Poli - Chiajna 1:1 (0:1)

Este una din rarele ocazii când un egal nu roade prea tare. Clar că am fi dorit trei puncte astăzi, dar aflându-ne la capătul sezonului regulat, știam că o atitudine pozitive - recompensată pe tabelă - ar fi cel mai important de obținut. Asta cu atât mai mult cu cât zilele trecute a venit verdictul negativ de la TAS și atmosfera din vestiar nu avea cum să fi fost una grozavă. Egalarea reușită în extremis de Șeroni a fost apreciată și de spectatorii prezenți la meci, atâția câți suntem.

Adevărul e că ar fi durut rău să pierdem acest joc. Chiajna a înscris repede, în minutul 10, la singura fază de poartă pe care au avut-o tot meciul, printr-o execuție oarecum întâmplătoare a lui Albu, acesta lobându-l pe Straton cu o lovitură de cap în urma unei faze fixe. Problema a fost că nici nouă nu ne convin apărările aglomerate, iar oaspeții s-au grupat bine în fața careului și i-au neutralizat eficient pe Bărbuț și Pedro. Prin urmare, prima, să-i zicem, ocazie ne-a parvenit în minutul 22, când Fucek a bătut un corner direct pe poartă și Bălgrădean a respins peste. De abia în minutul 45 am mai acționat periculos în careul advers, Bărbuț șutând tare, din unghi, spre poartă, cu același Bălgădean reușind, aproximativ, să pareze.

Dacă prima parte a părut sterilă, a doua a fost și mai și. Exceptând șutul de la patruzeci de metri trimis de Artean și respins cu greu de portar, nu am reușit de fel să creăm pericol. Multe faze își dădeau duhul în bocancul lui Străuț, incapabil să trimită măcar o centrare de calitate, sau în urma unor pase greșite în zona centrală, cu Croitoru și Fucek principalii culpabili. Schimbările efectuate în această a a doua repriză (după înlocuirea lui Scutaru cu Neagu, încă din prima) nu au ajutat vizibil, cu Poparadu și Popovici fără vreun succes notabil. Și asta face parte din povara noastră, lipsa unor variante cât de cât pe bancă, mai ales acum că absentează și Doman, Mailat sau Drăghici. În ciuda acestor dificultăți, jucătorii au insistat până la final, cu Croitoru la timonă și Șeroni aruncat în față pentru ultimele minute. Căpitanul nostru a obținut lovitura liberă, lateral stânga, din minutul 90 și tot el a executat-o: sus, la limita careului mic, Bălgrădean a încercat să iasă, dar Șeroni s-a înălțat și a trimis în poartă! Nu doar atât, că și minutele de prelungire le-am petrecut în jumătatea adversă, însă nici Popovici nu a putut oferi un serviciu bun în careu în acele clipe de final, nici Croitoru nu a reușit ceva magic la cornerul executat la chiar ultima fază a meciului. S-a terminat egal, dar un egal de zâmbet.

Revin la ceea ce am mai scris pe aici de-a lungul acestor luni: trebuie să fim realiști și pragmatici. Cu un adversar care se apără binișor, mai ales când o face supranumeric, și fără jucători de explozie, precum Doman, care să scoată ceva pe spații mici, nu ne rămân decât fazele fixe de la care să sperăm. Nu a ajutat că aportul lui Fucek a fost mediocru, cu multe erori, asemeni lui Šoljić , în special pe pasele lungi. Dar așa și Croitoru a irosit o grămadă de mingi, reușind să-și ridice nivelul doar în partea secundă, încununată cu acea pasă de gol. Cu Bărbuț și Pedro izolați, iar brazilianul practic inexistent după minutul 60, am luptat dezarmați. Dezamăgitor a fost și ce-am văzut de la fundașii laterali, atât Neagu, cât mai ales Străuț nereușind să trimite mingi periculoase în careu la acțiunile care i-au găsit în poziții de centrare. Greu să dai gol dacă nu duci mingea în careu, iar pe zonă centrală nu avem viteza de joc necesară s-o facem.

Prin urmare, egalul este rezonabil și creează un mic ascendent moral. Mă tem că multe partide din play-out se vor juca așa, cu precauție și apărări aglomerate, ceea ce nu ne priește, în special dacă luăm gol repede. Pentru noi este esențial să facem măcar opt puncte cu rivalele directe, Pandurii și ASA, iar dacă am obține maximul din aceste patru partide, sunt aproape sigur că am ajunge la baraj. Pentru mai mult avem nevoie de o serie de meciuri bune sau, mai bine zis, de rezultate pozitive, ceea ce nu ne va fi la-ndemână, dar nu ne este nici imposibil. Trebuie să credem.

Hai Poli!

Poli: Straton (5,5) - Străuț (5), Scutaru (5,5), Cânu (5,5), Șeroni (6,5) - Šoljić  (5,5), Artean (5,5) - Bărbuț (5,5), Croitoru (5,5), Fucek (5) - Pedro (5)

Schimbări:

Neagu (5) pentru Scutaru (min 32)
Poparadu (5,5) pentru Šoljić  (min 62)
Popovici pentru Fucek (min 74)

Poli II - UTA BD II 0:2 (0:2)

Oarecum conform așteptărilor, dacă ar fi să judecăm în baza rezultatelor obținute în această iarnă, jocul echipei secunde a arătat rău. De acolo până la a pierde fără drept de apel în fața ultimei clasate mai este însă ceva drum, pavat cu lipsă de determinare și tăcere. Determinarea e a jucătorilor, tăcerea a tehnicianului Victor Collins, șezut fără reacție pe parcursul întregii partide - opusul predecesorului său, Stoicov, care oferea constant indicații și corecții tactice tinerilor jucători.

Oaspeții au venit să joace și asta s-a văzut. Ei au dominat prima repriză, dar diferența au făcut-o prin două execuții destul de speciale. Prima, în minutul 18, a venit după un corner boxat de Contra, mingea a ajuns la șeptarul arădenilor în marginea careului și acesta a tras tare, spre vinclu, fără șanse pentru portar. A doua, zece minute mai târziu, a fost precedată de o acțiune în flancul stâng al defensivei noastre, balonul a curs până în zona centrală de unde Contra a fost învins cu un șut la firul ierbii. În rest, nimic notabil pe parcursul primei părți, iar lucrurile nu aveau să se schimbe fundamental în a doua repriză. Poli a avut doar două ocazii tot meciul și acelea s-au înghesuit la două cornere consecutive, în minutul 55, când întâi Oprea a tras din demivoleu și portarul a respins, ca apoi Pop să fie găsit liber în careu, dar lovitura sa de cap n-a impresionat pe nimeni. Deși am stat ceva mai sus, jocul combinativ, dublat de atitudinea deficitară a poliștilor n-a mai adus nimic notabil. Oaspeții, în schimb, au mai trimis de câteva ori de la distanță, peste, au avut o minge care s-a scurs periculos prin fața porții și au beneficiat de marcajul larg al lui Murariu în minutul 88, Contra reușind să respingă cu piciorul șutul expediat din ceea ce ar fi fost o poziție de gol.

Mi-e greu să văd cum acest unsprezece, chiar și întărit cu Haruț, Podină sau Popan, acum la lotul național, va aduna multe puncte în retur. Și unsprezecele de astăzi i-a inclus pe Fridrich, Bîrnoi și Vasi, cu Velcotă intrând pe parcurs, dar niciunul nu s-a remarcat pozitiv. La celălalt capăt al spectrului se regăsesc cei doi fundași laterali, Filip și Cherecheș, ambii cu evoluții piperate de erori personale. Nu știu cine a jucat cât de cât apreciabil. Poate doar Andreici și Codrean să fi arătat voință, dar cu succes limitat.

Dezamăgitor rău și cel mai grav este că nu l-am văzut pe Collins aproape de jucători.

Poli II: Contra - Filip, Fridrich, Murariu, Cherecheș - Pop, Oprea - Codrean, Bîrnoi, Vasi - Totic

Schimbări:

Velcotă pentru Vasi (min 46)
Andreici pentru Fridrich (min 65)
Kokora pentru Oprea (min 76)
Iordache pentru Cherecheș (min 84)

Cupa Ligii: Poli - ASA Tg. Mureș 3:1 (2:0)

Ziua a început pentru mine cu oareșice emoții. Mă tot sâcâia gândul unui posibil dezastru, având în vedere înfrângerea la scor din ultima etapă, dar și meciul foarte slab împotriva adversarei de azi. Sigur, posibilitatea era foarte mică, dar la câte ni s-au întâmplat de-a lungul timpului, nimic nu poate fi exclus.

