiv în fața lui Purece. Și apoi, în minutul 88, singura noastră ocazie a reprizei, la capătul unui croșetaj impresionant de pase Soljic - Bîrnoi - Soljic - Popovici, doar că ultimul a preluat prea larg, așa cum a făcut mai mereu pe întreg parcursul partidei, și portarul advers a avut timp să-i închidă unghiul la șut. Ultima fază a meciului trebuia să aducă un penalty gazdelor, la o intervenție anapoda a lui Bocșan, dar Avram a văzut invers și scorul n-a mai luat proporții.

Nu știu ce-ar putea fi luat drept pozitiv la capătul acestui meci. Poate cele câteva minute adunate de Bîrnoi, care nu știu dacă a mai atins mingea în afară de acțiunea descrisă mai sus, sau evoluția destul de dârză a lui Soljic. În rest, câțiva jucători au oscilat în zona unui acceptabil gri, precum Drăghici, Șeroni, poate Scutaru, introdus în locul lui Neagu după ce paguba fusese deja făcută. Artean nu m-a impresionat cu eliminarea dobândită, fie că era strategică sau nu, dar și fără ea n-a făcut un meci bun, în vreme ce Fucek, deși destul de prezent atunci când duceam mingea în jumătatea adversă, nu mi-a plăcut în flancul drept, unde mai mereu pierdea un tempo să-și pună mingea pe stângul. Ce să mai zici despre Popovici, care a avut două bune oportunități de gol și în rest a fost puțin prezent? Sau de Straton, care deși a scos două mingi grele, a fost mai mereu lăsat fără șansă de apărarea din fața lui. Că despre Neagu, Bocșan și Străuț chiar n-am chef să mai zic nimic - decât că-mi fac griji pentru flancul drept, unde prestațiile celui din urmă au fost consecvent slabe în acest an și nu dispunem de nicio acoperire.

Ah, și am uitat de Croitoru. Cred că asta spune ceva în sine.

Așa o înfrângere trebuie să ne evidențieze că nu putem aborda relaxați returul semifinalei de Cupă de marți. Apoi, pentru disputa cu Chiajna, să sperăm că Popa va evita nepotrivirile frapante, când revin și cei trei suspendați. Cu Poparadu în locul lui Artean vom avea un mijloc ceva mai creativ, dar mai puțin combativ și mai puțin robust. Important va fi să ne aducem aminte cum se stă în linie în apărare și să nu lăsăm spații așa de mari între portar și fundași.

Poli: Straton (5) - Străuț (4), Bocșan (4), Șeroni (5), Neagu (3,5) - Artean (4,5) - Popovici (5), Soljic (6), Croitoru (5), Fucek (5) - Drăghici (5,5)

Schimbări:

Scutaru (5,5) pentru Neagu (min 40)
Poparadu pentru Drăghici (min 66)
Bîrnoi pentru Croitoru (min 83)

20 februarie 2017

Galerie foto Poli - Iași


Bărbuț le-a dat mari bătăi de cap adversarilor de pe flancul său




Croitoru, încă util echipei

 Deși nu a fost dur, meciul a fost întrerupt de numeroase faulturi

 Important e să ții mingea la tine...

... ca să poți dribla portarul și înscrie cu stil

Cea mai strânsă relație de joc e cea între unul dintre cei mai în vârstă jucători și unul dintre cei mai tineri


Deși a fost cam jale pe flancul nostru stâng, Fuček a jucat bine în ofensivă și așteptăm prestații tot mai bune

Poza de profil


Trebuie să apară și golul din lovitură liberă cât de curând

Inevitabilul prim-plan cu Bărbuț

 Un plonjon spre victorie!

Cei doi marcatori ai victoriei

 Șeroni a fost cel mai solid dintre fundași

Croitoru a dus toate cele 90 minute fără să dea semne de oboseală

Poli - CSMS Iași 2:1 (1:0)

Nu știu de ce m-am dus dezarmat la meci. Poate că avea ceva de-a face cu compoziția liniei noastre defensive, teamă ce s-a dovedit justificată doar parțial. Golul nesperat al lui Pedro nu ne-a dat chiar aripi, dar ne-a dat viață. Atâta încât chiar și după egalarea oaspeților, am putut reveni în frunte prin prima reușită a lui Šoljić, ca apoi ieșenii să rămână în zece și noi să nu mai greșim ca și cu Mediașul. Trei puncte mari, cu care ținem aproape de Chiajna, dacă e să ne primim cele opt puncte, respectiv ne apropiem la doar șase de Pandurii, dacă nu le primim. Conform planului, să zicem.

Prima repriză a fost destul de nasoală. Două momente de mari emoții la poarta noastră s-au manifestat în minutele 15 și 17, întâi la o finalizare în plasa laterală și apoi la o lovitură de cap a prietenului Andrei Cristea, pe care Straton aproape că a scăpat-o în poartă. De abia stăm în picioare, toate mingile către Pedro se pierd, perspectivele-s sumbre și ne procopsim în cinci minute cu trei galbene. Cumva ajungem în minutul 35, când se întâmplă improbabilul: Străuț trimite către Pedro, acesta face o preluare aproximativă, pare că pierde mingea în două rânduri doar pentru a o recupera, un un-doi cu Bărbuț îl eliberează spre poartă, driblează portarul și pasează mingea în poarta goală! Dinamica jocului nu s-a schimbat însă, și era să intrăm egalați la cabine, când Cristea a beneficiat de o deviere norocoasă, l-a driblat pe Straton și a trimis din unghi, lovind bara.


