Jurnal de cantonament: ziua 7

După ziua parțial udă de ieri, astăzi ne-a întâmpinat o ploaie care n-a mai contenit. De dimineață mi-am făcut griji pentru meciul nostru cu kazahii de la Okzhetpes și starea gazonului pe care trebuia să jucăm. Aveau să fie justificate.

Dar până atunci, ca niciodată, jucătorii au avut liber în prima jumătate a zilei. Asta mi-a permis să fac un interviu cu Lucian Oprea și Denis Golda, care va fi publicat în zilele următoare. N-am mai făcut o asemenea înregistrare video, deci este de așteptat ca rezultatul să fie imperfect. Conținutul, din fericire, compensează.

Prânzul l-am servit, din nou, mai devreme, și jucătorii au consumat niște mâncăruri ușoare, fără sosuri sau brânzeturi. Ședința de meci a punctat condițiile dificile în care vom juca și abordarea pe care trebuie s-o avem. Cu Drăghici, Rogoveanu și Motreanu suferind ușor, aceștia au rămas pe bancă, pentru a intra în a doua parte.

Până atunci, când am ajuns la teren, perspectivele disputării meciului nu se prezentau grozavu. Chiar dacă nu era la fel de impracticabil ca sinteticul pe care i-am învins pe Ghiroda, nu era nici departe. Adversarii noștri nu au dorit să riște accidentări, iar în ciuda eforturilor sisifice ale lui Nanu de a împinge apa de pe teren, a trebuit să renunțăm la idee. Pentru o clipă a părut că vom face doar un antrenament, însă am găsit în timp record un teren alternativ la cincisprezece kilometri distanță și am plecat într-acolo.

Acest gazon se prezenta foarte bine, chiar dacă ploaia nu arăta intenția de a se opri. Kazahii, proaspăt promovați în prima divizie, nu sunt o echipă mică. Chiar zilele trecute l-au transferat pe Darko Zoric, un internațional muntenegrean, iar pe lângă el mai au internaționali din Panama, Estonia și, normal, Kazahstan. Deci problema banilor nu se pune. Fizic, primul unsprezece arăta impozant, dar tehnic echipa nu a părut imbatabilă.

Drept urmare, prima repriză a fost una disputată, iar alb-violeții au arătat o consistență bună - chiar dacă în două rânduri au permis adversarilor să finalizeze din careu. A venit deschiderea scorului, semnată tocmai de noul căpitan, Paramatti, dar pe final de repriză ne-am pierdut din luciditate. Mai întâi am fost egalați din cauza unei erori de marcaj, iar la doar două minute ne-am văzut conduși, după ce Bilia a pierdut mingea în propriul careu. Ambele formații au avut șanse în debutul părții secunde, dar cei doi portari s-au evidențiat. Golul a căzut până la urmă în poarta noastră, la o minge pierdută de Drăghici, care a permis kazahilor să iasă pe contră și să finalizeze pe lângă Began. Am revenit în joc prin același Drăghici, care a deviat cu capul o lovitură liberă, iar meciul a rămas disputat până la final. Un semn pozitiv este că am avut inițiativă până la ultimul fluier, drept dovadă am și beneficiat de mai multe faze fixe după minutul 80. N-am reușit să înscriem, astfel că am pierdut pentru a treia oară din tot atâtea încercări, dar nu e cazul să disperăm.

Consistența în joc este una tot mai bună, chiar dacă anumite erori personale ne-au costat astăzi. Precum scriam și ieri, mai avem nevoie de întăriri, care vor și veni. I-am văzut astăzi la meci și pe cei de la Ripensia UVT, care câștigaseră partida lor din acestă dimineață. La rândul lor, au arătat însă slăbiciuni în înfrângerile cu Craiova și Novosibirsk. Săptămânile rămase până la debutul returului vor decide soarta primei etape.