Și imposibilul s-ar fi putut întâmpla chiar înaintea meciului, când pe la ora prânzului emoțiile s-au transformat în nervi la aflarea veștii că s-ar putea să pierdem la masa verde pentru că nu suntem în stare să plătim chiria terenului. Rezolvarea cu cheta în rândul jucătorilor și antrenorilor n-a putut să calmeze situația, prin prisma penibilului ei. Nimeni nu se poate ascunde de starea jalnică la care s-a ajuns și nu poate arunca vina în ograda altuia, când problema este una globală la toate nivelele ale fotbalului românesc. Desigur că problema noastră concretă provine de la moștenirea primilor 4 ani de conducere dezastruoasă. Poate că și actuala conducere putea rezolva problema mai elegant fără să apeleze tocmai la cei cărora le este deja datoare, sau poate chiar să o evite din timp, dar cred că deja a făcut peste ceea ce părea posibil de-a lungul acestui campionat. La fel, și Consiliul Județean este îndreptățit să fie scrupulos, dar nu cred că nu exista o modalitate legală de a amâna plata cu doar câteva zile, mai ales când echipa cu care ești asociat și care îți reprezintă până la urmă județul este pe cale să ajungă într-o finală de competiție. Și toată această dramă penibilă în jurul a doar 6000 de lei, bani care teoretic n-ar fi greu de obținut din bilete, mai ales la un meci cu o astfel de miză. Am putea da vina pe cei ce au preferat să stea acasă, dar nu poți da vina pe un om că nu vrea să participe la o competiție sportivă care rareori are ceva atractiv de oferit. Și nici nu e de mirare, când LPF nu își protejează nici cum participantele, permițând sponsorului principal al Cupei să nu plătească premiile promise nici măcar de la competiția trecută.

Așa că de la emoțiile de dimineață până la ora meciului am ajuns la speranța ca poliștii să mă bucure cu un 3-0 sec, să pot dormi liniștit. Și acești jucători minunați m-au ascultat și mi-au îndeplinit dorința. Popa n-a făcut nici un compromis deși avantajul din prima manșă i-ar fi dat oportunitatea. Practic, dacă Artean nu era suspendat, ar fi aliniat cel mai bun „11” din acest moment. Cu Scutaru și Cânu reveniți în echipă, am avut și cea mai bună apărare posibilă. Și asta în condițiile în care toți cei patru fundași sunt centrali de meserie, dar Scutaru și Șeroni au jucat pe flancuri. Asta cam spune multe despre forma de moment a lui Străuț și Neagu.

După câteva încercări pe flancuri și cu Pedro în poziție bună în careu, deschiderea de scor a venit în minutul 17, când brazilianul a luat fața apărării pentru a finaliza la colțul scurt o centrare în fața porții a lui Fuček. Doar zece minute mai târziu, Croitoru fura o minge la mijlocul terenului și îi pasa aceluiași Pedro. Acesta saltă balonul peste un fundaș și apoi șutează la colțul lung pentru 2-0 și demonstrează că vorbele lui Ionuț Popa, cum că ar fi putut fi cel mai bun atacant al campionatului, au o mare doză de adevăr.

Adversarii s-au prezentat cu aproape nici o pretenție: ușor depășiți, ușor deposedați, ușor interceptați. În aceste condiții, nici Popa nu s-a mai sfiit și s-a hotărât să le dea mai multe șanse tinerilor, menajându-i pe Croitoru și pe Henrique. Astfel, Bîrnoi a intrat chiar de la pauză, iar Vasi și-a făcut debutul la echipa mare în minutul 62. Ambii au avut evoluții de apreciat.

Repriza secundă a început însă mai slab, cu golul de onoare al oaspeților. Poparadu oprește o centrare, dar cade și pierde mingea, apărarea noastră nu poate să îndepărteze mingea, care în cele din urmă ajunge la Sin care trimite un șut frumos, la vinclu, din colțul careului.

Dar în rest, jocul a fost destul de calm, dar nu lipsit de ritm, toți jucătorii noștri având poftă de joc. Henrique a trecut pe lângă triplă la o fază dezvoltată de Bărbuț, urmată de o pasă în centru a lui Bîrnoi, dar brazilianul a șutat în portar din câțiva metri. Bărbuț a primit și el o pasă foarte bună în mijlocul careului, dar preluarea l-a cam trădat, mingea a sărit prea mult, iar șutul din vole a trecut peste poartă. Scorul final a fost stabilit în minutul 65 dintr-o lovitură liberă executată ca la carte: centrare curată Fuček, gol cu capul Cânu.

Toți jucătorii merită lăudați pentru atitudine și pentru bucuria oferită, cu atât mai mult având în vedere incidentul amintit. Putem minimaliza importanța competiției, dar performanța este enormă - patru victorii la rând, printre care și împotriva liderului actual al campionatului, accederea într-o finală după opt ani și asta din postura unei echipe teoretic de liga secundă și cu mari probleme financiare. Iar cel mai mare merit îl au jucătorii și staff-ul tehnic.

Din păcate, situația de azi ne pune serios pe gânduri, iar de aici încolo intervin alți factori. Nu e suficient că am ajuns în finală, trebuie să și ajungem la finală...

Dar până atunci, bravo Poli!

Poli: Straton (6) - Scutaru (5,5), Cânu (7), Bocșan (5), Șeroni (6) - Poparadu (5,5), Šoljić (6) - Bărbuț (6), Croitoru (6), Fuček (6,5) - Pedro (7)

Schimbări:

Bîrnoi (5,5) pentru Croitoru (min 46)
Vasi pentru Pedro (min 62)
Străuț pentru Scutaru (min 68)

Viitorul - Poli 5:0 (4:0)

Uneori nu intri cu mari așteptări la un meci și tot ieși dezamăgit. E și greu de zis cât din eșecul de azi a fost cauzat de superioritatea gazdelor și cât de lipsa de tărie cu care am abordat noi partida. Cert e că Popa a plătit scump pentru încăpățânarea cu care încearcă să facă din Neagu un jucător de Liga 1, doar că fundașul stânga a fost ținut aproape în catalogul dezastrului de Străuț și Bocșan, cei trei fiind culpabili direct, laolaltă sau separat, la fiecare dintre goluri. Că toate echipa n-a mers e clar, deși obiectiv vorbind am avut cam la fel de multe ocazii ca de obicei. Eliminarea lui Artean pe final, după ce primul galben îl văzuse pe o confuzie a centralului (Străuț fiind mai degrabă de penalizat în acea fază), face ca acesta să lipsească din meciul de cupă, de marți, și să fie disponibil pentru partida importantă cu Chiajna.

Lucrurile n-au arătat bine încă de la început, flancul lui Neagu fiind devorat de-a dreptul de Benzar&co. Prima ocazie importantă a gazdelor s-a arătat în minutul 9, când Straton a respins în corner un șut de la 23 metri. Golul a căzut la scurt timp, în minutul 11, în urma unui corner la care n-am reușit să degajăm mingea, iar bâlbâiala lui Bocșan s-a dovedit ultima pe care să ne-o permitem, înainte ca Morar să împungă mingea pe lângă Straton. Ocaziile Viitorului continuă, două ieșind în evidență: alt șut de la marginea careului, pe partea dreaptă acum, deviat de Bocșan peste Straton, dar și puțin peste poartă; dezastru prelungit pe stânga, finalizat cu șut (deviat) pe lângă colțul lung. În mod logic, a urmat golul doi în minutul 22, la o fază în care Străuț a căzut ca-n piscină, lăsându-l pe Ganea liber și cu timp, acesta i-a pasat în fața porții aceluiași Morar, care a îndeplinit o formalitate. Singurul lucru de discutat, dacă vrem să discutăm ceva, e poziția la limită din care a plecat Ganea, că de fault nu are rost să vorbim. Golul trei, semnat în minutul 30, i-a implicat pe ambii fundași laterali, cu Neagu depășit inițial de Benzar, mingea a circulat spre Roșu, care a trimis o diagonală peste apărătorii noștri și în spatele lui Străuț, balonul s-a întors în fața porții de unde Morar a copiat execuția de la reușita anterioară. De remarcat aici că Vână, care a centrat, trebuia acompaniat probabil de Fucek, dar croatul nu se arată prieten cu faza defensivă. După alte cinci minute s-a făcut patru, Străuț reușind să-l scoată din ofsaid pe Morar, destinatarul unei pase lungi din apărare, și acesta a întors serviciile pe care le primise anterior pasându-i lui Chițu, tot singur în fața porții și tot precis la finalizare. Noi n-am prea contat de-a lungul reprizei, deși Drăghici și Popovici au trimis două avioane din poziții grele, ca apoi Popovici să fie aproape la o centrare în fața porții, și pe final de repriză același Popovici să fie deschis de Soljic, scăpat singur cu portarul a încercat un lob de la marginea careului, în brațele acestuia.

