Ovidiu Burcă

Finalmente a semnat şi Burcă, fostul fundaş al celor de la Energie Cottbus. E un jucător cu experienţă, care a evoluat bine în Germania, deci sosirea lui pentru un post destul de suferind este una de bun augur. Se remarcă doar că nu a fost integralist în niciunul din sezoanele disputate de-a lungul carierei sale până anul trecut. Poate e momentul lui.

Mă întreb totodată ce înseamnă venirea lui Burcă pentru Luchin, a cărui capacitate sportivă pare a fi pusă în umbra de relaţia cu impresarul său.

Data naşterii: 16.03.1980
Locul naşterii: Slatina
Înălţime: 186 cm
Greutate: 77 kg
Poziţie: Fundaş central

Sezon	Club	Ţară	Ligă	MJ	GM
2009-10	Energie Cottbus	DE	B	32	0
2008-09	Energie Cottbus	DE	A	7	0
2008	Beijing Guoan	CN	A	15	1
2007-08	Energie Cottbus	DE	A	0	0
2005-06	FC Naţional	RO	A	17	1
2002-03	FC Naţional	RO	A	22	1
2001-02	Dinamo II	RO	B	10	0
2000-01	Dinamo	RO	A	13	0
1999-00	Dinamo	RO	A	21	0
1999	Dinamo	RO	A	12	0
1998-99	U Craiova	RO	A	19	0
1997-08	U Craiova	RO	A	6	0
1996-97	Ventforet Kofu	JP	B	16	0
1995-96	JEF United Chiba	JP	A	4	0
1996-97	Emelec	EC	B	-	-
Total:				194	3

MJ= Meciuri jucate; GP= Goluri primite; RO= România; JP = Japonia;
EC = Ecuador; DE = Germania; CN = China

Sursa: Romaniansoccer, Kicker

Totuşi, ce-i cu ora 22?

Dacă în vederea meciului cu Craiova, amplasat temporal duminică de la ora 22, deşi Poli joaca joi în Europa League, am înţeles oarecum...hm, de fapt nici atunci n-am înţeles prea bine care-i planul, în afară de a ţine lumea departe de stadion, acuma încep să mă simt iritat.

Pentru etapa a 5-a, Poli va juca tot de la ora 22 şi tot duminică, acasă, împotriva celor de la Victoria Brăneşti. Este clar că sistemul actual în care doar televizările primează va duce la astfel de situaţii ridicole şi că de ceva vreme suporterii care merg la stadion sunt ignoraţi sau chiar dezcurajaţi să existe. E o situaţie de o anormalitate perversă, dar pe de altă parte e de înţeles că-i mai uşor să iei banul de la Digi decât să munceşti să creezi o cultură fotbalistică locală.

Iritant e că s-a ajuns să jucam o etapa în patru zile, la ritm de două meciuri pe zi, la ore nefezabile deplasatului la stadion şi înapoi. Deh, căldura şi mama natură sunt singurele vinovate.

P.S. Eu sunt mai tolerant, sunt convins că există destui care s-au enervat cum se cuvine de mai devreme.

Rezultate Cupa României

Mai tinerii alb-violeţi au evoluat în turul trei al CR, de această dată cu rezultate mixte.

Poli II a obţinut calificarea în faţa celor de la Moldoforest Moldova Nouă, scor 2-0, goluri Pătraş şi Boştină.

Echipa a fost următoarea:

Cobliş - Rosenblum (60, Petruş), Raţiu, Dubei, Sava - Zaluschi (75, Cuciorva), Jitaru-Popovici, Ganea (60, Dobriceanu), Pătraş (65, Vucea) - Boştină

Poli 2002 a pierdut pe final cu Marmosim Simeria, scor final 0-1.

Avancronică: Universitatea Craiova - Poli

În mod normal nu m-aș fi apucat de o avancronică a unui meci împotriva Universității, dar contextul actual face ca acest meci să fie unul foarte important. Craiova lui Mititelu, ca deobicei, a pornit cu gânduri mărețe, dar după 3 etape se cam poate gândi cum să evite și anul acesta retrogradarea. Atenție însă, că poziția momentană e destul de mincinoasă. În prima etapă au reușit o remiză albă cu campioana, pentru ca în a doua să facă o figură frumoasă împotriva Stelei lui Pițurcă. Aproape a fost chiar să aibă un rezultat excelent pe terenul din Ghencea. Eșecul cu Brănești, nou promovați, e și el ciudat, poate fi doar o întâmplare.

Cu atât mai mult, oltenii vor fi aprigi să obțină primul rezultat pozitiv. În plus, tradiția spune că meciurile noastre împotriva lor nu doar că au fost grele, dar adesea s-au terminat dezastruos pentru noi. Să nu uităm și faptul că echipa se întoarce din exil înapoi pe Ion Oblemenco - va fi și acesta un plus în favoarea lor.

Avem, deci, o mână întreagă de dovezi că vom întâlni un adversar ce va fi neîmblânzit din cauza foamei de puncte, iar dacă noi vom visa doar la Manchester City, există pericolul să fim chiar spulberați.

Desigur, jocul nostru ne dă toate speranțele la o victorie, mai ales dacă nu vom greși flagrant în apărare ca până acum. E nevoie doar să fim cu picioarele pe pământ, conectați la meciul de duminică seara. Momentan, suntem cu o jumătate de pas în spate în clasament, așa că o victorie ne va fi foarte utilă.

În plus, ne vom putea bucura de meciul împotriva CFR-ului, doar dacă vom repeta prestația și împotriva Craiovei.

Hai Poli!