A doua repriză a început mai cu ritm din partea noastră, semn că mai curgea ceva sânge prin venele jucătorilor. Și, culmea, Iașiul scapă dintr-un meleu la mijloc, Cânu întâmpină slab, oferindu-i libertate maximă lui Cristea, care repetă faza de dinainte de pauză și de această dată îl agață Straton - păcat, căci din nou vârful ieșean își închisese unghiul și doi jucători erau deja pe linia porții. Tot Cristea a transformat și la scurt timp, în minutul 54, oaspeții au beneficiat de o ieșire neacoperită a lui Șeroni, același Cristea la primire, iar mingea înțepată spre colțul lung s-a scurs agonizant (dar de bine pentru noi) pe lângă. Rămânem însă fermi pe poziție și un minut mai târziu preluăm din nou conducerea: Croitoru dă mingea către Bărbuț în colțul careului, acesta fentează un adversar direct, aruncă o centrare spre colțul lung, Fucek trece pe sub ea, dar Šoljić e acolo și pune piciorul din cădere, în așa fel încât mingea trece linia, în ciuda eforturilor portarului Caparco. Ionuț Popa a făcut apoi o mutare inspirată introducându-l pe Bocșan pentru Pedro, astfel că echipa s-a prezentat cu un 5-4-1. Varianta autobaza a funcționat, ieșenii nemaigăsind drumul spre buturile lui Straton. Ba chiar ne puteam desprinde în minutul 68, la o recuperarea a lui Artean urmată de deschiderea pentru Fucek, șutul în forță al acestuia fiind respins de portar. După ce am rămas în superioritate numerică din minutul 76, am tremurat puțin la amintirea ultimei partide de pe teren propriu, mai ales că nu ne prea împrieteneam cu posesia. Treburile s-au așezat însă, Popa a mutat din nou tactic, introducându-l oarecum surprinzător pe Poparadu pentru Șeroni, dar am fost feriți de emoții până la final.

Rezultatul ne face să surâdem, cu mențiunea că putea ușor să se termine și altfel. Flancul stâng, cu Neagu și Șeroni, n-a funcționat de fel, Cânu a ratat două ieșiri dintre care la una am luat gol, și ofensiv am orbecăit o lungă perioadă de timp. Din fericire, ajustările făcute din mers au dat roade, însă nu înțeleg de ce Novak, un jucător disciplinat și constant, care ar avea acum și un conațional în flanc, este varianta doi după Neagu. Fucek se adaptează încă și chiar de nu strălucește, îmi lasă impresia unui jucător competent, în vreme ce Šoljić, după o primă repriză mediocră, și-a pus amprenta pe joc în partea a doua. Pedro rămâne un jucător de totul sau nimic, dar mi-a plăcut că azi a stat puțin mai sus, fără să se perinde aiurea pe teren. Note maxime pentru inspirație lui Bărbuț, cu două pase de gol, în vreme ce travaliul duo-ului Artean-Croitoru a funcționat decent, dacă nu grozav.


După jocul de la Constanța, pentru care nu avem mari așteptări, urmează returul în Cupa Ligii și jocul foarte important cu Chiajna. Nu va fi un set ușor de meciuri, mai ales că în primul dintre ele am impresia că vor fi suspendați Cânu și Bărbuț. Să vedem cum tragem linia înainte de play-out, timp în care s-ar putea să primim finalmente verdictul de la TAS.

Bravo Poli!

Poli: Straton (5) - Străuț (5,5), Cânu (5,5), Șeroni (5,5), Neagu (5) - Artean (6) - Bărbuț (6,5), Šoljić (6,5), Croitoru (6), Fucek (5,5) - Pedro (6)

Schimbări:

Bocșan (5,5) pentru Pedro (min 59)
Poparadu pentru Șeroni (min 78)
Popovici pentru Fucek (min 83)


11 februarie 2017

ASA Tg. Mureș - Poli 0:0

Uneori chiar simt că nu mai e nimic de spus. Rezultatul de astăzi și mai ales prestația echipei nu sunt o surpriză, după întăririle precare aduse în această iarnă. Mai îngrijorător este că nu prea avem tracțiune, ceea ce ne face să trăim cu speranța de fapt o temporizăm, să vină în fazele cheie din play-out. Mi-e că deja căutăm să ne spunem minciunile pe care le îndrugam și acum douăsprezece luni, că ne jucăm șansa mereu în etapa următoare. 

Aș vrea să scriu despre ceva, dar mi-e greu să-mi dau seama despre ce. Prima repriză a trecut fără vreo realizare, exceptând cea despre cât de greu trece timpul uneori. În a doua am beneficiat de niște momente mai de Doamne ajute: un gol anulat al mureșenilor, pentru ofsaid (min 57), un șut peste al lui Fucek din poziție bună (min 59), un șut în plasa laterală după o eroare a lui Soljic (min 76), o ratare din poziție de unu la unu cu portar a lui Popovici, la prelungirea lui Pedro (min 83), și o minge scursă de puțină pe lângă buturile lui Straton în finalul meciului. 

Totul e cumva trist și comic. Ai un meci pe care trebuie să-l câștigi și nu dai dovadă de atitudine, de încredere. Popa iese după meci să-i facă terci pe toți, dar momentan planează serioase semne de întrebare asupra pregătirii făcute în iarnă - inclusv a multelor jocuri disputate într-o perioadă așa de scurtă de timp înainte de reluarea returului. Faptul că nu are pic de voință să dea un minim de față unui meci ratat, de exemplu prin a da două minute de prelungiri unui junior de pe bancă, de exemplu debutul lui Haruț, atunci când Novak trebuia schimbat, e dezarmant. 

Și într-un fel e normal c-am fost palizi, fiindcă ne-au lipsit acei doi jucători care mai produc surprize, care creează plusuri de energie - bune, rele. Acum se discută de aducerea a încă unui fundaș central și a unui mijlocaș, dar pare tardiv. Carențele respective erau evidente de săptămăni, așa cum e slăbiciunea generală în ultima treime. Normal că nu ne e ușor să aducem mare lucru, însă trebuie să putem face mai mult de atât. dacă vrem să supraviețuim. Am scris că ținta noastră ar trebui să fie șapte puncte din aceste ultime patru etape. Rămân șase.

Poli: Straton (5,5) - Novak (5,5), Bocșan (5,5), Cânu (5,5), Străuț (5,5) - Artean (5) - Bărbuț (5), Soljic (5,5), Croitoru (5), Fucek (5) - Drăghici (5)

Au mai intrat:

Pedro pentru Drăghici (min 64)
Popovici pentru Bărbuț (min 82)
Neagu pentru Novak (min 90+1)

6 februarie 2017

Poli - Gaz Metan Mediaș 1:1 (0:0)

După șaptezeci și cinci de minute destul de bune, am avut neșansa de a vedea un ultim sfert de oră deplorabil din partea alb-violeților, în care am risipit două puncte, deși ne aflam în superioritate numerică. Clar, meciul a fost echilibrat și ambele formații și-au trecut în cont câteva oportunități, cu oaspeții controlând posesia, însă după golul lui Doman, balanța părea să se încline în favoarea noastră. O eroare în lanț la un corner a permis oaspeților să egaleze, iar până la final am rămas ca pe ace. Nu e un dezastru, dar e inevitabil să nu ne facem griji.