Am început cu ceva mai mult aplomb partea secundă și rapid s-au făcut cinci: Viitorul a recuperat la mijloc, mingea a ajuns în lateral la Chițu, care s-a întors cu Bocșan în spate și l-a lăsat pe drum, pasându-i lui Coman, singur cu Straton, și tânărul atacant al gazdelor n-a ratat nici el. Jocul s-a liniștit apoi, Poli nereușind nimic ofensiv, iar gazdele păreau satisfăcute de avantaj. De abia ultimele zece minute au mai adus câteva ocazii. În minutul 82, Iancu a trimis cu capul, din spatele lui Bocșan, puțin pe lângă vinclu, ca patru minute mai târziu Straton să intervină decisiv în fața lui Purece. Și apoi, în minutul 88, singura noastră ocazie a reprizei, la capătul unui croșetaj impresionant de pase Soljic - Bîrnoi - Soljic - Popovici, doar că ultimul a preluat prea larg, așa cum a făcut mai mereu pe întreg parcursul partidei, și portarul advers a avut timp să-i închidă unghiul la șut. Ultima fază a meciului trebuia să aducă un penalty gazdelor, la o intervenție anapoda a lui Bocșan, dar Avram a văzut invers și scorul n-a mai luat proporții.

Nu știu ce-ar putea fi luat drept pozitiv la capătul acestui meci. Poate cele câteva minute adunate de Bîrnoi, care nu știu dacă a mai atins mingea în afară de acțiunea descrisă mai sus, sau evoluția destul de dârză a lui Soljic. În rest, câțiva jucători au oscilat în zona unui acceptabil gri, precum Drăghici, Șeroni, poate Scutaru, introdus în locul lui Neagu după ce paguba fusese deja făcută. Artean nu m-a impresionat cu eliminarea dobândită, fie că era strategică sau nu, dar și fără ea n-a făcut un meci bun, în vreme ce Fucek, deși destul de prezent atunci când duceam mingea în jumătatea adversă, nu mi-a plăcut în flancul drept, unde mai mereu pierdea un tempo să-și pună mingea pe stângul. Ce să mai zici despre Popovici, care a avut două bune oportunități de gol și în rest a fost puțin prezent? Sau de Straton, care deși a scos două mingi grele, a fost mai mereu lăsat fără șansă de apărarea din fața lui. Că despre Neagu, Bocșan și Străuț chiar n-am chef să mai zic nimic - decât că-mi fac griji pentru flancul drept, unde prestațiile celui din urmă au fost consecvent slabe în acest an și nu dispunem de nicio acoperire.

Ah, și am uitat de Croitoru. Cred că asta spune ceva în sine.

Așa o înfrângere trebuie să ne evidențieze că nu putem aborda relaxați returul semifinalei de Cupă de marți. Apoi, pentru disputa cu Chiajna, să sperăm că Popa va evita nepotrivirile frapante, când revin și cei trei suspendați. Cu Poparadu în locul lui Artean vom avea un mijloc ceva mai creativ, dar mai puțin combativ și mai puțin robust. Important va fi să ne aducem aminte cum se stă în linie în apărare și să nu lăsăm spații așa de mari între portar și fundași.

Poli: Straton (5) - Străuț (4), Bocșan (4), Șeroni (5), Neagu (3,5) - Artean (4,5) - Popovici (5), Soljic (6), Croitoru (5), Fucek (5) - Drăghici (5,5)

Schimbări:

Scutaru (5,5) pentru Neagu (min 40)
Poparadu pentru Drăghici (min 66)
Bîrnoi pentru Croitoru (min 83)

Poli - CSMS Iași 2:1 (1:0)

Nu știu de ce m-am dus dezarmat la meci. Poate că avea ceva de-a face cu compoziția liniei noastre defensive, teamă ce s-a dovedit justificată doar parțial. Golul nesperat al lui Pedro nu ne-a dat chiar aripi, dar ne-a dat viață. Atâta încât chiar și după egalarea oaspeților, am putut reveni în frunte prin prima reușită a lui Šoljić, ca apoi ieșenii să rămână în zece și noi să nu mai greșim ca și cu Mediașul. Trei puncte mari, cu care ținem aproape de Chiajna, dacă e să ne primim cele opt puncte, respectiv ne apropiem la doar șase de Pandurii, dacă nu le primim. Conform planului, să zicem.

Prima repriză a fost destul de nasoală. Două momente de mari emoții la poarta noastră s-au manifestat în minutele 15 și 17, întâi la o finalizare în plasa laterală și apoi la o lovitură de cap a prietenului Andrei Cristea, pe care Straton aproape că a scăpat-o în poartă. De abia stăm în picioare, toate mingile către Pedro se pierd, perspectivele-s sumbre și ne procopsim în cinci minute cu trei galbene. Cumva ajungem în minutul 35, când se întâmplă improbabilul: Străuț trimite către Pedro, acesta face o preluare aproximativă, pare că pierde mingea în două rânduri doar pentru a o recupera, un un-doi cu Bărbuț îl eliberează spre poartă, driblează portarul și pasează mingea în poarta goală! Dinamica jocului nu s-a schimbat însă, și era să intrăm egalați la cabine, când Cristea a beneficiat de o deviere norocoasă, l-a driblat pe Straton și a trimis din unghi, lovind bara.

Mai multe poze în galeria foto

A doua repriză a început mai cu ritm din partea noastră, semn că mai curgea ceva sânge prin venele jucătorilor. Și, culmea, Iașiul scapă dintr-un meleu la mijloc, Cânu întâmpină slab, oferindu-i libertate maximă lui Cristea, care repetă faza de dinainte de pauză și de această dată îl agață Straton - păcat, căci din nou vârful ieșean își închisese unghiul și doi jucători erau deja pe linia porții. Tot Cristea a transformat și la scurt timp, în minutul 54, oaspeții au beneficiat de o ieșire neacoperită a lui Șeroni, același Cristea la primire, iar mingea înțepată spre colțul lung s-a scurs agonizant (dar de bine pentru noi) pe lângă. Rămânem însă fermi pe poziție și un minut mai târziu preluăm din nou conducerea: Croitoru dă mingea către Bărbuț în colțul careului, acesta fentează un adversar direct, aruncă o centrare spre colțul lung, Fucek trece pe sub ea, dar Šoljić e acolo și pune piciorul din cădere, în așa fel încât mingea trece linia, în ciuda eforturilor portarului Caparco. Ionuț Popa a făcut apoi o mutare inspirată introducându-l pe Bocșan pentru Pedro, astfel că echipa s-a prezentat cu un 5-4-1. Varianta autobaza a funcționat, ieșenii nemaigăsind drumul spre buturile lui Straton. Ba chiar ne puteam desprinde în minutul 68, la o recuperarea a lui Artean urmată de deschiderea pentru Fucek, șutul în forță al acestuia fiind respins de portar. După ce am rămas în superioritate numerică din minutul 76, am tremurat puțin la amintirea ultimei partide de pe teren propriu, mai ales că nu ne prea împrieteneam cu posesia. Treburile s-au așezat însă, Popa a mutat din nou tactic, introducându-l oarecum surprinzător pe Poparadu pentru Șeroni, dar am fost feriți de emoții până la final.

Rezultatul ne face să surâdem, cu mențiunea că putea ușor să se termine și altfel. Flancul stâng, cu Neagu și Șeroni, n-a funcționat de fel, Cânu a ratat două ieșiri dintre care la una am luat gol, și ofensiv am orbecăit o lungă perioadă de timp. Din fericire, ajustările făcute din mers au dat roade, însă nu înțeleg de ce Novak, un jucător disciplinat și constant, care ar avea acum și un conațional în flanc, este varianta doi după Neagu. Fucek se adaptează încă și chiar de nu strălucește, îmi lasă impresia unui jucător competent, în vreme ce Šoljić, după o primă repriză mediocră, și-a pus amprenta pe joc în partea a doua. Pedro rămâne un jucător de totul sau nimic, dar mi-a plăcut că azi a stat puțin mai sus, fără să se perinde aiurea pe teren. Note maxime pentru inspirație lui Bărbuț, cu două pase de gol, în vreme ce travaliul duo-ului Artean-Croitoru a funcționat decent, dacă nu grozav.

Mai multe poze în galeria foto

După jocul de la Constanța, pentru care nu avem mari așteptări, urmează returul în Cupa Ligii și jocul foarte important cu Chiajna. Nu va fi un set ușor de meciuri, mai ales că în primul dintre ele am impresia că vor fi suspendați Cânu și Bărbuț. Să vedem cum tragem linia înainte de play-out, timp în care s-ar putea să primim finalmente verdictul de la TAS.

Bravo Poli!

Poli: Straton (5) - Străuț (5,5), Cânu (5,5), Șeroni (5,5), Neagu (5) - Artean (6) - Bărbuț (6,5), Šoljić (6,5), Croitoru (6), Fucek (5,5) - Pedro (6)

Schimbări:

Bocșan (5,5) pentru Pedro (min 59)
Poparadu pentru Șeroni (min 78)
Popovici pentru Fucek (min 83)

ASA Tg. Mureș - Poli 0:0

Uneori chiar simt că nu mai e nimic de spus. Rezultatul de astăzi și mai ales prestația echipei nu sunt o surpriză, după întăririle precare aduse în această iarnă. Mai îngrijorător este că nu prea avem tracțiune, ceea ce ne face să trăim cu speranța de fapt o temporizăm, să vină în fazele cheie din play-out. Mi-e că deja căutăm să ne spunem minciunile pe care le îndrugam și acum douăsprezece luni, că ne jucăm șansa mereu în etapa următoare. 