Sondaj nou

Doream doar să anunţ un sondaj nou. Îl găsiţi în locul obişnuit.

Poli - CFR Cluj 3:2 (2:1)

Nu ştiu dacă am mai câştigat vreodată un derby în urma unui joc atât de autoritar dominat de către alb-violeţi, chiar dacă scorul strâns ar putea lăsa impresia că altfel au decurs ostilităţile pe teren. Poli a intrat determinată, cu un prim unsprezece ajustat la problemele arătate în ultimele meciuri (titularizarea lui Luchin, Taborda) şi acest lucru s-a simţit.

Nici nu începuse bine partida, că în minutul 3 Axente a ţintit bara după o fază lucrată bine tot de el. Patru minute mai târziu, Magera a şutat puternic din liberă şi Nuno Claro a parat, şi Poli nu a lăsat-o moale. Au durat o vreme până la următoarea şansă de gol, timp în care meciul a decurs în termenii impuşi de noi. În minutul 21 Magera a trimis peste la un corner bătut de Bourceanu, iar apoi tot cehul a trimis pe poartă din lovitură liberă, Claro a respins în lateral la Axente, dar atacantul nostru nu a reuşit să finalizeze cum şi-ar fi dorit. A venit însă minutul 26, care anunţa să schimbe complet faţa meciului: Sepsi gafează nepermis la o preluare, mingea ajunge la Bjelanovici scăpat singur spre poartă şi acesta nu face nicio greşeală. Şansa (de fapt, bine-meritată) a fost de partea noastră, căci la doar trei minute Scutaru a executat un aut din apropierea colţului terenului, balonul a fost respins slab de un clujean, a ajuns la Curtean, care a finalizat din prima, bară-gol! Lucrurile fiind reintrate în normal, alb-violeţii au continuat cu presiunea şi în minutul 37 a dat din nou roade: Bourceanu l-a lansat ideal pe Axente, acesta s-a debarasat de un fundaş, a fentat portarul şi a trimis în poarta goală! Acelaşi Axente putea să mai marcheze odată înainte de pauză, fiind găsit ideal cu o centrare la cap, dar Nuno Claro a intervenit din nou.

Teama evidentă, ca după pauză să ne retragem prea mult, nu s-a manifestat în prima parte a mitanului secund. Chiar dacă a fost nevoie de o intervenţie esenţială a lui Taborda la puţin timp după reluare, şi această fază a clujenilor a pornit dintr-o întâmplare. Partida a fost tranşată, practic, în minutul 61: o contră pornită de la Curtean, mingea a ajuns la Axente, acesta a fentat un fundaş, a tras la colţul lung, Claro a intervenit dar din nou a respins în faţă, de această dată fix în piciorul lui Curtean, care a înscris prima sa dublă în tricoul lui Poli! Clujenii au fost în continuare fără reacţie, ceea ce a permis alb-violeţilor să joace mai precaut şi mai defensiv. Şansele noastre de gol au venit din şuturi de la distanţă, dar nici Magera, nici Axente, nici Curtean nu au reuşit să prindă cadrul porţii, deşi eforturile lor au fost foarte bune. Când am intrat în prelungirea şi lucrurile păreau cu adevărat terminate, o eroare de necrezut al lui Cisovsky, care a pasat direct la adversar, i-a pus pe contră pe clujeni, Mera a intrat ineficient prin alunecare, mingea a ajuns la Emmanuel Kone, care a lobat-o peste Taborda. Chiar şi aşa, nu s-a mai întâmplat nimic până la final, şi Poli a dobândit o victorie bine-meritată, dar după un meci pe care iarăşi şi l-a făcut greu de una singură.

Ce poţi să spui când Cisovsky şi Sepsi joacă aproape perfect nouăzeci de minute, dar comit două erori de începători care ne costă două goluri? Din fericire, în afară de Goga care pur şi simplu nu este un mijlocaş de bandă, toţi jucătorii au fost excelenţi, astfel că astăzi a ieşit bine la fluierul final. De remarcat în special revirimentul Curtean, care trebuie să ţină înainte de a decreta sosirea primăverii, şi agilitatea lui Axente. Este fantastic cât de periculos poate fi cu faţa la poartă, chiar dacă încă are tendinţa să ţină prea mult de minge. La mijloc, Alexa, Bourceanu şi practic Magera au controlat terenul, deşi fiecare a avut scăpările sale, în timp ce apărarea a fost de nedepăşit atunci când nu a făcut cadouri. Scutaru, care a contribuit la gol cu aruncarea de la margine, a jucat cu determinare maximă, în timp ce Luchin a dovedit că îşi merită locul în primul unsprezece.

De apreciat şi schimbările lui Petrovici, mai ales introducera lui Mera, care era în mod clar indicată privind la jocul şi talia oaspeţilor din repriza secundă. Mă satisface enorm să văd că antrenorul nostru caută să adapteze echipa atunci când ea nu merge, fără tendinţe fixiste cu privire la diverşi jucători. Sper să continue în această manieră.

Aş mai felicita şi tinerele baschetbaliste, nu doar pentru succesul lor la campionatul european U18, ci şi datorită atitudinii foarte frumoase dovedită prin prezenţa la meci şi scandările pro-Timişoara. Bravo!

Aşadar, totul e bine azi. Să vedem cum mai stă situaţia organizatorică şi să sperăm la stabilitate şi la acest nivel.