Pe un teren greu, jocul a fost nespectaculos la debut. Straton a avut de prins un șut de la distanță în minutul 9, ceea ce a și făcut în doi timpi, înainte ca Poli să beneficieze de o mare ocazie: mingea a ajuns la Doman în urma unui corner bătut de Croitoru, șutul acestuia a fost respins în față de portar, fix până la Șeroni, care n-a avut însă viteză de reacție și a fost neutralizat. După ce oaspeții au avut și ei o șansă la un corner, fază la care ar fi trebuit acordat fault în atac, însă oricum mingea a trecut peste, ne-am liniștit vreun sfert de oră. Apoi, în minutul 29, Croitoru a bătut încă un corner, Străuț a deviat cu capul la colțul lung, unde Drăghci, liber, a ajuns puțin târziu și n-a reușit să redirecționeze mingea în poarta goală - din tribună mi s-a părut mai scuzabilă ratarea, însă la reluare arată rău de tot. Cam atât a fost cu fotbalul pentru prima parte.

Medieșenii au ieșit deciși de la cabine și în minutul 49, Eric a rezistat presiunii lui Croitoru și a profitat de spațiul lăsat de către Străuț, pentru a șuta spre colțul lung, doar degetele lui Straton deviind mingea centimetric pe lângă bară. Minutul 61 și oaspeții, cu toată convingerea lor, au rămas în zece, când Rugasevic a văzut al doilea galben pentru un cot aplicat lui Artean. Știam că ne e greu în superioritate, și nici n-am apucat să deschid gura, spunând că nu văd cum o să depășim apărarea aglomerată a adversarilor, când Artean a aruncat o minge peste reduta acestora, Doman a dejucat perfect ieșirea la ofsaid, a preluat din alergare, a trecut pe lângă portar și a trimis în poartă! Era îdoar minutul 66, însă meciul părea sub controlul nostru, mai ales că și în momentele următoare am rămas sus și am închis destul de bine spațiile. Jalea ne-a lovit zece minute mai târziu, când chiar nu trebuia s-o facă, la un corner: bătut tare spre colțul scurt, Croitoru și Șeroni au ratat intercepția, reușind doar să-l mascheze pe Straton, astfel că balonul a ajuns cam acolo de unde a ratat Drăghici în prima repriză, iar Buziuc, cu șansă și ajutorul barei transversale, a egalat. Deși Doman a avut la scurt timp șansa de a repeta primul gol, la o fază asemănătoare, unghiul i s-a închis prea mult de această dată. Apoi am tremurat tot în minutul 79, când aproape am dat meciul pe mâna adversarilor, după ce Bocșan a sărit complet pe sub o minge la mijlocul terenului, Munteanu a fost deschis de un coechipier singur spre poartă, dar ne-a cruțat de șutul său, care a lovit bara. Lucrurile n-au arătat de fel mai bine în ultimele zece minute, nou-intrații Pedro, Fucek și Popovici dovedindu-se a fi înlocuitori slabi pentru Drăghici, Croitoru și Doman. Chiar dacă oaspeții au tras de timp, la ce transpirații mă treceau când mingea ajungea în jumătatea noastră, poate că a fost mai bine așa. Fără vlagă sau coerență, am sfârșit neconvingători.

Nasol e că am fost în poziția de a câștiga și n-am ținut de ea într-o fază 'de curtea școlii'. Nici apatia de final nu e încurajatoare, dat fiind că venim proaspeți după perioada de pregătire și aveam avantaj numeric, dar cred că impresia ține în mare măsură și de jocul prestat de înlocuitori. Subțirimea băncii de rezerve este și va rămâne o problemă în această parte a sezonului, mai ales dacă ne procopsim cu cinci-șase galbene meci de meci.

Mulți jucători au dezamăgit. Șeroni, în ciuda unor intervenții bune în prima parte, a fost deseori expus, a făcut un luft periculos pe final și are o parte de vină la gol. Bocșan și-a trecut în cont o grămadă de erori, intervenții întârziate și poziționări aproximative, în vreme ce Străuț a fost adeseori pasiv. În plan ofensiv, nici Bărbuț n-a avut multe reușite, dar a luptat, iar Drăghici va regreta o vreme șansa irosită în prima repriză. Drept e că în rest, Drăghici a fost combativ și diferența s-a văzut după intrarea lui Pedro, care a planat misterios pe tot terenul, așa cum a făcut-o și în amicale, și a dat târziu sau deloc drumul la minge. Ba mai mult, când s-a repliat și el o dată, a oferit oaspeților o lovitură liberă de la treizeci de metri lateral dreapta.

Din fericire, am avut parte și de câteva prestații solide. Cânu, în ciuda unui intervenții nasoale în minutul 21, pentru care a văzut galben, a ținut apărarea în viață. Artean și Šoljić au recuperat multe baloane și par un cuplu foarte promițător, cu condiția să fie ajutați mai mult de trioul ofensiv. Croitoru a executat câteva cornere bine și a ținut echipa centrată, într-un anume sens, atentă pe faza de construcție, chiar dacă aportul său în această direcție a fost limitat (și, oare, nu trebuia să țină colțul scurt la corner?). Iar Doman s-a ridicat la înălțime, într-unul din cele mai bune meciuri pe care le-a făcut pe Dan Păltinișanu, fiind omul pericol numărul unu al echipei noastre.

Va trebui să luptăm pentru fiecare victorie, indiferent dacă întâlnim echipe suferinde sau nu. N-avem luxul de calitate să n-o facem, și dacă rezervele nu își intră mai bine în mână pe parcursul următoarelor meciuri, suferința va fi mare. Mai avem patru dispute până la play-out, cu Iași și Chiajna acasă, respectiv cu Târgu Mureș și Viitorul în deplasare. Minimul de care avem nevoie e șapte puncte.

Singurul plus al etapei e că nu mai suntem pe ultima poziție.