Aș vrea să scriu despre ceva, dar mi-e greu să-mi dau seama despre ce. Prima repriză a trecut fără vreo realizare, exceptând cea despre cât de greu trece timpul uneori. În a doua am beneficiat de niște momente mai de Doamne ajute: un gol anulat al mureșenilor, pentru ofsaid (min 57), un șut peste al lui Fucek din poziție bună (min 59), un șut în plasa laterală după o eroare a lui Soljic (min 76), o ratare din poziție de unu la unu cu portar a lui Popovici, la prelungirea lui Pedro (min 83), și o minge scursă de puțină pe lângă buturile lui Straton în finalul meciului. 

Totul e cumva trist și comic. Ai un meci pe care trebuie să-l câștigi și nu dai dovadă de atitudine, de încredere. Popa iese după meci să-i facă terci pe toți, dar momentan planează serioase semne de întrebare asupra pregătirii făcute în iarnă - inclusv a multelor jocuri disputate într-o perioadă așa de scurtă de timp înainte de reluarea returului. Faptul că nu are pic de voință să dea un minim de față unui meci ratat, de exemplu prin a da două minute de prelungiri unui junior de pe bancă, de exemplu debutul lui Haruț, atunci când Novak trebuia schimbat, e dezarmant. 

Și într-un fel e normal c-am fost palizi, fiindcă ne-au lipsit acei doi jucători care mai produc surprize, care creează plusuri de energie - bune, rele. Acum se discută de aducerea a încă unui fundaș central și a unui mijlocaș, dar pare tardiv. Carențele respective erau evidente de săptămăni, așa cum e slăbiciunea generală în ultima treime. Normal că nu ne e ușor să aducem mare lucru, însă trebuie să putem face mai mult de atât. dacă vrem să supraviețuim. Am scris că ținta noastră ar trebui să fie șapte puncte din aceste ultime patru etape. Rămân șase.

Poli: Straton (5,5) - Novak (5,5), Bocșan (5,5), Cânu (5,5), Străuț (5,5) - Artean (5) - Bărbuț (5), Soljic (5,5), Croitoru (5), Fucek (5) - Drăghici (5)

Au mai intrat:

Pedro pentru Drăghici (min 64)

Popovici pentru Bărbuț (min 82)

Neagu pentru Novak (min 90+1)

Poli - Gaz Metan Mediaș 1:1 (0:0)

După șaptezeci și cinci de minute destul de bune, am avut neșansa de a vedea un ultim sfert de oră deplorabil din partea alb-violeților, în care am risipit două puncte, deși ne aflam în superioritate numerică. Clar, meciul a fost echilibrat și ambele formații și-au trecut în cont câteva oportunități, cu oaspeții controlând posesia, însă după golul lui Doman, balanța părea să se încline în favoarea noastră. O eroare în lanț la un corner a permis oaspeților să egaleze, iar până la final am rămas ca pe ace. Nu e un dezastru, dar e inevitabil să nu ne facem griji.

Pe un teren greu, jocul a fost nespectaculos la debut. Straton a avut de prins un șut de la distanță în minutul 9, ceea ce a și făcut în doi timpi, înainte ca Poli să beneficieze de o mare ocazie: mingea a ajuns la Doman în urma unui corner bătut de Croitoru, șutul acestuia a fost respins în față de portar, fix până la Șeroni, care n-a avut însă viteză de reacție și a fost neutralizat. După ce oaspeții au avut și ei o șansă la un corner, fază la care ar fi trebuit acordat fault în atac, însă oricum mingea a trecut peste, ne-am liniștit vreun sfert de oră. Apoi, în minutul 29, Croitoru a bătut încă un corner, Străuț a deviat cu capul la colțul lung, unde Drăghci, liber, a ajuns puțin târziu și n-a reușit să redirecționeze mingea în poarta goală - din tribună mi s-a părut mai scuzabilă ratarea, însă la reluare arată rău de tot. Cam atât a fost cu fotbalul pentru prima parte.

Medieșenii au ieșit deciși de la cabine și în minutul 49, Eric a rezistat presiunii lui Croitoru și a profitat de spațiul lăsat de către Străuț, pentru a șuta spre colțul lung, doar degetele lui Straton deviind mingea centimetric pe lângă bară. Minutul 61 și oaspeții, cu toată convingerea lor, au rămas în zece, când Rugasevic a văzut al doilea galben pentru un cot aplicat lui Artean. Știam că ne e greu în superioritate, și nici n-am apucat să deschid gura, spunând că nu văd cum o să depășim apărarea aglomerată a adversarilor, când Artean a aruncat o minge peste reduta acestora, Doman a dejucat perfect ieșirea la ofsaid, a preluat din alergare, a trecut pe lângă portar și a trimis în poartă! Era îdoar minutul 66, însă meciul părea sub controlul nostru, mai ales că și în momentele următoare am rămas sus și am închis destul de bine spațiile. Jalea ne-a lovit zece minute mai târziu, când chiar nu trebuia s-o facă, la un corner: bătut tare spre colțul scurt, Croitoru și Șeroni au ratat intercepția, reușind doar să-l mascheze pe Straton, astfel că balonul a ajuns cam acolo de unde a ratat Drăghici în prima repriză, iar Buziuc, cu șansă și ajutorul barei transversale, a egalat. Deși Doman a avut la scurt timp șansa de a repeta primul gol, la o fază asemănătoare, unghiul i s-a închis prea mult de această dată. Apoi am tremurat tot în minutul 79, când aproape am dat meciul pe mâna adversarilor, după ce Bocșan a sărit complet pe sub o minge la mijlocul terenului, Munteanu a fost deschis de un coechipier singur spre poartă, dar ne-a cruțat de șutul său, care a lovit bara. Lucrurile n-au arătat de fel mai bine în ultimele zece minute, nou-intrații Pedro, Fucek și Popovici dovedindu-se a fi înlocuitori slabi pentru Drăghici, Croitoru și Doman. Chiar dacă oaspeții au tras de timp, la ce transpirații mă treceau când mingea ajungea în jumătatea noastră, poate că a fost mai bine așa. Fără vlagă sau coerență, am sfârșit neconvingători.

Nasol e că am fost în poziția de a câștiga și n-am ținut de ea într-o fază 'de curtea școlii'. Nici apatia de final nu e încurajatoare, dat fiind că venim proaspeți după perioada de pregătire și aveam avantaj numeric, dar cred că impresia ține în mare măsură și de jocul prestat de înlocuitori. Subțirimea băncii de rezerve este și va rămâne o problemă în această parte a sezonului, mai ales dacă ne procopsim cu cinci-șase galbene meci de meci.

Mulți jucători au dezamăgit. Șeroni, în ciuda unor intervenții bune în prima parte, a fost deseori expus, a făcut un luft periculos pe final și are o parte de vină la gol. Bocșan și-a trecut în cont o grămadă de erori, intervenții întârziate și poziționări aproximative, în vreme ce Străuț a fost adeseori pasiv. În plan ofensiv, nici Bărbuț n-a avut multe reușite, dar a luptat, iar Drăghici va regreta o vreme șansa irosită în prima repriză. Drept e că în rest, Drăghici a fost combativ și diferența s-a văzut după intrarea lui Pedro, care a planat misterios pe tot terenul, așa cum a făcut-o și în amicale, și a dat târziu sau deloc drumul la minge. Ba mai mult, când s-a repliat și el o dată, a oferit oaspeților o lovitură liberă de la treizeci de metri lateral dreapta.

Din fericire, am avut parte și de câteva prestații solide. Cânu, în ciuda unui intervenții nasoale în minutul 21, pentru care a văzut galben, a ținut apărarea în viață. Artean și Šoljić au recuperat multe baloane și par un cuplu foarte promițător, cu condiția să fie ajutați mai mult de trioul ofensiv. Croitoru a executat câteva cornere bine și a ținut echipa centrată, într-un anume sens, atentă pe faza de construcție, chiar dacă aportul său în această direcție a fost limitat (și, oare, nu trebuia să țină colțul scurt la corner?). Iar Doman s-a ridicat la înălțime, într-unul din cele mai bune meciuri pe care le-a făcut pe Dan Păltinișanu, fiind omul pericol numărul unu al echipei noastre.

Va trebui să luptăm pentru fiecare victorie, indiferent dacă întâlnim echipe suferinde sau nu. N-avem luxul de calitate să n-o facem, și dacă rezervele nu își intră mai bine în mână pe parcursul următoarelor meciuri, suferința va fi mare. Mai avem patru dispute până la play-out, cu Iași și Chiajna acasă, respectiv cu Târgu Mureș și Viitorul în deplasare. Minimul de care avem nevoie e șapte puncte.

Singurul plus al etapei e că nu mai suntem pe ultima poziție.