Poli: Taborda (6) - Scutaru (6), Luchin (6,5), Cisovsky (5,5), Sepsi (5,5) - Goga (5,5), Alexa (6), Bourceanu (6,5), Curtean (7) - Magera (6), Axente (7)

Schimbări:

Zicu pentru Curtean (min 78)
Mera pentru Goga (min 85)
Poparadu pentru Bourceanu (min 90)

P.S. Că tot am vrut s-o remarc, mă întreb cum trebuie să joace Alexa şi Bourceanu înainte de a intra în atenţiile lui Răzvan Lucescu. Ca şi Mureşan?

Avancronică: Poli - CFR Cluj

Primul meci important al campionatului pentru Poli este în fața echipei campioane. O rivalitate destul de nouă, indusă artificial, dar și dezvoltată natural, clujenii sigur nu vor fi primiți cu brațele deschise la Timișoara, chiar dacă ar fi să ne raportăm numai la ultimul meci de aici.

În mod normal, ar fi trebuit să fim în altă poziție înainte de acest meci. Primele două meciuri ar fi trebuit să fie doar o încălzire pentru acest prim test important, dar așa se face că ne prezentăm cu doar două puncte. Nici clujenii nu stau perfect, cu un egal în prima etapă. Așa că un pas greșit în seara aceasta ar putea însemna o rămânere în urmă destul de prematură - mai ales pentru noi.

În aceste condiții, probabil că CFR-ul va juca mai prudent, lăsându-ne pe noi la cârma jocului. Rămâne de văzut și ce impact a avut meciul dramatic cu MyPa, în ce fel a afectat moralul jucătorilor, și dacă nu cumva vor fi obosiți. Cred, totuși, că efectul va fi unul pozitiv, și în speranța unui public numeros, merg pe varianta că nici de data asta CFR-ul nu va câștiga pe "Dan Păltinișanu". Dar și dacă pierdem, nu trebuie să fie un capăt de țară. E de-abia etapa a treia și e primul nostru derby.

Hai Poli!

Rezultate sondaj

Deşi a fost supus unor turbulenţe neobişnuite (eliminarea lui Vrsic din ecuaţie, spre exemplu), în final rezulatul sondajului confirmă ceea ce părea aparent înainte de începerea sezonului: nu există vreun zeu anume printre reveniţi de la care să aşteptăm marea confirmare.

Axente a prins prima poziţie, ajutat de cele trei goluri marcate în ultimele patru partide, cât şi de jocul său bun în aceste meciuri. Am avut ocazia să-l văd în multe meciuri pe Axente şi e clar că dacă are un antrenor care să ştie ce să facă cu el, poate deveni unul dintre atacanţii buni ai Ligii 1. Şi cam acesta e momentul în care să dea primele semne că o poate face cu adevărat, după ce s-a încălzit sezonul trecut acasă, la Galaţi.

Tameş s-a situat pe doi şi el ajutat fiind de prestaţiile bunicele din acest debut de sezon. Calităţile lui sunt reale şi pare mai puţin volatil decât Aliuţă, dar momentan nu este recuperat 100% din punct de vedere fizic şi la cât a suferit din cauza accidentărilor, e greu de spus dacă va fi vreodată. Cred şi eu însă, achiziţie bună.

Zicu e speranţa (sondajul s-a închis şi înainte de meciul cu MyPa), în mod cert jucătorul de la care ştim ce poate atunci când astrele îşi asumă poziţiile potrivite pe cer. Planează asupra lui eşecul de la Dinamo, precum şi accidentările rele din ultima perioadă, dar sunt convins că speranţa tuturor este că va reuşi să treacă peste ele şi să redevină ce a fost. O mostră am primit deja.

Despre Dukic şi Vrsic nu prea mai e nimic de spus. Din ce a jucat joi, e greu să trag vreo concluzie vizavi de sârb, dar cert este că nu a avut un debut exploziv. De cealaltă pate, Vrsic e plecat, deci cam atât a fost cu el.

Potenţial şi speranţă există, să vedem în ce se vor metamorfoza. Mai sper la nişte întăriri în defensivă şi pe flancul stâng, dar dacă totul merge bine, am putea să prindem şi anul acesta un loc de Europa League. Cam acesta e obiectivul meu pentru Poli.

Sondaj:

În care din cei nou-veniţi vă puneţi cele mai mari speranţe?

Mircea Axente - 18 voturi (32%)

Dusko Dukic - 4 voturi (7%)

Iulian Tameş - 15 voturi (26%)

Dare Vrsic - 7 voturi (12%)

Ianis Zicu - 12 voturi (21%)

Total: 56 voturi

Play-off EL: Poli - Manchester City

Lista adversarilor era una dificilă de la bun început, cu Villarreal CF (Spania), Fenerbahçe (Turcia), Manchester City (Anglia), Lokomotiv Moscova (Rusia), Odense BK (Danemarca) şi Dinamo Zagreb (Croaţia).

Cred că e bine în final, sunt puţine echipe de talia celor de la City în lume. Să obţinem maximum din această oportunitate, atât sportiv cât şi financiar, şi să ne bucurăm de fotbal!

Meciul tur acasă, joi, 19 august. Returul pe 26 august.

Hai Poli!

Poli - MyPa 3:3 (0:3)

Emoţii? Emoţiile-s pentru cardiaci, nu pentru fanii alb-violeţi într-un meci cu MyPa. Căci într-o lume în care o echipă sub-mediocră din Finlanda îţi poate da trei goluri în nici zece minute, păi cum să nu poţi reveni cu golul final poposind în minutele de prelungire ale partidei?