Poli: Straton (6) - Străuț (5,5), Bocșan (4,5), Cânu (6), Șeroni (4,5) - Artean (6,5), Šoljić (6) - Bărbuț (5), Croitoru (5,5), Doman (7) - Drăghici (5,5)

Schimbări:

Pedro (5) pentru Drăghici (min 63)
Fucek pentru Croitoru (min 78)
Popovici pentru Doman (min 81)

Starea națiunii alb-violete

Diseară vom fi puși față în față cu realitatea Ligii 1. Cu o victorie, recuperăm câteva puncte față de Chiajna și de Târgu Jiu, ambele cu egaluri în weekend, respectiv ne distanțăm de Târgu Mureș. Pe de altă parte, dacă învinge aici, Mediașul scapă în mare de stresul calificării în play-off; altfel, cade în ghearele mai titratelor Dinamo, Astra și CFR Cluj. Nu are cum să fie un meci ușor, chiar dacă vizitatorii și-au pierdut/vândut ambii golgheteri în pauza de iarnă, plus o piesă importantă în apărare. Repere comune nu prea avem din această iarnă, doar faptul că Gaz Metan a învins pe Honved, echipă cu care noi am semnat o înfrângere - ambele rezultate de 1-0.

Întorcând privirea asupra curții noastre, e loc de o întrebare: suntem într-o poziție mai bună sau într-una mai puțin bună față de sfârșitul anului trecut?

Partea plină a paharului e că practic întreg lotul a făcut pregătirea de iarnă împreună. Chiar dacă l-am pierdut pe Llorente, înlocuitorul său, Šoljić, a lăsat o impresie bună și ne oferă un plus de talie la mijloc. Nu am suferit înfrângeri dramatice, evoluând de la egal la egal și cu echipele de primă ligă pe care le-am întâlnit. În plus, situația de la club e destul de liniștită, jucătorii au mai primit o parte din salarii, astfel că totul pare sub control.

Partea mai puțin plină e că avem în continuare probleme cu accidentările și dublurile pe post. Cel mai grav este că ne va lipsi Scutaru, care s-a dovedit a fi cel mai important jucător al liniei de fund. Cu Șeroni delegat probabil în stânga, ne rămâne doar varianta cuplului Cânu - Bocșan în centru, o combinație cu care am avut dificultăți - și asta s-a văzut inclusiv la golul primit cu Honved, pe zona dintre cei doi fundași centrali.

Rămâne o problemă că Pedro nu pare capabil, fizic sau mental, să se ridice la nivelul așteptărilor, astfel că singura variantă fezabilă pentru atac este Drăghici. Nici forma lui Bărbuț nu a oferit motive de satisfacție pe parcursul pregătirilor, însă nu există dubii cum că jucătorul n-ar vrea să joace aici - doar că momentan nu se leagă jocul. 

Pe lângă aceste chestiuni de lot, nu mai avem nici micul avantaj al desconsiderării, chiar dacă e probabil să nu-l fi mai avut nici pe final de an. Cheia succesului va rămâne în organizarea defensivă și în executarea fazelor fixe, care au dat roade în pregătiri. Nu-mi dau seama cât de importante sunt cele opt puncte pe care sperăm să le recuperăm, însă probabil ar fi mai bine să nu ne punem toate speranțele în ele, pentru a evita riscul unei căderi de moral în cazul în care nu le primim. Cumva am impresia că dacă găsim forța să nu retrogradăm, o putem face și fără acele opt puncte, care sunt de fapt patru în play-out.

Ca să revenim la întrebare: poziție mai bună sau mai puțin bună? Probabil că poziția e aproximativ aceeași, cea din care am adunat 22 puncte, adică destul cât să nu retrogradăm dacă plecam de la zero. Doar că acum ne trebuie mai mult, iar miza meciurilor directe va cântări mai greu. Nu va fi de fel ușor, dar această echipă ne-a dovedit că poate. Deci să poată în continuare.

Hai Poli!

3 februarie 2017

Săptămâna #5 în retrospectivă

Mai rar atâtea evenimente discutabile (în ambele sensuri ale cuvântului) ca în această săptămână. După meciul amical pierdut în fața celor de la Honved Budapesta și disiparea ultimelor speranțe de a mai aduce un jucător, miercuri a adus cu sine două anunțuri de comentat: reorganizarea amplă a sistemului juvenil, cu permutații inclusiv la nivelul echipei secunde, și o trecere în catalogul persoanelor non-grata a unei jurnaliste care acoperă în detaliu evenimentele de la club.

Amical: Honved Budapesta - Poli 1:0 (0:0)

Cu un lot decimat (fapt care și-a pierdut între timp tot umorul), Poli s-a deplasat la Budapesta pentru a încheia acest set intensiv de meciuri amicale. Ce rol a jucat tocmai această intensitate, pe lângă tipul pregătirii fizice/alimentației, absența unui om de profil în pregătirea fizică și susceptibilitatea individuală a jucătorilor le rămâne celor responsabili să contempleze. Pe parcursul jocului, Ionuț Popa a făcut doar trei modificări, deși pe bancă mai erau câteva variante, dar scopul a fost, îmi imaginez, definitivarea primului unsprezece și expunerea acestuia presiunii fizice a unui meci de nouăzeci de minute.

Honved e o echipă bună, aflată pe locul secund în prima ligă din Ungaria, deci înfrângerea nu e neapărat o cauză de stres major - chiar dacă acum o săptămână au fost învinși, 0-1, de adversarii noștri de luni, Gaz Metan. Grijile sunt altele, în principal în ceea ce privește atacul și cuplul de fundași centrali - proba video arată că golul încasat la Budapesta, a venit tocmai pe zona centrală. Mai multe pe această temă într-un articol prefață la partea a doua a sezonului.

Poli: Straton (min. 75, Curileac) – Străuț, Bocșan, Cânu, Șeroni – Artean, Soljic – Bărbuț, Croitoru (min. 80, Bârnoi), Doman – Drăghici (min. 75, Popovici)

Reorganizarea Centrului de Copii și Juniori

Surprinzător, și nu chiar, Aurel Șunda a fost coborât din funcția de director al centrului, dar va rămâne în cadrul clubului. Adevărata surpriză e numirea lui Adrian Stoicov, antrenorul echipei secunde, în locul său. Pentru a acoperi golul apărut la Poli II, a fost adus un antrenor virtual necunoscut, Victor Collins, român care a jucat peste mări și țări, cel mai recent practicând antrenoratul în Canada și Irlanda.

