12 mai 2016

Poli - Craiova 2:2 (0:1)

Nu meritam în nici un caz trei puncte în acest meci, dar parcă ne e așa ciudă că n-am reușit!

Un nou meci, o nouă formulă trimisă în teren de Grigoraș, același joc apatic, ineficient și cu greșeli grave în apărare. Un singur lucru schimbat: un portar cu o evoluție excelentă, Smaranda fiind cel care ne-a ținut în joc și ne-a dat speranțe până la final că am putea smulge o victorie providențială.

Chiar în al doilea minut am fi putut deschide scorul când Bărbuț a recuperat o minge aproape de careul advers, dar Rajcomar (titular în premieră) n-a fost pe fază, căci ar fi putut rămâne într-o poziție foarte bună. De aici încolo însă, repriza a curs într-un singur sens, anume spre poarta noastră. Apărarea a părut în totală degringoladă în fața vitezei craiovenilor. Melinte, pe dreapta, a fost mai mereu depășit. Dar și pe axul central adversarii au pătruns în dese rânduri printre 2-3 jucători, fără prea mare opunere, poate din cauză că Jenkins a trebuit să se descurce singur la închidere, în fața sa fiind Hernandez și Goga. De foarte multe ori am fost salvați de ofsaid, dar câteva decizii la limită puteau să ne coste.

Prima ocazie a venit în minutul 13 când mingea a curs prin compartimentul nostru median, până la Băluță pe dreapta, dar din fericire șutul acestuia la colțul lung a trecut pe lângă. O șansă și mai mare au avut craiovenii cinci minute mai târziu, când mingea este trimisă printre Cânu și Torres, ultimul scăpându-l din marcaj și din poziția de ofsaid pe Rocha, care rămâne singur cu portarul. Smaranda mi s-a părut că a ieșit prea în față și că va fi ușor depășit, dar apoi s-a aruncat la picioarele adversarului, s-a întins cât a putut și a reușit in extremis să-i îndepărteze mingea.

Reușim cumva să mai temperăm avântul craiovenilor, poate și ajutați de desele întreruperi din partea arbitrului cam la orice contact, chiar de adesea împotriva noastră. Și cum necum, am fi putut deschide scorul în minutul 39, la un corner când Cânu s-a descotorosit foarte bine de marcaj și a trimis cu capul spre colțul scurt, dar acolo se afla un jucător advers ce respinge de pe linia porții.

Evident, nu dăm gol la singura noastră fază, dar încasăm unul la o fază de cascadorii râsului, cu același Cânu în prim plan. Popescu este nevoit să paseze în spate din cauza pressing-ului advers, numitul Cânu alunecă și îi permite lui Ivan să preia, dar acesta își face balonul prea lung și nu reușește să paseze cum trebuie, dar îl ajută Cânu care din piruetă alunecă din nou în momentul degajării, balonul îl lovește pe Rocha și sare spre poartă, efortul eroic al lui Torres fiind în zadar. Smaranda ne-a salvat de un al doilea gol la ultima fază a reprizei, întinzându-se să respingă lovitura de cap a lui Iliev în urma unui corner.

Nu puteam avea mari speranțe pentru repriza a doua, dar norocul face ca la un aut Rajcomar să rămână în poziție bună, iar centrarea sa să-l lovească pe Iliev în mână. Goga transformă penalty-ul și practic începem partea secundă de la scor egal.

Ba și mai bine, în minutul 52 o centrare e respinsă până la Elek, acesta îl vede pe Popescu venind și îi așează mingea. Șutul fundașului nostru nu e prea puternic, dar excelent plasat, mingea trecând printre sumedenia de picioare din careu și țopăie chiar până la rădăcina barei de pe colțul lung și în poartă.

Dar cumva imediat după reluare, Craiova ne prinde cu apărarea în degringoladă. Melinte e undeva mult mai avansat chiar decât colegul de bandă Bărbuț, iar centrarea venită de pe acea parte îl prinde și pe Torres prea lent ca să-i ia fața lui Băluță care înscrie din alunecare.