Primul unsprezece a conţinut, precum s-a dovedit, câteva elemente falimentare: Dukic pe dreapta, Contra mijlocaş de bandă, Mera din nou coleg cu Cisovsky şi un singur închizător în persoana lui Alexa. Aici vine puţină morală, ante-cronică, fiindcă dacă stăm să cugetăm la cât de antipatică este formula cu doi închizători şi apoi privim la rezultatul abandonării acestei abordări chiar în compania unei echipe net inferioare, păi atunci sfârşim prin a cugeta îndelung.

Dacă nu era prea clar de la început că alb-violeţii se considerau calificaţi de când au intrat pe teren şi dacă şutul periculos al lui Goga în minutul 11 a menţinut iluzia, păi atunci reuşita lui Äijälä din minutul 17 a clarificat această chestiune. Faza a fost ca urmare a unei contre a oaspeţilor, care au profitat din plin de lentoarea fundaşilor noştri centrali (Mera fusese pierdut de Ricketts cu câteva minute înainte, dar Taborda a parat), centrarea la marginea careului a fost respinsă cu capul de către portarul alb-violeţilor, dar mingea a ajuns la sus-numitul finlandez, care a înscris cu un şut plasat în poarta părăsită. Cum o lovitură nu vine niciodată singură, n-au trecut nici două minute că oaspeţii au marcat din nou: corner, Ricketts îi ia faţa lui Mera, mingea cade în careul mic, şi canadianul marchează cu bara de sus. Dacă şi în acest moment nu existau dubii sau emoţii, atunci ceea ce s-a întâmplat după alte cinci minute probabil a pus capac situaţiei: Ricketts a pornit pe o contră cu Cisovsky alături, l-a şcolit practic pe slovac, a intrat în careu şi a marcat pe lângă Taborda, ieşit ca mielul la tăiat. Mica noastră răbufnire a avut loc până în minutul 30, timp în care Contra a trimis de puţin pe lângă din liberă, şutul lui Alexa fost blocat de portar, iar cel al lui Tameş respins în corner. Apoi am căzut în letargia neverosimilităţii situaţiei, iar în afară de un aproape-autogol după o centrare a lui Goga, fazele noastre de poartă au lipsit cu desăvârşire.

La pauză Petrovic a făcut prima mutare importantă, anume l-a introdus pe Bourceanu în locul lui Dukic, Contra fiind mutat fundaş dreapta. Cei de la MyPa au fost vizibil mai defensivi, dar debutul reprizei nu a urlat "egalare". Primul avertisment a venit de la Alexa, a cărui şut de la 25 de metri a nimerit bară - în minutul 51. Bara, cealaltă acuma, a avut un rol important de jucat în prima noastră reuşită a serii, în minutul 55: mingea de la Tameş a ajuns la Magera, Magera a dat-o către Goga, Goga a şutat la colţul lung, portarul fiind bătut, dar a nimerit bara, şansa fiind de partea noastră de această dată, căci balonul i-a revenit lui Axente, care nu a iertat! Din păcate golul nu a înfierat echipa şi a fost nevoie ca oaspeţii să cedeze fizic înainte ca noi să ne apropiem din nou cu elan de poarta adversă. Intrarea lui Zicu, care a debutat cu un şut slab la prima atingere de balon, avea să fie decisivă, dar până atunci, am răsuflat uşuraţi când cu un sfert de oră înainte de final, Ricketts scăpat singur cu Taborda a tras pe lângă. Ca în ultima noastră partidă, marea ratare a adversarilor s-a răzbunat degrabă: minutul 70, pasă perfectă a lui Alexa pentru Zicu, care trage din alergare cu stângul, la colţul lung, iar portarul nu poate interveni! Ar merita poate reţinut că înainte de reuşită, Mansour şi Goga au fost aproape de gol, dar mingea nu a avut bunăvoinţa să intre. Acelaşi lucru s-a întâmplat în minutul 85, când Goga a trimis cu capul şi un jucător advers a reuşit să respingă în bară mingea care se îndrepta spre gol! MyPa putea ucide meciul pe o contră în minutul 90, dar din nou au trimis pe lângă din poziţie de singur cu portarul (e drept, lateral); iertarea aceasta avea să ne prindă bine, căci în al doilea minut de prelungire Mansour a luptat excelent pentru o minge şi a reuşit să centreze în mijlocul careului, unde nu se afla decât Cisovsky, acesta îndeplinind o oarecare formalitate cu o lovitură de cap înspre poarta goală! Bucurie maximă, extaz, etc., putea fi şi 4-3, dar Goga nu a finalizat cum s-ar fi cuvenit centrarea perfectă a lui Zicu, însă după fluierul final, acest detaliu a fost instantaneu dat uitării. Dramă maximă pentru o calificare mică, momentan, dar dramă frumoasă.

E greu să mai spui ceva înainte de a lăuda spiritul de luptă al echipei, care revine pentru a treia oară în doar patru meciuri după ce a fost condusă. Şi acuma de la 0-3. Din păcate, e clar că există un fond pe seama căruia s-a ajuns în această situaţie, şi principala problemă e lentoarea fundaşilor centrali, precum şi lipsa unui fundaş dreapta de viteză. Dukic a dezamăgit, deşi nu a făcute gafe imense, dar pur şi simplu nu a intrat în jocul echipei. Cred în continuare că acest cuplu Mera - Cisovsky nu este unul sortit succesului şi probabil ar trebui jucat şi Luchin acolo. Mi-e greu să înţeleg de ce tot improvizăm pe dreapta, când titularizarea unui jucător precum Popovici ar veni perfect pe post, şi calităţile sale principale (viteza şi driblingul) sunt croite pentru acel post. De câte ori a rămas Contra singur cu un adversar şi nu a avut ce face fiindcă nu dispune de niciuna din aceste arme?