Poli: Straton (6) - Străuț (5,5), Bocșan (4,5), Cânu (6), Șeroni (4,5) - Artean (6,5), Šoljić (6) - Bărbuț (5), Croitoru (5,5), Doman (7) - Drăghici (5,5)

Schimbări:

Pedro (5) pentru Drăghici (min 63)
Fucek pentru Croitoru (min 78)
Popovici pentru Doman (min 81)

Amical: Poli - Millenium Giarmata 4:0 (1:0)

Continuă partidele în compania cluburilor de liga a III-a, de această dată adversar fiind echipa clasată pe locul 11, din Giarmata. Greu de zis dacă acest calibru este adecvat pentru a pregăti a doua parte a sezonului, tiparul acestor meciuri fiind unul diferit de ceea ce ne așteaptă: dominare copioasă, față de joc pe contre. Cu Doman la prima vioară, cât și pe lista marcatorilor, Poli a mai înscris de trei ori prin Drăghici (x2) și Croitoru. Oaspeții, cu doar un șut pe poartă și fără nicio ocazie, n-au contat decât în a opune rezistență atacurilor noastre.

Scorul a fost deschis destul de repede, în minutul 11, când Drăghici a împins în poartă mingea venită din cornerul executat de Doman. La scurt timp am notat două ratări imense, pe același traseu: centrare din flancul stâng, finalizare din zece metri central-dreapta, dar întâi Bărbuț n-a putut trage pe lângă portar și apoi Drăghici a trimis peste. Mare lucru nu s-a mai întâmplat în această parte, jocul fiind destul de lent, în special în momentul în care ar fi trebuit să vină pasele importante în preajma careului advers.

În repriza secundă ne-am distanțat pe tabela din mințile noastre prin minutul 68, când Croitoru a executat o liberă de la 25m, după un fault asupra lui Doman, și tânărul portar al Giarmatei, Marincă, n-a reușit decât să împingă mingea în bară. Tot acesta din urmă a scăpat mingea la un șut cu pământul și Drăghici, pe fază, a ciupit-o înainte de a fi faultat. Era minutul 77 și Doman a transformat penalty-ul lângă bară. Ultimul gol a venit cu în minutul 85, la capătul unui corner executat de...Doman, Bocșan a recentrat cu capul și Drăghici a finalizat asemeni din câțiva metri. Pe lângă goluri, au mai fost ocazii la șuturile lui Popovici, Šoljić și Bîrnoi în această repriză, însă neconcretizate.

Mare lucru n-ar fi de spus. Se remarcă prezența lui Drăghici, mult mai implicat decât Pedro, precum și faptul că am înscris de patru ori din faze fixe - specialitatea casei. Šoljić a fost foarte abil la recuperare, deși pasele au mers mai greu azi, în vreme ce colegii de linie, Croitoru și Artean, au controlat fără mari emoții zona de la mijloc. Deși majoritatea jucătorilor tineri au fost deplasați pentru amicalul programat inițial în Ungaria (scor final 0-4), aici au rămas Haruț și Bîrnoi (pe lângă accidentații Mailat și Vasi), semn că pe ei s-ar putea baza și Ionuț Popa mai mult în lunile următoare.

Poli: Straton (Smaranda) - Străuț (Haruț), Cânu (Neagu), Bocșan, Șeroni (Novak) - Artean - Bărbuț (Popovici), Šoljić, Croitoru (Bîrnoi), Doman - Drăghici

Amical: Poli - Școlar Reșița 2:1 (0:1)

În compania echipei de liga a III-a din județul învecinat, alb-violeții au folosit două formule diferite în cele două reprize, diferența de calitate fiind vizibilă. Cu mulți tineri în prima parte, oaspeții au fost mai prezenți în joc, ca odată cu intrarea titularilor, partida să se desfășoare aproape exclusiv în jumătatea adversă. Exprimarea ofensivă suferă însă, pasele curg greoi, și Pedro arată în continuare ieșit din orice s-ar putea numi o dispoziție de joc. Rezultatul a fost întors grație reușitelor semnate de Șeroni și de Popovici.

După ce Novak a fost aproape de a deschide scorul la debut, șutând în plasa laterală, jocul a continuat sub nota echilibrului. Apărarea noastră s-a prezentat firavă în zona păzită de Fridrich, și dacă la o primă acțiune periculoasă a oaspeților am fost salvați de Straton, nici acesta n-a mai putut face nimic când tânărul fundaș a trimis slab înapoi cu capul și un adversar a interceptat mingea, reușind să înscrie. Poli a replicat doar printr-un atac pe ruta Mailat-Doman, cel din urmă recepționând o pasă care l-a pus într-o poziție bună de finalizare - e drept, cu fundaș în cârcă -, dar Zimmerman a respins șutul. Oaspeții au mai avut două șanse mari, cea mai importantă dintre ele o minge lungă, în aceeași zonă centru-stânga, finalizată peste din situație de unu la unu cu portarul. De partea noastră a fost greu să construim, singurul fenomen remarcabil fiind faptul că Mailat s-a perindat asemeni lui Messi pe teren, din flanc în zonă centrală, adeseori retras, fără prea multă eficiență însă. În plus, pe parcursul reprizei au fost nevoiți să iasă Vasi și Scutaru, ușor accidentați - să sperăm nimic grav.

Partea a doua a fost dominată copios de noi, dar fără mari șanse de poartă. Golul lui Șeroni a venit la capătul unui corner executat de Fucek, ca reușita victoriei să-i aparțină lui Popovici, la capătul unei centrări semnate de Novak. De fapt, acesta din urmă de abia reintrase, pentru Neagu, care în repetate rânduri a evitat să joace cu Fuček, deși croatul a tot încercat să urce în flanc. Pe lângă goluri, Străuț și Cânu au mai trimis spre poartă, din faze fixe, primul cu capul pe lângă, al doilea din foarfecă, pe poziția portarului. Și cam atât.

Despre joc n-aș mai spune prea multe, fiindcă e și greu să judeci care anume sunt obiectivele antrenorului în această fază atât de intensivă. Šoljić arată bine la centru, mereu activ, curajos, solid, cere mingea, deși pare să nu iubească șutul de la distanță. Fuček, precum am menționat, e încă neintegrat, însă ar putea să-și treacă deja numele pe lista executanților de faze fixe. Mi-a plăcut și Haruț, care a judecat bine mai multe acțiuni defensive, dar mai are de lucrat în plan ofensiv.

În rest, mă concentrez pe ce mă îngrijorează - letargia lui Pedro și absența lui Bărbuț. Chiar dacă cel din urmă a mai scos câteva faulturi, în lipsa spațiilor n-a reușit nici astăzi să iasă în evidență, și sper doar că nu continuă în forma dezamăgitoare de la finalul anului trecut. Brazilianul, în schimb, pur și simplu nu face mai nimic util pe teren, e greoi, ține mult de minge și pasele ofensive nu se leagă de fel. Riscăm mult dacă nu mai dezgropăm de undeva un atacant pentru partea rămasă din acest sezon.

Poli (repriza I-a): Straton - Hăruț, Scutaru (Morariu), Fridrich, Novak - Pădurariu - Mailat, Bârnoi, Vasi (Croitoru), Doman - Popovici

Poli (repriza a II-a): Smaranda (Curileac) - Străuț, Cânu, Şeroni, Neagu (Novak) - Šoljić, Artean - Bărbuț, Croitoru, Fuček - Pedro Henrique (Popovici)

Amical: Spartak Subotica - Poli 1:1 (0:1)

În timp ce unii sărbătoreau Mica Unire (serios, cine?), noi ne-am deplasat la Subotica, pentru amicalul disputat în compania echipei de primă ligă din țara vecină. Jocul s-a desfășurat pe un gazon artificial, înghețat pe alocuri, ceea ce a dăunat construcției, egalul fiind un rezultat destul de echitabil pentru cum s-au desfășurat ostilitățile. Golul nostru a fost marcat de nou-venitul Josip Fucek.

Cu un prim unsprezece care dă deja a echipa de titulari, repriza întâi a fost ternă, cu multe dueluri în zona centrală. Golul nostru a venit în minutul 11: Fucek ciupește o minge in careul advers, pivoteaza in jurul balonului, a la Hernandez, și dă un voleu admirabil în colțul lung. Tot Fucek ar fi putut mări avantajul în minutul 23, însă cornerul bătut direct pe poartă a fost respins in extremis în bară de apărătorul buturilor adverse. În rest, șanse n-au fost în această parte, Straton nefiind întrebuințat de fel.