Promovarea/recalibrarea profesională a lui Stoicov este o mutare bună. De când am făcut interviul cu el acum câteva luni, ne-a lăsat impresia unui interes și dincolo de ce se întâmplă între cele două porți ale terenului de fotbal. Important este ca ideile pe care ni le-a expus să reușească să le cristalizeze într-o viziune coerentă, așa cum e ea dictată și de limitările noastre financiare. Printre prioritățile aplicate se vor numără, cu siguranță, practicile de selecție și retenție a jucătorilor la nivel juvenil, precum și retenția la momentul împlinirii vârstei de 16 ani, respectiv la semnarea primului contract profesionist. Sperăm că măcar o parte din accent o să cadă pe dezvoltarea relației dintre club și tinerii jucători.

În acest context, aducerea lui Collins vine în completare cu experiența dobândită în campionate cu o organizare (mai) integrată. Canada și Statele Unite au un renume pentru felul în care abordează promovarea fotbalului către tineri, așa cum se întâmplă adesea când nu trăiești într-o țară în care fotbalul și dorința de a-l juca fac parte din status quo.  Rămâne de văzut cât de adaptabil este noul antrenor și cum va gestiona munca cu juniorii, o sarcină cel puțin complicată.


O blamare jurnalistică

Dintr-un motiv sau altul, conducerea clubului a decis că o jurnalistă locală e, cumva, un factor important în compromiterea blazonului Politehnicii. Cu siguranță că lucrurile merg dincolo de evident, așa cum e el conținut în declarația președintelui Sorin Drăgoi:

"N-am interzis nimănui să vină, dar nu vreau să mai răspundem la întrebări… [n. ed. a scris că] Jucătorii nu sunt buni, sunt proști, conducerea e proastă, antrenorul e prost."
Pare, în ciuda afirmației contrare a lui Drăgoi, o decizie agresivă, care, dacă i-ar păsa cu adevărat cuiva, ar face mai mult un deserviciu imaginii clubului. Să fim serioși, dintre toate publicațiile care exudă toxicitate în direcția Politehnicii - și aici putem vorbi liniștit de aproape oricine scrie despre club, în special în plan local - a o elimina pe una singură, tocmai pe cea care oferea cele mai multe informații cu grad destul de ridicat de acuratețe, e un gest care nu-și are rostul și nu-și găsește locul.

Un club ar trebui să fie mai presus de asemenea acțiuni și ar trebui să se protejeze din interior, nu prin atacuri la persoană. O fi o chestie de principiu, că cel mare n-are voie să dea în cel mic. Poate că jurnalista în cauză este dificilă, însă conținutul criticilor ei conține adevăr și, mai important, nu se îndreaptă sistematic împotriva clubului - ceea ce nu se poate spune despre alții.

28 ianuarie 2017

Amical: Poli - Millenium Giarmata 4:0 (1:0)

Continuă partidele în compania cluburilor de liga a III-a, de această dată adversar fiind echipa clasată pe locul 11, din Giarmata. Greu de zis dacă acest calibru este adecvat pentru a pregăti a doua parte a sezonului, tiparul acestor meciuri fiind unul diferit de ceea ce ne așteaptă: dominare copioasă, față de joc pe contre. Cu Doman la prima vioară, cât și pe lista marcatorilor, Poli a mai înscris de trei ori prin Drăghici (x2) și Croitoru. Oaspeții, cu doar un șut pe poartă și fără nicio ocazie, n-au contat decât în a opune rezistență atacurilor noastre.

Scorul a fost deschis destul de repede, în minutul 11, când Drăghici a împins în poartă mingea venită din cornerul executat de Doman. La scurt timp am notat două ratări imense, pe același traseu: centrare din flancul stâng, finalizare din zece metri central-dreapta, dar întâi Bărbuț n-a putut trage pe lângă portar și apoi Drăghici a trimis peste. Mare lucru nu s-a mai întâmplat în această parte, jocul fiind destul de lent, în special în momentul în care ar fi trebuit să vină pasele importante în preajma careului advers.

În repriza secundă ne-am distanțat pe tabela din mințile noastre prin minutul 68, când Croitoru a executat o liberă de la 25m, după un fault asupra lui Doman, și tânărul portar al Giarmatei, Marincă, n-a reușit decât să împingă mingea în bară. Tot acesta din urmă a scăpat mingea la un șut cu pământul și Drăghici, pe fază, a ciupit-o înainte de a fi faultat. Era minutul 77 și Doman a transformat penalty-ul lângă bară. Ultimul gol a venit cu în minutul 85, la capătul unui corner executat de...Doman, Bocșan a recentrat cu capul și Drăghici a finalizat asemeni din câțiva metri. Pe lângă goluri, au mai fost ocazii la șuturile lui Popovici, Šoljić și Bîrnoi în această repriză, însă neconcretizate.

Mare lucru n-ar fi de spus. Se remarcă prezența lui Drăghici, mult mai implicat decât Pedro, precum și faptul că am înscris de patru ori din faze fixe - specialitatea casei. Šoljić a fost foarte abil la recuperare, deși pasele au mers mai greu azi, în vreme ce colegii de linie, Croitoru și Artean, au controlat fără mari emoții zona de la mijloc. Deși majoritatea jucătorilor tineri au fost deplasați pentru amicalul programat inițial în Ungaria (scor final 0-4), aici au rămas Haruț și Bîrnoi (pe lângă accidentații Mailat și Vasi), semn că pe ei s-ar putea baza și Ionuț Popa mai mult în lunile următoare.

Poli: Straton (Smaranda) - Străuț (Haruț), Cânu (Neagu), Bocșan, Șeroni (Novak) - Artean - Bărbuț (Popovici), Šoljić, Croitoru (Bîrnoi), Doman - Drăghici

26 ianuarie 2017

Amical: Poli - Școlar Reșița 2:1 (0:1)

În compania echipei de liga a III-a din județul învecinat, alb-violeții au folosit două formule diferite în cele două reprize, diferența de calitate fiind vizibilă. Cu mulți tineri în prima parte, oaspeții au fost mai prezenți în joc, ca odată cu intrarea titularilor, partida să se desfășoare aproape exclusiv în jumătatea adversă. Exprimarea ofensivă suferă însă, pasele curg greoi, și Pedro arată în continuare ieșit din orice s-ar putea numi o dispoziție de joc. Rezultatul a fost întors grație reușitelor semnate de Șeroni și de Popovici.