Din păcate, efectul deciziilor lui Taborda asigură prezenţa în continuare a lui Pantilimon între buturi, căci portughezul a făcut un meci slab astăzi, ceea ce ne lasă uşor în pom cu portarii. Pe de altă parte, se recomandă în mod destul de evident un mijloc cu Alexa, Bourceanu, Tameş şi, în curând, Zicu, numai că iarăşi suntem lipsiţi de un mijlocaş stânga de meserie. Dar astea-s grijile zilei de mâine (duminică), până atunci putem savura cuminţi această calificare dramatică, aşa cum trebuie ea savurată, fără gânduri negre.

Bravo Poli!

Poli: Taborda (4,5) - Dukic (5), Mera (4,5), Cisovsky (5,5), Sepsi (5,5) - Contra (5,5), Alexa (6,5), Tameş (6), Goga (6) - Axente (6), Magera (5,5)

Schimbări:

Bourceanu (6) pentru Dukic (min 45)
Zicu (6,5) pentru Tameş (min 55)
Mansour (6,5) pentru Magera (min 71)

Gânduri pentru mâine

Acuma, cu riscul de a fi acuzat că mă mut dintr-o extrem într-alta, cred că în partida de mâine cu MyPa ar trebui să evolueze mai mulţi rezervişti, precum ar trebui să se afle pe bancă şi măcar unul dintre juniorii introduşi în lot pentru această fază din Europa League. Abordarea partidei trebuie să fie aceeaşi ca în tur în ceea ce priveşte seriozitatea, dar consider că mai multe dintre rezervele noastre au capacitatea de a înlocui titularii de drept pentru această partidă.

Taborda, Luchin, Dukic, Popovic, Chiacu, Mansour şi chiar Zicu, dacă este apt fizic, ar putea să se regăsească în primul unsprezece, deşi e improbabil să o facă toţi deodată. Apoi, în cazul unui scor favorabil, nu văd de ce nu ar debuta şi, să zicem, Moroşan pe final de partidă pentru Poli.

Să-mi dau cu părerea şi pentru cum îmi imaginez că ar arăta un unsprezece mai exotic:

Taborda - Dukic, Luchin, Cisovsky, Sepsi - Chiacu, Tameş, Contra, Curtean - Axente, Mansour

Cred că va juca titular unul dintre Alexa şi Contra, pentru a avea un căpitan pe teren. Şi Contra are şanse mari pentru că nu va evolua în campionat, în timp ce Alexa a tot fost integralist.

Să sperăm la un meci plăcut cu final fericit.

Gaz Metan - Poli 2:2 (1:0)

Ghinionul e de partea noastră, cum se zice. În ciuda faptului că au controlat aproape întreaga partidă, au avut numeroase şanse de poartă şi au lovit de două ori bara, alb-violeţii nu au reuşit să se impună la Mediaş.

Prima fază importantă i-a aparţinut lui Axente, care a şutat de la 25 de metri direct în bară. Din păcate, a urmat o lovitură de pedeapsă pentru gazde în minutul 15, ca urmare a unui aşa-zis fault al lui Sepsi în careu, iar buna noastră cunoştinţă Eric a deschis scorul. Goga a fost primul care a replicat, cu o foarfecă laterală care a trecut relativ aproape de poarta lui Pleşca; apoi, în minutul 27, lovitura de cap a lui Mera a fost scoasă foarte bine de acelaşi portar medieşean, înainte ca Magera să fie tras în careu la o fază la care centralul nu a dictat nimic. Urmează o intrare cu potenţial de fault la Curtean, înainte ca Goga să iasă la rampa ratărilor pe final de repriză: mai întâi, preluare cam largă la o deschidere perfectă în careu, şi şutul merge în Pleşca; apoi un şut respins al lui Magera ajunge la Goga, acesta trage din întoarcere, dar nici plasat şi nici puternic.

În condiţiile impuse de Poli, şansele pentru un rezultat bun rămâneau palpabile la debutul reprizei secunde. O eroare gravă a lui Alexa îi permite însă lui Eric să dubleze avantajul pe tabelă, căci după ce căpitanul nostru a fost deposedat în faţa careului, brazilianul Mediaşului a tras pe lângă mai mereu neputinciosul Pantilimon. Poli a încercat să revină prin Magera, care a şutat puternic din voleu, dar mingea a trecut pe lângă, înainte ca Axente să trimită cu capul şi Pleşca să intervină din nou. Odată cu trecerea timpului, apărarea noastră s-a mai aerisit şi au început să apară contrele medieşene. În minutul 62 a avut loc o fază de avertizare, din care am scăpat fără mari pagube, dar apoi în minutul 67 Eric a ajuns în poziţie perfectă de finalizare, Pantilimon era iar plecat pe colţul opus, dar reluarea din voleu a brazilianului a trecut la un metru de bara porţii noastre. Această mare ocazie s-a răzbunat aproape instantaneu, ca la carte: minutul 71, Poparadu luptă pentru o minge, aceasta ajunge la Magera care trage de la 25 de metri şi Pleşca, în sfârşit, nu mai poate interveni! Putea fi egal zece minute mai târziu, dar portarul gazdelor a deviat în bară excelenta lovitură de cap a lui Cisovsky. Nici Magera nu a reuşit să obţină maximul din deschiderea lui Tameş, cehul alegând o centrare în locul unui şut pe poarta - asta în minutul 87. Din fericire, nimeni n-a mai putut face nimic în minutul 90, când Axente a fost găsit complet liber în careu de către centrarea lui Sepsi, şi gălăţeanul nostru a trimis imparabil cu capul pentru a restabili bine-meritata egalitate. Finalul a venit degrabă, astfel că trebuie să nemulţumim din nou cu puţin, dar jocul nostru nu arată rău deloc.