Jocul s-a mai destins în a doua repriză. Introducerea lui Neagu pentru Cânu a slăbit axul central al defensivei, ceea ce a permis gazdelor să înțepe. În minutul 52, pe o lansare, Șeroni a fost depășit în duel cu un adversar, dar finalizarea a zburat peste, iar un minut mai târziu, pe altă minge lungă, am scăpat grație unei finalizări moi, pe centrul porții. Au urmat două replici ale noastre, prima la şutul din unghi la lui Popovici, prins, a doua la ocazia lui Birnoi, care singur cu portarul n-a putut marca. În minutul 66 am mai scăpat o dată la o finalizare cu capul, pe lângă, dar norocul s-a terminat în minutul 73: Șeroni respinge la o fază fixă, mingea ajunge la decarul gazdelor în marginea careului, acesta are nepermis de mult timp să-și pregătească şutul, pe care îl trimite fără speranțe în dreapta lui Smaranda. Deși Artean a fost eliminat pentru proteste și înlocuit de Pădurariu, tot noi am fi putut tranșa meciul în minutul 86, când Birnoi a recuperat în careul advers, a ales şutul în locul unei pase către Popovici, dar iar portarul a reușit să pareze. Șeroni a mai avut o șansă la cornerul care a urmat, a trimis cu capul central și partida s-a încheiat la egalitate.

În fața suportului frenetic a celor șapte fani veniți din Timișoara, Poli a etalat un joc disciplinat, oferind puține oportunități gazdelor în formula ideală. Cei doi croați au arătat bine, Soljić fiind chiar integralist și foarte implicat in joc. De apreciat și faptul că Haruț a rămas tot meciul pe teren, nu mereu în prim plan, dar fără greșeli. Dintr-un motiv sau altul, jucătorii au fost tensionați, pe lângă Artean, și Cânu și Bărbuț încasând galbene pentru proteste. E drept că au existat contacte care n-aveau cum să fie trecute ușor cu vederea în condițiile de joc ale zilei, dar se putea și mai calm. Pe negativ aș menționa implicarea în joc a lui Henrique, deficitară, brazilianul plimbându-se cam oriunde în jumătatea adversă, fără eficacitate. Nici înlocuitorul său, Popovici, n-a ieșit în evidență, ceea ce nu se poate spune despre Birnoi, a cărui decizii în fața porții au lăsat însă de dorit.

Rămâne ca accidentații să revină, în special Scutaru fiind o absență notabilă și de impact, deși e probabil ca și Doman şi Străuț să revină direct în primul unsprezece când sunt apți. Până atunci, pas cu pas.

Repriza I-a: Straton - Haruț, Cânu, Șeroni, Novak - Artean, Soljić - Bărbuț, Croitoru, Fucek - Henrique

Repriza a II-a: Smaranda - Haruț, Șeroni, Neagu, Novak - Artean, Soljić - Bărbuț, Croitoru, Fucek - Popovici

Au mai intrat:

Mailat pentru Fucek (min 56)
Bîrnoi pentru Bărbuț (min 59)
Vasi pentru Croitoru (min 68)
Pădurariu pentru Artean (min 78)
Morariu pentru Novak (min 88)
Fridrich pentru Șeronu (min 88)

Cupa Ligii: Târgu Mureș - Poli 2:4 (1:1)

Meci spectacol în prima semifinală a Cupei Ligii, cu 6 goluri, un teren semi-înghețat tratat cu ce au găsit mureșenii la îndemână, și cu numere scrise cu carioca pe tricouri. Cel mai important e că acest meci învăluit în penibil din istoria fotbalistică a țării s-a încheiat cu bine și că nu au fost accidentări grave, cu toate că Poparadu și Scutaru au trebuit să fie schimbați pe parcurs. Apoi, ne putem bucura că Poli a reușit o victorie mare în deplasare și că suntem cu un pas imens în finală, o performanță cu atât mai deosebită cu cât ne gândim la situația clubului și așteptările noastre la începutul campionatului.

Problemele terenului s-au văzut încă de la începutul jocului, cu multe dezechilibrări, Străuț fiind primul ghinionist care să se lovească în urma unei căzături. Cu toate acestea, Poli s-a poziționat bine în terenul advers, forțându-i pe adversari să cedeze ușor posesia. Croitoru a manevrat mingea de parcă era pe un gazon englezesc, nu pe o mocirlă pe jumătate înghețată. Ne-am creat numeroase faze, atât pe flancuri, cât și pe centru. E drept că și adversarul a fost foarte slab și nu s-a adaptat la fel de bine condițiilor.

Am avut, totuși, ceva emoții în apărare, căci orice alunecare într-un moment nepotrivit putea fi fatal. Din fericire, nu a fost cazul vreunei gafe serioase, echipa repliindu-se bine, iar Straton a fost din nou îngerul păzitor din poartă, precum la șutul lui Ciolacu din minutul 7. Culmea, greșeala lui Marius Constantin de la golul nostru din minutul 11 nu a avut legătură cu starea terenului, ci a fost un henț la centrarea lui Vădrariu. Artean a bătut penalty-ul excelent, la rădăcina barei, fără șanse pentru Mingote care ghicise colțul.

O fază frumoasă am legat în minutul 15, când Croitoru, aflat în flanc, i-a pasat lui Artean în centru, care din prima a trimis pe culoar pentru Bărbuț. Din păcate, mingea a mers un pic prea repede chiar și pentru micuțul vitezist, care din unghi închis nu a putut decât să centreze în fața porții, unde Matei a reușit să respingă.

Egalarea gazdelor a venit un pic întâmplător în minutul 26, când în urma unei centrări, apărarea noastră a fost un pic dezorganizată, cu Poparadu aflat în centrul ei, fără șansă în fața lui Kuku. Acesta a reluat cu capul spre locul lăsat liber de Scutaru, unde apare Ciolacu, desprins de lângă Neagu, și înscrie din vole pe lângă Straton. Din acest moment, ASA reechilibrează partida și are mai multe ocazii, toate parate de Straton.

Dar am fi putut intra în avantaj la pauză la șutul foarte bun al lui Artean. Acesta primește în poziție centrală de la Drăghici și dintr-o preluare rapidă trimite plasat cu latul, dar mingea lovește bara și revine în brațele lui Mingote.

Pauza am trăit-o cu emoția că meciul nu se va mai relua, dar nici nu s-a pus problema. În repriza a doua am fost și mai prezenți în joc, cu numeroase ocazii, printre care trei goluri și încă o bară. Dar mai întâi Straton a trebuit să se întindă să scoată șutul lui Rus din minutul 52. Drăghici, Llorente și Vădrariu sunt tot mai prezenți în ofensivă. La o combinație frumoasă, Drăghici se vede într-o poziție bună, dar șutează mult peste poartă, deși Vădrariu sprintase pe culoar. Descătușarea vine în cele din urmă în minutul 61, la o nouă neatenție a lui M. Constantin, care se vede deposedat de Drăghici. Acesta scapă singur cu poratrul și trimite calm pe lângă el pentru 2-1. Doar 6 minute mai târziu ne mărim avantajul, când rolurile lui Drăghici și Llorente se inversează, spaniolul fiind servit cu o pasă perfectă între fundași și e rândul său să trimită pe lângă Mingote.

Părea că am tranșat meciul și putea fi chiar un neverosimil 4-1 în minutul 75 în urma unei prelungiri cu capul în careu, dar Drăghici din câțiva metri șutează în bară. În schimb, adversarii revin în joc, de abia intratul Ursu centrând în fața porții în urma unei curse pe flancul nostru stâng, iar Străuț nu reușește nici cum să-i ia fața lui Rus, care înscrie. Astfel că am ajuns să simțim frigul de pe teren și să tremurăm de teama unei egalări, pentru că evident mureșenii au prins un pic de speranță. Din fericire nu au fost capabili să pună mare presiune, iar Straton ne-a salvat din nou la un șut al lui Usru în minutul 91, ce putea fi surprinzător.

Bărbuț, de altfel aproape invizibil în această repriză, putea să înscrie golul despărțirii de Poli, când mingea a traversat terenul prin fața apărării, via Popovici și Llorente, pentru ca să ajungă la acesta în lateral, față în față cu portarul. Șutul însă nu l-a păcălit pe Mingote. Dar avea să fie totuși 4-2 pentru noi în chiar ultima fază a meciului, în minutul 95, cu un minut peste cele indicate la margine, din cauza accidentării lui Scutaru. Popovici preia pe la 35 de metri în terenul nostru și avansează pe centru, într-un contraatac 3 contra 2. Croitoru îl ajută foarte mult, trăgând un jucător după el, astfel că atacantul are culoar liber până la poartă, unde nici Mingote, nici Szasz nu îl pot opri să înscrie. A intrat în minutul 89, a dat gol și a plecat la vestiare, salvând și impresia generală asupra prestației noastre.

Vom oferi note pe măsura aprecierii contribuției la scorul final, dar până la urmă toți jucătorii merită un 10 pentru modul exemplar în care s-au prezentat în condițiile în care au fost nevoiți să joace, asigurate de toți participanții la fotbalul mioritic. Acest meci simbolizează perfect finalul unui an greu, care uneori ne-a făcut să roșim de penibil, dar ne-a și dat destule satisfacții, grație acestei echipe care s-a întrecut pe sine și așteptările noastre la toate capitolele sportive, permițându-ne să privim cu speranță spre anul viitor. Dar să vedem ce va fi. Până atunci, bravo Poli!