După ce Novak a fost aproape de a deschide scorul la debut, șutând în plasa laterală, jocul a continuat sub nota echilibrului. Apărarea noastră s-a prezentat firavă în zona păzită de Fridrich, și dacă la o primă acțiune periculoasă a oaspeților am fost salvați de Straton, nici acesta n-a mai putut face nimic când tânărul fundaș a trimis slab înapoi cu capul și un adversar a interceptat mingea, reușind să înscrie. Poli a replicat doar printr-un atac pe ruta Mailat-Doman, cel din urmă recepționând o pasă care l-a pus într-o poziție bună de finalizare - e drept, cu fundaș în cârcă -, dar Zimmerman a respins șutul. Oaspeții au mai avut două șanse mari, cea mai importantă dintre ele o minge lungă, în aceeași zonă centru-stânga, finalizată peste din situație de unu la unu cu portarul. De partea noastră a fost greu să construim, singurul fenomen remarcabil fiind faptul că Mailat s-a perindat asemeni lui Messi pe teren, din flanc în zonă centrală, adeseori retras, fără prea multă eficiență însă. În plus, pe parcursul reprizei au fost nevoiți să iasă Vasi și Scutaru, ușor accidentați - să sperăm nimic grav.

Partea a doua a fost dominată copios de noi, dar fără mari șanse de poartă. Golul lui Șeroni a venit la capătul unui corner executat de Fucek, ca reușita victoriei să-i aparțină lui Popovici, la capătul unei centrări semnate de Novak. De fapt, acesta din urmă de abia reintrase, pentru Neagu, care în repetate rânduri a evitat să joace cu Fuček, deși croatul a tot încercat să urce în flanc. Pe lângă goluri, Străuț și Cânu au mai trimis spre poartă, din faze fixe, primul cu capul pe lângă, al doilea din foarfecă, pe poziția portarului. Și cam atât.

Despre joc n-aș mai spune prea multe, fiindcă e și greu să judeci care anume sunt obiectivele antrenorului în această fază atât de intensivă. Šoljić arată bine la centru, mereu activ, curajos, solid, cere mingea, deși pare să nu iubească șutul de la distanță. Fuček, precum am menționat, e încă neintegrat, însă ar putea să-și treacă deja numele pe lista executanților de faze fixe. Mi-a plăcut și Haruț, care a judecat bine mai multe acțiuni defensive, dar mai are de lucrat în plan ofensiv.

În rest, mă concentrez pe ce mă îngrijorează - letargia lui Pedro și absența lui Bărbuț. Chiar dacă cel din urmă a mai scos câteva faulturi, în lipsa spațiilor n-a reușit nici astăzi să iasă în evidență, și sper doar că nu continuă în forma dezamăgitoare de la finalul anului trecut. Brazilianul, în schimb, pur și simplu nu face mai nimic util pe teren, e greoi, ține mult de minge și pasele ofensive nu se leagă de fel. Riscăm mult dacă nu mai dezgropăm de undeva un atacant pentru partea rămasă din acest sezon.

Poli (repriza I-a): Straton - Hăruț, Scutaru (Morariu), Fridrich, Novak - Pădurariu - Mailat, Bârnoi, Vasi (Croitoru), Doman - Popovici

Poli (repriza a II-a): Smaranda (Curileac) - Străuț, Cânu, Şeroni, Neagu (Novak) - Šoljić, Artean - Bărbuț, Croitoru, Fuček - Pedro Henrique (Popovici)

24 ianuarie 2017

Amical: Spartak Subotica - Poli 1:1 (0:1)

În timp ce unii sărbătoreau Mica Unire (serios, cine?), noi ne-am deplasat la Subotica, pentru amicalul disputat în compania echipei de primă ligă din țara vecină. Jocul s-a desfășurat pe un gazon artificial, înghețat pe alocuri, ceea ce a dăunat construcției, egalul fiind un rezultat destul de echitabil pentru cum s-au desfășurat ostilitățile. Golul nostru a fost marcat de nou-venitul Josip Fucek.

Cu un prim unsprezece care dă deja a echipa de titulari, repriza întâi a fost ternă, cu multe dueluri în zona centrală. Golul nostru a venit în minutul 11: Fucek ciupește o minge in careul advers, pivoteaza in jurul balonului, a la Hernandez, și dă un voleu admirabil în colțul lung. Tot Fucek ar fi putut mări avantajul în minutul 23, însă cornerul bătut direct pe poartă a fost respins in extremis în bară de apărătorul buturilor adverse. În rest, șanse n-au fost în această parte, Straton nefiind întrebuințat de fel.

Jocul s-a mai destins în a doua repriză. Introducerea lui Neagu pentru Cânu a slăbit axul central al defensivei, ceea ce a permis gazdelor să înțepe. În minutul 52, pe o lansare, Șeroni a fost depășit în duel cu un adversar, dar finalizarea a zburat peste, iar un minut mai târziu, pe altă minge lungă, am scăpat grație unei finalizări moi, pe centrul porții. Au urmat două replici ale noastre, prima la şutul din unghi la lui Popovici, prins, a doua la ocazia lui Birnoi, care singur cu portarul n-a putut marca. În minutul 66 am mai scăpat o dată la o finalizare cu capul, pe lângă, dar norocul s-a terminat în minutul 73: Șeroni respinge la o fază fixă, mingea ajunge la decarul gazdelor în marginea careului, acesta are nepermis de mult timp să-și pregătească şutul, pe care îl trimite fără speranțe în dreapta lui Smaranda. Deși Artean a fost eliminat pentru proteste și înlocuit de Pădurariu, tot noi am fi putut tranșa meciul în minutul 86, când Birnoi a recuperat în careul advers, a ales şutul în locul unei pase către Popovici, dar iar portarul a reușit să pareze. Șeroni a mai avut o șansă la cornerul care a urmat, a trimis cu capul central și partida s-a încheiat la egalitate.