Au existat însă numeroase probleme în ceea ce priveşte evoluţia mai multor jucători. Sepsi s-a chinuit mult pe flancul stâng, Scutaru nu e chiar la locul lui pe dreapta, Bourceanu a fost total ineficient, Alexa a gafat decisiv, iar Goga a dovedit din nou că nu are ce căuta pe postul de mijlocaş dreapta. Din păcate, alternativele la aceşti jucători sunt puţine. Dacă Tameş poate şi trebuie să joace în locul lui Bourceanu, partea dreaptă se simtă încă foarte descoperită, iar singura speranţă din lot este Zicu. Despre încăpăţânarea de a-l titulariza pe Pantilimon nu mai discut, fiindcă e clar că există interese.

De cealaltă parte, Axente a fost foarte dinamic în faţă şi Magera a funcţionat cum trebuie ca legătură între mijloc şi atac. Poparadu a fost util după ce a intrat, iar Tameş a arătat că merită să fie titular - doar să aibe capacitatea fizică. Nici Curtean nu a jucat rău, deşi a avut puţine reuşite, dar a muncit mult şi a creat anumite emoţii apărării adverse. Rămâne de văzut cum va rectifica Petrovici problemele ivite după această partidă - vorba vine, se pot face anumite încercări în meciul cu MyPa. Ah, şi finalizarea, unde e finalizarea?

Poli: Pantilimon (5) - Scutaru (5), Cisovsky (6), Mera (6), Sepsi (5,5) - Goga (5), Alexa (4), Bourceanu (4,5), Curtean (5,5) - Axente (6,5), Magera (6,5)

Schimbări:

Tameş (6) pentru Curtean (min 60)
Poparadu (6) pentru Bourceanu (min 66)
Mansour pentru Goga (min 71)

Rezultatele din Cupă

Poli 2002 - Fortuna Covaci 1:0

Sannicolau Mare - Poli II 0:7

Marcatori: Ad. Ganea, Al. Popovici (2), Pătraş (2), Zaluschi şi Szalkay

Despre plecarea lui Bonfim

Din păcate, deşi nu a rămas tragedia din etapele de debut pentru Poli, Bonfim nu a avut niciodata constanţa necesară pentru a se consacra pe flancul nostru drept. Nu excela în apărare, iar apetitul său ofensiv, deşi evident, nu era suficient pentru a-l transforma într-un mijlocaş de bandă. Asta a fost de fapt mereu problema cu Bonfim, faptul că era prins între două lumi. Multe din impresiile rele despre brazilian îşi au izvorul în erorile sale defensive, erori ce aduceau aminte de Emeghara, din returul înaintea plecării sale în Ghencea - adică mari şi neiertătoare.

Implicit, echilibrul era unul fragil. Poate dacă s-ar fi încercat cu mai multă determinare repoziţionarea lui Bonfim la mijloc, succesul său ar fi fost unul mai mare, dar aşa rămân cu impresia acelor deficienţe în repliere, poziţionare, tatonare şi deposedare.

Rămâne de văzut cine îl va înlocui - dacă va fi Luchin, probabil se va ameliora situaţia defensivă (în ciuda faptului că este, din păcate, un jucător lent), dar ofensiv va fi mai mare nevoie ca înainte de un mijlocaş dreapta solid; dacă va fi Dukic, vom vedea ce ştie. Ideal, Luchin ar trebui să se regăsească alături de Cisovsky în centrul apărării, iar cineva cu un aport mai considerabil în atac ar trebui să fie pe flanc, dar acesta e idealul.

De la echipa a doua singura soluţie ar fi Dăruială, care e un jucător puternic, dar deşi joacă de două sezoane în Liga a 3-a, duce lipsă de experienţă, şi nici el nu este o forţă ofensivă de temut. Şi aşa, este un jucător foarte tânăr, la doar 18 ani, deci poate ar merita ţinut aproape - de cineva precum Contra, să zicem (deşi doar din anumite puncte de vedere).

Nu cred că în acest moment Cosmin este un înlocuitor deosebit de potrivit pentru Bonfim, dat fiind că nu are nicidecum viteza şi energia necesare pentru a face faţă unui post atât de crunt. Dar dacă va fi nevoie, e clar că poate fi folosit.

MyPa - Poli 1:2 (0:1)

Precum anticipam, a fost o partidă dificilă, chiar dacă Poli a controlat ostilităţile în marea lor parte - dacă este să ne încredem în comentariul radio.

Evidentul, totul a început ciudat, cu trecerea lui Bonfim pe tuşă şi dincolo de ea, din moment ce a fost dat cu un picior în curtea Stelei. Astfel, Luchin (la rândul lui învăluit într-un mic scandal cu impresarul Opria) a fost introdus titular, în timp ce Scutaru a fost amplasat pe stânga - în centru, Mera şi Cisovsky. Prima noastră ocazie a venit prin Goga, care a nimerit bara, iar gazdele au replicat printr-o bară de-a lor, câteva minute mai târziu. Alb-violeţii au deschis scorul prin Tameş, în minutul 35, la o fază fixă, şi cam atât a fost pentru prima repriză.