Restul reprizei ne arată o Poli haotică, în genunchi, dar care nu renunță să-și încerce șansa păstrată vie de paradele lui Smaranda. Cânu cam la orice fază uită ce înseamnă tatonare și se avântă aiurea în față lăsând spații largi pentru adversari. Așa s-a întâmplat în minutul 60, când Ivan scapă singur de la 40 de metri, încearcă un lob, dar portarul nostru reușește să devieze cu palma mingea în corner. Tot Ivan scapă printre fundașii noștri centrali, îl întoarce pe Torres, dar șutul său este din nou respins de Smaranda.

Din nou jocul se calmează un pic datorită schimbărilor și întreruperilor medicale. Dar ce schimbări! Rajcomar, care a încercat câte ceva, dar n-a prea putut îi lasă locul lui Zicu care părea că nu prea poate și că nici nu încearcă. Bărbuț n-a prea avut cine să îl pună în evidență astăzi, dar Pisas intrat în locul lui a fost într-o formă lamentabilă, fiind cred că primul jucător de la Poli care a fost aplaudat pentru o pasă în spate - prima care i-a reușit! Apoi Jenkins iese accidentat, după care și Cânu dă semne că nu mai poate, dar nu mai avem schimbări. Astfel, într-o luptă haotică, cu Hernandez încercând să-și recupereze forma de altă dată, ne chinuim să ducem mingea spre careul advers, în timp ce Smaranda ne ținea în siguranță careul propriu. Obținem și două lovituri libere în cele patru minute de prelungire, căci altfel nu știu cum am fi putut crea pericol, dar singura șansă mai interesantă este trimisă de Cânu cu capul peste poartă.

În alt context, acest egal ar fi fost chiar o minune, cu o sumedenie de șanse mari irosite de craioveni și cu un final de meci care ne-a găsit cu jumătate de echipă în pioneze. După cum spuneam, mijlocul ne-a lăsat descoperiți, dar asta nu scuză prestația de neînțeles a lui Cânu. În rest, fiecare fotbalist a jucat cam ce a putut, sau mai degrabă nu. Elek a fost cam retras și efortul lui tradițional nu s-a văzut precum în alte meciuri. Rajcomar a părut adesea că nu e în joc. Goga, peste colegii săi, nu a fost de ajuns pentru ca lega jocul, Hernandez având câteva tresăriri doar pe final, după cum spuneam. Nu știu ce altă variantă/formulă ar fi fost mai bună. După spusele lui Grigoraș, situația medicală l-a forțat la acest lot, în care a fost nevoie de aducerea renegatului Croitoru îndepărtat de la echipă în iarnă.

Din păcate, problemele sunt știute și nu se mai poate face nimic în acest moment când un sezon întreg (sau cel puțin de la sfârșitul turului) am avut parte de o delăsare și incompetență maxime pe toate palierele clubului, de la Robu și Bojin până la cel care tunde gazonul. Nu văd pe ce ne mai putem baza în continuare pentru cele 4 meciuri rămase, care presupun cel puțin 2 victorii în deplasare, cu cele 2 contracandidate la retrogradare, Petrolul și Voluntari. Fără jucători apți sunt puțini antrenori care pot realiza ceva pe teren. Deci singurul lucru în care mai putem spera e ca cei ce vor intra (de preferat cei mai în formă!) să dea maximum din cei 60-75% cât declară că pot. Canalizați atunci când trebuie se pot realiza minuni, precum azi.

Smaranda (7,5) - Melinte (5), Torres (4,5), Cânu (3,5), D. Popescu (6) - Jenkins (5,5) - Bărbuț (5), Hernandez (5,5), Goga (6), Elek (5,5), Rajcomar (5,5)

Schimbări:

Pisas (4,5) pentru Bărbuț (min 57)
Zicu pentru Rajcomar (min 69)
Croitoru pentru Jenkins (min 80)

Niciun comentariu :

Google+