22 aprilie 2008

Steaua - Poli 1:1 (0:0)

Onoarea are, spre surprinderea multora - sunt convins -, încă o faţă, anume cea a Politehnicii Timişoara. În ciuda suspiciunilor care au planat asupra acestui meci, alb-violeţii şi-au apărat din răsputeri blazonul, chiar dacă nu au făcut un meci fabulos, şi au obţinut un punct muncit şi încântător prin prisma faptului că a fost luat de la o formaţie atât de antipatică prin practicile ei.

Meciul a început mai bine pentru gazde, care au şi beneficiat de o ocazie uriaşă la o intervenţe inexactă a lui Pantilimon, dar golul înscris de Pleşan a fost anulat corect pe motiv de ofsaid. Poli a replicat printr-o liberă executată bine de Vrsici, dar Zapata a fost la post şi a respins peste poartă. Pantilimon a respins în minutul 30 un şut al lui Neaga, din afara careului, iar la câteva minute înainte de pauză, Pepe Moreno a trimis o lovitură de cap ce a trecut puţin pe lângă poarta goalkeeperului nostru.
Steaua a început şi mai în forţă repriza a doua, iar eforturile gazdelor au dat roade în minutul 50, când Goian a fost pierdut din marcaj la un corner şi fundaşul central stelist a trimis balonul cu capul fără şanse pentru Pantilimon, în plasa porţii sale. Părea, în acel moment, improbabil că Poli va avea forţa de a reveni pe tabelă, mai ales dat fiind că tot Panti a fost cel pus la încercare de stelişti. A fost nevoie de doar un moment pentru Artiom Karamyan de a întoarce soarta partidei, armeanul (până atunci invizibil pe teren) reuşind să treacă de un adversar în careul stelist şi printr-un efort deosebit recentrând mingea către Bucur, care venit în viteză a înscris pentru a restabili egalitatea pe tabelă! Din această clipă, aspectul partidei s-a schimbat şi Poli a prins curaj, chiar atât curaj încât o nouă centrare a lui Karamyan a fost respinsă în extremis de Neşu din faţa lui Bucur, care altfel ar fi avut de îndeplinit o formalitate pentru a înscrie. De cealaltă parte, Steaua a mai trimis un singur şut periculos către poarta lui Pantilimon de la egalare, acesta fiind reţinut bine de tânărul internaţional alb-violet. Fluierul final al lui Colţescu, foarte bun în această seară, a consemnat prima "ne-victorie" a Stelei în aceste ultime unsprezece etape, precum şi o reuşită - mai mult ca sigur - unică pentru Poli, anume de anu pierde vreun meci cu Steaua, Dinamo sau Rapid (căror li se adaugă şi CFR Cluj) - ba mai mult, de a avea bilanţ pozitiv în faţa a trei dintre ele.

Şi toate aceste merite revin, în primul şi în primul rând, lui Dusan Uhrin Jr., care a ştiut cum să abordeze aceste meciuri importante şi a fost capabil să ia, în general, deciziile corecte în ceea ce priveşte titularizarea diferitor jucători. Mai ales acest "experiment" despre care s-a tot discutat a fost de succes, deşi termenul în sine este unul aburd, căci Uhrin nu a trimis jucători "noi" pe teren doar de dragul de a-i vedea cum joacă, ci pentru că titularii obişnuiţi au dezamăgit în ultima perioadă. Totodată, trebuie remarcată evoluţia determinată a celor trimişi astăzi pe teren, chiar dacă de la unii mai avem şi alte pretenţii.

Pantilimon s-a achitat bine de sarcinile sale şi cu excepţia erorii din debutul de partidă, a fost în mare parte sigur pe sine. Milhazes a reprezentat punctul mai slab în apărarea alb-violetă, el fiind depăşit de câteva ori de Neaga, în timp ce Bădoi a făcut puţin mai bine faţă travaliului pe partea dreaptă. De remarcat însă este prestaţia fundaşilor centrali, care cu o excepţie în cazul lui Brezinsky, au fost foarte buni, Luchin evidenţiindu-se prin două intervenţii fundamentale, la cele două "capete" ale meciului. Artiom Karamyan, dat ca şi transferat la Steaua, a lăsat impresia că nu are chef de fotbal în primele 60 de minute, dar reuşita de la gol îi spală toate păcatele! De cealaltă parte, Martinez, aşa cum spunea şi el "încă neadaptat la fotbalul românesc", nu a jucat prea rău, dar a şi pierdut destul de mult mingi. Nu pot să spun încă dacă trebuie sau nu reţinut în lot pentru anul viitor, dar sper că Uhrin îi va mai da şanse da a arăta ce poate. Srhoj a fost şi el bun în această seară, deşi a pierdut câteva mingi care i-au pus pe contra-atac pe stelişti, dar australianul a şi oferit câteva pase de efect de-a lungul partidei. Dezamăgitoare a fost evoluţia lui Vrsici, care nu a părut nicicum intrat în joc, şi a cărui unice performanţe au fost lovitura liberă din prima repriză şi şutul blocat din a doua. Nu pot să nu mă întreb care este problema slovenului, căci nici înainte de accidentare nu a reuşit să convingă prea mult. În atac, Rusici a fost steril, dar Bucur s-a mişcat mult şi a reuşit golul egalării, care a consemnat a cincisprezecea reuşită pentru atacantul alb-violet. Dintre cei introduşi pe parcurs, doar Ganea a evoluat suficient cât să lase o impresie: folosit drept mijlocaş în mare parte a timpului, după egalare, a făcut o serie de recuperări şi cu o excepţie, a ţinut bine de minge.

Poli: Pantilimon (6,5) - Milhazes (5), Luchin (6,5), Brezinsky (6), Bădoi (6) - Artiom Karamyan (6), Srhoj (6), Vrsici (5), Martinez (5,5) - Rusici (5), Bucur (6,5). Au mai intrat Ganea (6), Abiodun şi Arman Karamyan, înlocuindu-i pe Vrsici, Martinez şi Artiom Karamyan.

În meciurile rămase, obiectivul principal este probabil de a stabili câte transferuri sunt necesare pentru anul viitor. Evident, orice clasare peste locul şase este foarte bine-venită, dar în primul rând trebuie să ne uităm înainte. Oricum, cu determinarea de astăzi, nu ar trebui să avem probleme. Acest meci a arătat unei ţări flămânde după ceva real, şi mai ales nouă care aveam atâtea nevoie de o reuşită care să ne redea încrederea, că mai există fotbal curat în România. Bravo Poli!

Fazele importante ale meciului le puteţi vedea aici.

Niciun comentariu :

Google+