Mitanul al doilea a fost mai spectaculos, iar din păcate spectacolul a început cu o gafă a lui Pantilimon, care a facilitat egalarea celor de la MyPa. Au urmat faze de ambele părţi, ca finalmente, în minutul 75, Axente să ne readucă în avantaj cu un gol din interiorul careului. Acelaşi Axente ar fi putut mări avantajul, dar a trimis cu capul peste, iar până la final nu s-a mai întâmplat mare lucru - de fapt, e greu şi plictisitor să vorbeşti despre un meci pe care nu l-ai văzut, deci pun punct aici acestui mic sumar.

Scorul e bun, să vedem ce urmează mai departe.


Poli Timisoara 29.07.2010
Încărcat de cyb0org. - Basketball, baseball, pro wrestling and more sports videos.

Poli: Pantilimon - Luchin, Mera, Cisovsky, Scutaru - Chiacu, Alexa, Tameş, Curtean - Goga, Magera

Schimbări:

Axente pentru Curtean (min 45)
Contra pentru Chiacu (min 45)
Bourceanu pentru Tameş (min 84)

Problema defensivă

Prosport anunţa ieri că Sepsi va lipsi la meciul de Europa League, ceea ce ne lasă tare descoperiţi pe flancul stâng. Va fi interesant de auzit cum va improviza Petrovici, dar e curios faptul că în lotul pentru EL nu a fost selectat niciun fundaş stânga de rezervă - nu că opţiunile ar abunda, căci singurul jucător "de meserie" pe acel post este tânărul Sava - sau Cuciorvă, care însă nu a jucat decât la nivelul Ligii a 3-a; alternativ şi Florin Sandu a evoluat pe acea poziţie. Şi cam atât.

Sincer să fiu, am ceva emoţii vizavi de partida de mâine. Sper doar să nu avem vreo surpriză.

Poli - Gloria Bistriţa 2:2 (1:1)

Un debut mai nefast de sezon decât ne-am fi dorit, cu siguranţă, dar se văd lucruri noi, la fel cum se văd şi probleme cu care ne-am obişnuit deja.

De la început ţin să remarc că, aşa cum s-a şi declarat în presă, jocul alb-violeţilor a devenit unul mai bine împrietenit cu pasele. Drept dovadă şi prima fază de gol a partidei (de fapt, a doua după o deschidere bună a lui Magera de către Bourceanu), când Goga a trimis cu capul în portar după o construcţie impresionantă. Apoi Alexa l-a obligat pe Albuţ să pareze, dar la cornerul ce a urmat nimeni nu l-a mai putut opri pe Goga, care a recepţionat mingea dintr-o recentrare cu capul a lui Magera şi a finalizat lejer. Era minutul 11 şi speranţele îşi făceau locul undeva în adâncul minţilor întunecate.
Din păcate Bistriţa a egalat repede, reuşind o fază foarte bună, cu siguranţă exersată la antrenamente, în care Magera a fost depăşit pe flanc de mult mai agilul Ciprian Petre, iar Mureşan a înscris cu bara - minutul 19. Meciul şi-a schimbat caracterul după această reuşită, alb-violeţii fiind mai domoliţi, în timp ce oaspeţii au căpătat curaj. Drept urmare, au repetat din nou faza de la gol în minutul 33, şi practic au marcat din nou, dar reuşita a fost anulată pe motiv de fault în atac - aparent, a fost, mai ales dacă e să judecăm după maniera de arbitraj a lui Colţescu, care a fluierat tot. Poli nu a mai avut decât un şut de la distanţă prin Goga, dar Albuţ a parat fără mari probleme, astfel că scorul la pauză a fost egal.

Repriza secundă a început cu un corner pentru noi şi o lovitură de cap a lui Magera, prea puţin plasată însă pentru a-l învinge pe portar. Din păcate, cam acolo s-au terminat fazele de poartă pentru o vreme. Bistriţa a pus pericol la o fază în care Sepsi a intervenit decisiv, fiind chiar aproape de a trimite în proprie poartă. Apoi a urmat momentul minutul 70: Bonfim a fost depăşit de un atacant al Gloriei, a intervenit stângaci, şi arbitrul a dat penalty - contact a existat, deci, din nou, în spiritul consecvenţei unui arbitraj fără curaj. Coroian a transformat iar imediat după fază, Contra, intrat în repriza secundă, l-a deservit pe unul din jucătorii adverşi cu o îmbrânceala sau o lovitură, iar Colţescu a considerat că merită să fie eliminat. Şansa a avut să fie de partea noastră până la urmă, căci în minutul 73 Magera a executat foarte bine o liberă de la douăzeci de metri, iar Albuţ plecat greşit nu a mai putut interveni. Golul anulat pentru henţ la Tameş şi eliminarea lui Năstase pentru un fault urât la Goga nu au făcut să schimbe cu nimic maniera în care a decurs finalul de meci, iar de Axente ar fi pasat la lansarea lui Magera în dreapta, poate am fi avut despre ce să povestim - dar n-a făcut-o.

Egalul este în mod cert un rezultat nemulţumitor, dar a evidenţiat unde sunt marile lacune în echipe. În primul rând, Mera şi Pantilimon au fost mereu nesiguri şi uşor depăşiţi, Bonfim a comis-o din nou, în ciuda unei prestaţii decente, iar schimbările nu au ajutat cu nimic. În al doilea rând, Poparadu s-a dovedit a fi incapabil să aducă un beneficiu real jocului echipei, lăsând deci un loc liber acolo la mijloc, loc ce ar putea reveni fie lui Vrsici, dacă se rezolvă problema contractuală, fie lui Zicu. Oricum, Zicu poate intra şi în locul lui Bourceanu, când alegem să nu jucăm cu doi închizători.