Straton (6,5) - Străuț (5,5), Scutaru (5), Șeroni (6), Neagu (5,5) - Artean (6), Poparadu - Bărbuț (5), Croitoru (6,5), Vădrariu (5,5) - Drăghici (6,5)

Schimbări:

Llorente (6,5) pentru Poparadu
Bocșan pentru Scutaru
Popovici (6) pentru Drăghici

Steaua - Poli 1:0 (1:0)

Aproape șaptezeci de minute am văzut clona meciului din tur: Steaua, gol mai mult din întâmplare, Poli fără nicio ambiție ofensivă. Lucrurile s-au schimbat pe final, când nivelul și așa slab al Stelei a mai scăzut oleacă, dar finalizările ratate ale lui Drăghici și Șeroni, precum și golul anulat greșit lui Artean au asigurat ca bucureștenii să rămână în față. Jocul s-a terminat cu eliminarea lui Bourceanu, la o intrare teribilă asupra lui Neagu, dar pentru noi a fost prea târziu. Cu mai mult curaj, cu niște schimbări efectuate mai repede, poate altfel ar fi fost deznodământul, dar Ionuț Popa nu se dezminte.

Gazdele au început sus meciul și ne-au ținut sub presiune în primul sfert de oră. Chiar și așa, unica ocazie a venit în minutul 5, pe o respingere greșită a lui Neagu, finalizarea lui Boldrin fiind respinsă de Straton, ca apoi tot portarul nostru să rețină centrarea lui De Amorim. Ambițiile noastre ofensive s-au dovedit inexistente, astfel că în prima jumătate de oră am notat doar un corner și un șut de la 25 metri al lui Artean, mult pe lângă. Deși părea că meciul va mai merge mult și bine fără ca vreuna din echipe să facă vreo treabă, eroarea lui Străuț a decis prima repriză: o pasă/respingere în spate direct la adversar, De Amorim a centrat în careu de unde Popa, venit din flanc (aparent cu Poparadu în spate), a dat un voleu precis în dreapta lui Straton. E drept că nici Bărbuț nu a fost exemplar în acea fază, dar experiența lui Străuț ar fi trebuit să-i arate calea către soluția simplă, acordarea unui corner. Steaua a mai tras o dată la poartă în minutul 44, tot prin Popa, șutul trecând la câțiva metri de vinclul porții noastre. Între timp, Poli a început să arate câte ceva, destule recuperări la mijloc negăsindu-și însă pasele potrivite pentru a periclita buturile adverse. Doar în pragul prelungirilor Bărbuț a fost aproape de gol, finalizarea sa din marginea careului fiind una fâsâită. O repriză cam la fel de stearpă ca tribunele Arenei Naționale.

Prima parte a mitanului secund a fost de un anost infinit. Steaua n-a avut nicio șansă de poartă pe desfășurarea întregii reprize, dar nici noi n-am forțat cum s-ar fi cuvenit în fața unei echipe tare mărunte. Pe fondul lentorii impuse de vice-campioană, ne-am trezit cu șansa egalării în bocanc în minutul 68, când O. Popescu i-a făcut un cadou lui Drăghici în treimea adversă, acesta a ales șutul în locul unei deschiderii pentru Cârstocea, șut care s-a dus la câțiva metri pe lângă din poziție bună. Câteva minute mai târziu, Artean optează pentru un șut de la 25 metri, mingea îl lovește pe Bărbuț și intră în poartă, ca golul să fie anulat pe motiv de ofsaid - eronat, precum s-a dovedit la reluare, dar o decizie dificilă, oricum. Minutul 81, încă o ocazie mare pentru noi, cu Șeroni punând capul la centrarea lui Vădrariu, și mingea trecând de puțin pe lângă colțul lung, ca ulterior același Șeroni să nu ajungă la un șut/centrare în fața porții, expediat de Drăghici. I. Popa a efectuat așa de tardiv schimbările, că una a venit și în minutul 89, la puțin timp înainte ca Bourceanu să intre cu ambele picioare pe tibia lui Neagu și să vadă cartonașul roșu. Dar aici s-a terminat, și chiar de ultimele douăzeci de minute au șters din gustul amar al primelor șaptezeci, este a doua oară în acest sezon când plecăm cu mâna goală în fața Stelei, deși se cădea mai mult.

I. Popa a făcut o modificare tactică înainte de această partidă, optând pentru Neagu în flancul stâng și Șeroni central, asta în condițiile în care un duel Șeroni - Adi Popa n-ar fi fost ceva de bun augur pentru noi. Cu Vădrariu pentru accidentatul Doman și Cârstocea pentru suspendatul Croitoru, ne-a fost greu să ne impunem de la mijloc în sus, mai ales că primul a jucat foarte retras, iar al doilea nu a pus presiunea tipică optarului nostru. Dacă mai luăm în considerare că Bărbuț a fost complet ieșit din joc, le rămânea lui Artean, Poparadu și Drăghici să facă minuni. N-a fost cazul. Dureroasa eroare a lui Străuț ne-a costat golul astăzi, dar nici prestația lui Neagu nu mi s-a părut mulțumitoare, șansa noastră fiind forma bună a duo-ului central, Șeroni-Scutaru. Problema la fazele ofensive rapide a fost mereu una de execuție, preluările aproximative sau șuturile lipsite de tărie/precizie penalizându-ne din nou și din nou.

Pe deasupra, când era clar că jocul nostru avea nevoie de forțe proaspete, I. Popa a tot amânat schimbările, Mailat fiind primul introdus cu un sfert de oră rămas de jucat. Faptul că a atins mingea de vreo trei ori nu e grozav, dar aveam nevoie de schimbări mai repede, să rupem ritmul, să schimbăm puțin dinamica - cu toate riscurile. Nu înlocuiri în minutele 86 și 89.

Nu am pornit cu mari pretenții de la acest joc și multă vreme am trăit cu impresia că nici echipa nu a pornit cu pretenții, dar finalul a grăit în favoarea noastră. Păcat că prea târziu.

Poli: Straton (6) - Străuț (4,5), Scutaru (6), Șeroni (6), Neagu (5) - Artean (6), Poparadu (6) - Bărbuț (4,5), Cârstocea (5,5), Vădrariu (5) - Drăghici (5)

Schimbări:

Mailat pentru Bărbuț (min 76)
Popovici pentru Cârstocea (min 86)
Vraciu pentru Vădrariu (min 89)

CR: CS Afumați - Poli 0:3 (0:1)

Uneori mai câștigi și așa, jucând neconvingător. Poate dintre toate semnele unei echipe mature, acesta este printre cele mai importante. Deși în inferioritate numerică din minutul 43, când Artean a văzut al doilea galben, Poli a ținut de scor, a scăpat cu fața curată la câteva momente nu tocmai plăcute pentru poarta noastră, și a tranșat jocul în ultimul sfert de oră. Golurile marcate de Drăghici, Vădrariu și Llorente ne-au calificat, așadar, în următoarea fază a competiției.

Nici nu m-am așezat confortabil la televizor, că Poli a deschis scorul. Era doar minutul 3 când Drăghici a recepționat mingea dintr-o tușă executată de Șeroni, i-a dat-o lui Cârstocea, acesta a pătruns combativ în careu și a centrat în fața porții la același Drăghici, care a marcat din câțiva metri. Deși am rămas sus imediat după gol, încet, încet gazdele au început să-și arate colții. Prima șansă le-a parvenit în minutul 10, la o fază plecată din eroarea lui Scutaru, continuată cu eroarea lui Llorente, ca într-un final Scutaru să devieze de puțin în corner mingea șutată de fostul nostru jucător, Adrian Popa. A părut o întâmplare, dar la nici cinci minute a fost rândul lui Bocșan să piardă balonul la treizeci de metri, cei din Afumați au ajuns în careu, primul șut a fost blocat, iar la al doilea de abia, de abia ce a putut Curileac să respingă mingea pe lângă bară. Asaltul - și nici măcar nu exagerez prea tare - a continuat, iar gazdele au fost din nou aproape în minutele 20 și 22, întâi la un șut pe lângă vinclu al lui Olariu și apoi la o minge deosebit de frumoasă trimisă de Popa spre colțul lung, minimal deviată în corner. Am tremurat și în minutul 27, la capătul unei alte incursiuni pe flancul nostru stâng, unde Șeroni era cam singur, cu mingea trecând prin fața porții, fără ca vreun adversar să ajungă la ea în timp util. În tot acest răstimp, noi am avut doar un șut peste, din voleu, al lui Cârstocea (minutul 14), ca tot mijlocașul central să fie la capătul unei centrări venite de la Doman, doar că finalizarea cu capul a trecut pe lângă (minutul 32). După trecerea primei jumătăți de oră, jocul s-a liniștit și lucrurile păreau să fi revenit într-o stare mai agreabilă nouă. Cu Popovici în dreapta și Doman predispus la călcâie, ne-a fost greu să construim sau chiar să ieșim bine pe contre. Colac peste pupăză, în minutul 42 Artean a văzut al doilea galben pentru o intrare nesăbuită din spate, asta după ce pe primul îl primise cu maximă ușurință. Rămași în zece, perspectivele pentru repriza secundă nu erau grozave.