În fața suportului frenetic a celor șapte fani veniți din Timișoara, Poli a etalat un joc disciplinat, oferind puține oportunități gazdelor în formula ideală. Cei doi croați au arătat bine, Soljić fiind chiar integralist și foarte implicat in joc. De apreciat și faptul că Haruț a rămas tot meciul pe teren, nu mereu în prim plan, dar fără greșeli. Dintr-un motiv sau altul, jucătorii au fost tensionați, pe lângă Artean, și Cânu și Bărbuț încasând galbene pentru proteste. E drept că au existat contacte care n-aveau cum să fie trecute ușor cu vederea în condițiile de joc ale zilei, dar se putea și mai calm. Pe negativ aș menționa implicarea în joc a lui Henrique, deficitară, brazilianul plimbându-se cam oriunde în jumătatea adversă, fără eficacitate. Nici înlocuitorul său, Popovici, n-a ieșit în evidență, ceea ce nu se poate spune despre Birnoi, a cărui decizii în fața porții au lăsat însă de dorit.

Rămâne ca accidentații să revină, în special Scutaru fiind o absență notabilă și de impact, deși e probabil ca și Doman şi Străuț să revină direct în primul unsprezece când sunt apți. Până atunci, pas cu pas.

Repriza I-a: Straton - Haruț, Cânu, Șeroni, Novak - Artean, Soljić - Bărbuț, Croitoru, Fucek - Henrique

Repriza a II-a: Smaranda - Haruț, Șeroni, Neagu, Novak - Artean, Soljić - Bărbuț, Croitoru, Fucek - Popovici

Au mai intrat:

Mailat pentru Fucek (min 56)
Bîrnoi pentru Bărbuț (min 59)
Vasi pentru Croitoru (min 68)
Pădurariu pentru Artean (min 78)
Morariu pentru Novak (min 88)
Fridrich pentru Șeronu (min 88)

23 ianuarie 2017

Profil: Josip Fuček

Al doilea Josip vine la Poli după un periplu mai puțin grozav în prima ligă islandeză. Anterior însă, acesta s-a afirmat pe o perioadă mai lungă la Lucko (Croația), unde a fost coechipier cu Novak o jumătate de sezon, precum și la cel mai înalt nivel în Slovenia. Spre deliciul meu, e un jucător de flanc stâng, care va pune presiune pe titularul postului, Doman. În plus, are destulă experiență și e o extremă cu apetit de gol, marcând peste optzeci de goluri de-a lungul carierei - e drept, majoritatea de la liga secundă în jos.



Data nașterii: 26.02.1985
Locul nașterii: Zagreb, Croația
Inălțime: 177 cm
Greutate: 74 kg
Poziție: Mijlocaș stânga

SezonClubŢarăLigăMJGM
2016-17VíkingurISA71
2015-16KrkaSIA337
2015-16KrkaSIA325
2014-15ZavrcSIA294
2014-15SplitHRA20
2013-14ZelinaHRB103
2013-14TSV HartbergATB121
2012-13LuckoHRA163
2012-13LuckoHRB259
2012-13LuckoHRB237
2011-12LuckoHRC3127
2010-11LuckoHRC81
2010-11SuhopljeHRC104
2009-10Croatia SesveteHRB203
2008-09SamoborHRC1511
2008-09Istra 1961HRA91
2008-09SamoborHRC--
2008-09ZagrebHRA10
2008-09ZagrebHRA--
Total:28387
MJ= Meciuri jucate; GM= Goluri marcate; AT = Austria; IS = Islanda; HR = Croația;
SI = Slovenia
Sursa: Football Manager 2017, soccerway.com

Profil: Josip Šoljić

Josip Šoljić, sosit din prima ligă croată, are dificilul rol de a-l suplini pe Fernando Llorente. Jucătorul de 29 ani poate acoperi și zona centrală a apărării, un gen de polivalență utilă nevoilor noastre. Faptul că va avea doi conaționali, în persoanele lui Leo Novak și a proaspăt transferatului Josip Fuček, ar trebui să-l ajute în acomodarea la Timișoara. Interesant este că Šoljić a fost ca și semnat de Dinamo în septembrie, înainte ca Ioan Andone să se răzgândească în privința aducerii jucătorului croat.

Experiența la nivelul primei divizii din ultimii ani vorbește în favoarea sa. Dacă e să gândim ce utilitate a avut Novak, venit dintr-o ligă mai slabă, unde nici nu avea atâtea meciuri în picioare (Bosnia), e loc de optimism - mai ales că ne cam lipsea un jucător puternic în fața apărării.

Poză de pe pagina oficială de FB a clubului

Data nașterii: 18.06.1987
Locul nașterii: Gradačac, Croația
Inălțime: 187 cm
Greutate: 83 kg
Poziție: Fundaș/mijlocaș central

SezonClubŢarăLigăMJGM
2016-17Inter ZaprešićHRA140
2015-16Inter ZaprešićHRA320
2014-15LučkoHRB250
2013-14MilsamiMDA100
2012-13Zbrojovka BrnoCZA170
2011-12Zbrojovka BrnoCZB130
2011-12RudesHRB50
2010-11RudesHRB171
2009-10GossauCHB250
2008-09MoslavinaHRB50
2007-08LučkoHRC152
2007-08ZagrebHRA10
2006-07ZagrebHRA60
2006-07LučkoHRC--
Total:1853
MJ= Meciuri jucate; GM= Goluri marcate; CH = Elveția; CZ = Cehia; HR = Croația;
MD = Moldova
Sursa: Football Manager 2017, soccerway.com

22 ianuarie 2017

Săptămâna #3 în retrospectivă

Am fost prinși cu diverse, astfel că n-am avut ocazia să acoperim cele întâmplate de-a lungul ultimelor șapte zile. Trei sunt evenimentele importante la număr: plecarea lui Llorente, venirea croatului Josip Šoljić pentru a-l înlocui și amicalul câștigat ieri în fața lui Național Sebiș.

Plecarea lui Llorente

Precum se știe, am fost întotdeauna un fan al jucătorului spaniol. Este un jucător care poate lega jocul la mijloc, controlează tempoul și balansează eficient îndatoririle defensive cu cele ofensive. Plecarea sa a venit din neant, iar ceea ce a dernajat oarecum a fost reacția clubului: inițial absentă, apoi ușor acidă, insinuând că spaniolul ar juca pe vedeta, fiind nemulțumit de condițiile de cantonament. Poate citesc eu prea mult printre rânduri, dar nu cred că se cădea, mai ales că a fost o întâmplare venită pe fondul unui alt contract făcut în defavoarea clubului. În plus, spaniolul mi-a lăsat impresia că era izolat aici, iar periclitarea rolului de titular, pe urma eliminării din meciul cu Craiova și a revenirii lui Poparadu, nu au ajutat. Chiar dacă cel din urmă a arătat momente bune, mai e drum lung până să putem stabili că e un jucător pe care să ne bazăm, în special din punct de vedere fizic. La urma urmei, n-ai cum să ții pe cineva care vrea să plece, clubul a economisit niște bani, însă totul e degeaba dacă nu ne salvăm de la retrogradare.