Tameş, singurul nou venit care a evoluat mai mult, a jucat binişor în prima repriză, dar a dispărut în a doua. Rămâne de văzut dacă el este mult-slăvitul salvator de la mijloc - potenţial are.

Ce rămâne aşadar de zis? Am avea nevoie de încă un fundaş central, la fel cum am avea nevoie de cineva care să dinamizeze flancul stâng. În atac e greu de zis de pe acuma cum ne vom descurca - totuşi, au marcat ambii atacanţi - dar primordial va fi să găsim o piesă pentru mijloc şi una pentru apărarea, asta ca să putem spera la o echipă solidă ca valoare individuală.

Poli: Pantilimon (5) - Sepsi (6), Cisovsky (5,5), Mera (4,5), Bonfim (5) - Poparadu (5), Alexa (5,5), Tameş (5,5), Bourceanu (5,5) - Magera (6,5), Goga (6)

Schimbări:

Contra (2) pentru Poparadu (min 57)
Curtean pentru Bourceanu (min 75)
Axente pentru Tameş (min 88)

Lotul UEFA

Un mic copy-paste de pe site-ul oficial:

Portari: 29. Costel Fane Pantilimon, 99. Pedro Manuel Moreira Taborda

Fundaşi: 24. Dusko Dukic, 2. Eder Jose Oliveira Bonfim, 28. Marian Cisovsky, 13. Cristian Scutaru, 32. Ionuţ Alexandru Cuciorvă, 20. Igor Popovic, 4. Srgian Luchin, 14. Ioan Mera, 8. Laszlo Sepsi

Mijlocaşi: 15. Hristu Chiacu, 5. Dan Alexa, 10. Iulian Tameş, 7. Alexandru Curtean, 55. Alexandru Bourceanu, 31. Adrian Florin Poparadu, 34. Răzvan Adrian Dobricean, 22. Cosmin Marius Contra

Atacanţi: 11. Gueye Mansour. 17. Lukas Magera, 21. Dorin Goga, 27, Ianis Zicu, 9. Mircea Axente, 25. Vasile Bogdan Moroşan.


Întrebarea de baraj este unde se află Vrsic? Nici în lotul pentru partida de azi nu se regăseşte, ceea ce, în capul meu, nu poate indica decât că s-ar putea fi accidentat. Spun asta şi fiindcă lista pe care o avem mai sus va mai putea fi modificată în perspectiva turului următor de play-off, aşa cum poate fi modificată şi după accederea în grupe.


Altfel, aş vrea să recapitulăm puţin condiţiile pentru această listă UEFA.

Fiecare club poate trimite două liste, A şi B, către forul în cauză. Pe lista A intră maximum 25 de jucători, din care 8 trebuie să fie antrenaţi de club sau în ţară. Minimul jucătorilor antrenaţi de club este de 4.

Ce este un jucător antrenat de club, respectiv în ţară? Păi e un jucător care între 15 şi 21 de ani a evoluat minim trei sezoane (36 de luni), şi neconsecutiv, la echipa despre care vorbim/ţara despre care vorbim.

Pe lista B intră jucători născuţi după 1 ianuarie 1989, care au jucat măcar doi ani neîntrerupt la echipa de care vorbim.

P.S. De fapt, e problema contractuală cu Vrsic.

cronicavioleta.com

Deşi trebuia să o fac de multă vreme, de abia acuma m-am trezit suficient de determinat ca să o şi desăvârşesc. În câteva zile ar trebui să puteţi accesa blogul la una din adresele următoare:

http://cronicavioleta.com

sau

http://www.cronicavioleta.com

Sper să fie de bun augur această mişcare. Totodată, voi încercă să mai adaug câteva elemente de facebook, pentru cei care îşi trăiesc viaţa pe acele meleaguri.

Altfel, uitându-mă aşa la blog mi-am dat seama că atunci când am trecut pe culorile profund întunecate pe care eram, a fost o decizie de moment şi în spiritul unei temporarităţi. Din păcate aceasta s-a prelungit nepermis de mult.

Astfel, am ales un design cât de cât mai inspiraţional, deşi intenţia e ca şi acesta să fie schimbat cu unul mai Polist. Momentan m-am deservit cu ce am găsit repejor pe net.

Am reintrodus şi un mic sondaj, fascinant ca de obicei, şi sper să continue aceste schimbări magnifice până totul arată mai decent. Un început nou pentru un sezon nou, zic eu aşa.

Zicu şi Chiacu

Venirea, respectiv revenirea, a doi dinamovisti la Poli întăreşte numeric lotul. Chiacu a avut un sezon bunicel la noi anul trecut, în sensul în care a marcat o mână de goluri şi a făcut câteva partide bune. Din păcate, nu a convins, ceea face din acest transfer o mutare speculativă.

Acelaşi lucru se poate spune şi despre Zicu, o mai veche pasiune a patronatului Politehnicii. Înainte de revenirea la Dinamo şi accidentarea aceea urâtă în debutul acelui sezon, nu erau mulţi jucători români care să joace la nivelul lui Zicu. Cele optsprezece partide fără gol marcat în sezonul trecut spun însă o altă poveste, una pe care am mai auzit-o de câteva ori în ultimii ani. Din păcate, dintre toţi jucătorii aduşi să redevină ceea ce au fost, niciunul nu a reuşit să o facă, deci mă văd obligat să privesc cu oarece scepticism această mutare - chiar dacă nu este lipsită de speranţă.

Oricum, deja aştept cu mare nerăbdare startul sezonului, în ciuda celor spuse cu nu prea mult timp în urmă. Sper ca această uşoară extaziere să mă ţină măcar o lună, două.