Venirea lui Josip Šoljić 

Partea plină a paharului e că ne-am mișcat rapid și am adus un închizător croat de 29 ani, venit din postura de titular în prima ligă a Croației. În plus, acesta poate acoperi și postul de fundaș central, unde e util să avem acoperire. După toate aparențele, Šoljić ar putea fi o achiziție bună, s-a prezentat OK la meciul amical, însă rămâne să se integreze în echipă - iar timpul e scurt. Mâine un profil în detaliu al jucătorului, care a semnat până în 2018.

Alte mișcări nu s-au concretizat, deși presa a raportat despre diverse discuții cu mijlocași/atacanți portughezi din ligile inferioare, respectiv chiar și de o posibile veniră a lui Mureșan. Cea din urmă nu se încadrează însă în bugetul nostru, iar cea dintâi riscă să devină tardivă. Șanse ar mai fi ca Sorescu să revină în prima echipă, dacă se rezolvă divergențele contractuale, acesta evoluând ieri într-un amical câștigat de Poli II cu Timișul Șag (2-0, dublă Totic). alături de alți reveniți precum Velcotă sau Sturz. Doar Sîntean este în continuare ținut pe margine.

Au mai fost anunțate și două prelungiri contractuale, cu Doman și Bocșan semnând până în 2020. Arzătoare mai este situația lui Bărbuț, însă rămânerea sa aici pare improbabilă - ceea ce, în sine, n-ar fi grav, atâta timp cât se poate concentra la fotbal și să ajute echipa în lupta pentru salvare. O compensație mai de preț nu există.

3-0 cu Național Sebiș

Într-un joc în care au fost rulați mai toți jucătorii, Poli a dispus de echipa de ligă a III-a prin golurile lui Bîrnoi, Artean și Drăghici. N-a fost o partidă spectacol,  în care am văzut și mulți tineri pe terenul tare de la baza stadionului Dan Păltinișanu. Urmează marți un joc în Serbia, la Subotica, club aflat la mijlocul clasamentului în prima ligă din Serbia. Până la disputa cu Gaz Metan, mai avem programate alte trei partide amicale (26.01 Școlar Reșița, 28.01 Balmazujvaros, 31.01 Honved Budapesta), într-un program dens spre foarte dens.

Prima repriză: Straton – Haruț, Bocşan, Neagu, Novak – Pădurariu – Mailat, Bârnoi, Vasi, Popovici – Pedro Henrique.

Repriza a doua: Smaranda – Străuț, Bocşan, Cânu (min. 80, Morariu), Şeroni – Artean, Šoljić – Bărbuț (min. 78, Bârnoi), Croitoru, Popovici (min. 70, Mailat) – Drăghici.

10 ianuarie 2017

Lotul cantonat la Poiana Brașov

Să intrăm și noi în pâine pentru 2017, aruncând un ochi la lotul deplasat în cantonament.

Portari: Straton, Curileac, Smaranda

Fundași: Străuț, Haruț, Cânu, Bocşan, Scutaru, Şeroni, Neagu, Novak, Fridrich, Morariu

Mijlocași:  Artean, Croitoru, Poparadu, Llorente, Bărbuț, Mailat, Doman, Vasi, Bârnoi

Atacanți: Popovici, Pedro Henrique, Drăghici, Pădurariu

Noutăți minime, așadar - numai Cristian Morariu, jucător crescut în zonă, care evoluează în flancul stâng. Au plecat în schimb Vraciu, Vădrariu, Cârstocea și Roșu, niciunul o pierdere majoră, deși forma arătată în ultima vreme de Cârstocea făcea să fie o rezervă utilă. Puțin mă miră și plecarea lui Vădrariu, accidentat destul timp, în care Ionuț Popa a părut să aibă multă încredere la începutul sezonului. Managerul sportiv, Adrian Neaga, declara luni că se poartă negocieri cu un număr zece din a doua ligă portugheză și cam atât.

Precum se vede, lotul a fost completat cu juniorii care nu sunt în litigu cu clubul - vezi Sorescu, Sîntean, Lazăr, Oprea și Cochințu. Oricât ar repeta Neaga că ne bazăm pe juniori, realitatea este că singurii juniori (semi, că și-a terminat junioratul) folosiți de Ionuț Popa în tur au fost exilatul Sorescu și Mailat. Dacă e să luptăm pentru salvarea de la retrogradare, mă îndoiesc că putem considera întărut lotul prin aceste mutări, mai ales în atac, unde rămânem în Drăghici și în speranța că Henrique va avea chef de fotbal și va fi sănătos. Nereținerea lui Mediop, de la Ripensia, e puțin ciudată, deși eu nu l-aș fi văzut ca pe o soluție la problemele noastre.

Dintre juniori, poate doar Fridrich și Bîrnoi să fie oarecum aproape de a putea ajuta echipa. Haruț vine după o accidentare lungă, Vasi a fost inconstant la echipa secundă, iar Pădurariu a jucat puțin - și nici nu este aproape de a avea calitățile fizice necesare (a se citi forța) pentru duelurile de primă ligă.

Singurul titular care ar mai putea pleca este Bărbuț, a cărui contract expiră oricum la vară. O sumă de bani ar fi deosebit de utilă în acest moment, dar în perspectivă văd că un Bărbuț cu chef de joc și în formă oferă mult echipei și poate juca un rol important în salvarea retrogradare - care, financiar, este sinonimă cu ne-desființarea, cred. Dacă pleacă, riscul de a nu-i găsi un înlocuitor pe măsură pe termen scurt este mare.

Vom vedea în următoarele zece zile exact care-i situața și dacă reușim să mai completăm lotul. Pentru mine, un atacant ar fi imperativ, acel mijlocaș central util pentru acoperire, iar în visele erotice îmi doresc și un mijlocaș stânga, poate un fundaș central. Dar să fim temperați.

Google+