Culmea, n-a fost să fie prea grav. Gazdele au părut ostenite după efortul depus în prima parte a jocului, iar așezarea noastră defensivă a curmat majoritatea fazelor de atac la ultima pasă. Ocazii, practic, nu au existat, doar șutul din unghi al lui Popa, în minutul 60, fiind notabil, dar Curileac a respins. Numai ce intraseră Vădrariu și Poparadu, care au consolidat serios apărarea, astfel că cei de la Afumați au alergat cam în gol. Deși n-am avut nicio zvâcnire ofensivă o lungă perioadă de timp, la prima șansă am reușit să ne și desprindem: minutul 75, Poparadu a ridicat o minge peste apărarea adversă către Vădrariu, acesta a ciupit balonul din fața portarului și a trimis cu latul în poarta goală. Meciul era aproape tranșat, dar gazdele au încercat parcă mai mult în minutele următoare, destule mingi traversând careul nostru. Nici în aceste momente de joc, nici la destulele faze fixe de care au beneficiat, clubul de liga secundă n-a reușit să-și depășească condiția, în vreme ce noi am arătat ușor revigorați după intrarea lui Vraciu, pe final. Fostul golgheter al Bacăului a fost la sorgintea golului trei, când a obținut un corner la capătul unei curse în flancul drept, în minutul 90. Cârstocea a executat, Scutaru a trimis în bară, mingea i-a revenit lui Bocșan, a cărui șut a fost respins, dar la capătul degajării neconvingătoare a gazdelor s-a aflat Llorente, spaniolul reușind o execuție deosebită din prima, șutul cu exteriorul din marginea careului găsind plasa porții adverse! Ultima șansă pentru golul de onoare i-a aparținut la cam ultima fază a meciului lui Patriche, cadorisit cu mult timp în careul nostru, însă Curileac a rămas alert și a reușit să respingă șutul fostului jucător al Sportului Studențesc. Fluier final, calificare în sferturi.

Nu știu precis care a fost problema astăzi. Jocul nesigur al apărării ne-a destabilizat în prima parte, cu Bocșan, în special, vulnerabil. Doar că și inabilitatea de a ține de minge a contribuit la acel haos, dovedindu-se că titularizările lui Doman, cât mai ales Popovici, n-au fost inspirate. Drăghici, deși a înscris, s-a chinutit să stea în poziții regulamentare, meciul fiind destul de gri pentru el. Din fericire se pare că Artean va putea evolua sâmbătă, în condițiile în care și așa ne lipsesc Croitoru și Llorente, dar asta nu scuză eliminarea de astăzi, care a periclitat serios calificarea. Genul acesta de erori, alături de cea de la Cluj, ne aduc aminte că deși a progresat mult, Artean mai are de lucru până să capete fiabilitatea care te ține în Liga 1.
Pe partea pozitivă aș remarca înlocuirile oportune, precum și prestația lui Curileac, foarte important în câteva momente cheie. Deși au mai avut scăpări, Șeroni și Scutaru au dres-o bine în repriza secundă, mai ales odată ce Vădrariu și Poparadu au apărut la susținere. Și omul meciului, probabil, Cârstocea, care pe lângă driblingul a la Messi de la primul gol, cornerul executat pentru al treilea, a fugit mult în zona centrală, jucându-și rolul în a acoperi deficitul numeric.

În altă ordine de idei, Ionuț Popa, deși abil din destule puncte de vedere, se dovedește a nu fi antrenorul care să promoveze tineri în echipă. În anumite circumstanțe e de înțeles, însă este imperativ să decongestionăm puțin lotul de jucători care au o vârstă, nu sunt titulari și nu aduc nimic cert echipei prin jocul lor. Atunci doar nu va mai fi necesar să ții, din obligație, anumiți jucători pe foaie sau chiar pe teren, în dauna unor tineri cu care clubul să poată respira în anii următori.

Sâmbătă, cu Steaua, trebuie să jucăm cu mai mult curaj decât în tur, fiindcă e o pâine de mâncat. Dar, sincer, mai important cred că e meciul cu Târgu Mureș, programat marți, în prima manșă a semifinalei Cupei Ligii.

Bravo Poli!

Poli: Curileac (6,5) - Străuț (5,5), Scutaru (6), Bocșan (5), Șeroni (6) - Artean (4) - Popovici (4,5), Cârstocea (6,5), Llorente (6), Doman (5) - Drăghici (6)

Schimbări:

Vădrariu (6) pentru Doman (min 51)
Poparadu (6) pentru Drăghici (min 58)
Vraciu pentru Popovici (min 80)

Poli - Voluntari 1:0 (1:0)

Știi la ce să te aștepți când dai nas în nas cu o echipă de-a lui Florin Marin: un joc precaut, eminamente defensiv, în care golurile cad din întâmplare sau din moral. Cunoscând și apetența noastră pentru faze construite de atac, miza, era clar, aveau să fie fazele fixe. Golul lui Doman, dintr-un penalty smuls tot de el, ne-a dat avantajul pe tabelă, ca eliminarea lui Cernat, înainte de pauză, să ne dea avantajul pe gazon. Doar că viața e grea și în unsprezece contra zece, iar cum n-am reușit să ne desprindem, am stat cu ochii închiși la ultima fază - o liberă din buza careului nostru. A ieșit bine și iată-ne la un nebănuit +8, cu o etapă înainte de pauza de iarnă. Ce chestie.

Ocazii, precum era de așteptat, n-au prea fost. Câteva curse solitare ale lui Doman/Bărbuț, câteva cornere, atacuri relativ firave ale oaspeților și niște nervi cu arbitrajul, dar toate pe fondul unui meci dinamic, controlat de către noi. Și așa, tac-tac-tac, în minutul 37 Doman a luat o minge din flanc, a pornit înspre careu cu un adversar în spate și acesta l-a oprit prin fault în interiorul suprafeței de pedeapsă - la limită ca poziție, dar decizie corectă. Prostia trebuie să și-o asume jucătorul ilfovenilor, care chiar n-avea de ce să îl faulteze pe decarul nostru. Așa cum ne-a obișnuit, tot Doman a executat și a făcut-o tare, trecându-și în cont a treia reușită din acest sezon de Liga 1. Oaspeții au reacționat tăios, replica cea mai aspră sosind în minutul 43, la o fază în care ne-am păcălit cu un adversar aflat în ofsaid și altul venind din poziție regulametară, însă Straton a reușit să blocheze exemplar. Chiar înainte de fulierul de pauză, Cernat a văzut roșu direct pentru o intrare periculoasă, la atenționarea arbitrului de rezervă, deși Doman a scăpat nevătămat.

Mai multe poze în galeria foto

De parcă nu era suficient stresul de a conduce, din nou, la pauză, dar acum trebuia să avem și mai multă grijă să n-o comitem cu un om în plus. Meciul putea fi tranșat în minutul 51, când Șeroni a înscris cu capul la un corner, însă centralul a dat deosebit de ușor fault în atac. După ce am transpirat la o minge trimisă spre proprie poartă de Străuț și respinsă de Straton, în minutul 55, jocul s-a liniștit. Oaspeții ar fi putut egala zece minute mai târziu, la o acțiune rapidă, care ne-a descusut rău pe flancul drept, scăparea noastră fiind o finalizare pe lângă, iar la scurt timp am văzut o execuție spectaculoasă a lui Doman din marginea careului, șutul său lovind din plin bara stânga a porții adverse. Deși Popa a încercat să ne dea un plus de rapiditate pentru jocul pe contre prin introducerea lui Popovici, ne-a fost destul de greu să ținem de minge sau să reacționăm cu agresivitate în ultimul sfert de oră. Am avut un șut bun prin Poparadu, respins în corner de portar și am fi putut primi o nouă lovitură de pedeaspă când libera lui Artean a fost oprită cu cotul/brațul de un adversar care-și proteja fața, dar nu s-a dat. Așa s-a făcut că în minutul 90+2, Popadiuc a trecut de Șeroni și a trimis spre poartă, reflexul ușor întârziat al lui Straton salvându-ne de gol. Cornerul care a urmat a prelungit suspansul, mai ales după ce Llorente a comis fault în săritură chiar în fața careului. Libera s-a izbit însă de Scutaru în zid și am putut, finalmente, să răsuflăm ușurați.

Calitatea jocului nostru defensiv a fost din nou bună. De la revenirea lui Scutaru, apărarea se prezintă mai robust, și colegul din zona centrală, Bocșan, este mai încrezător în propriile intervenții. Flancurile n-au funcționat grozav azi, cu Șeroni fluctuant și Străuț în zonă la ambele mari ocazii ale oaspeților, dar aceștia au rămas și de multe ori singuri cu adversarii, în lipsa dublajului. Măcar de această dată, Doman, în special, a făcut multe lucruri bune ofensiv, iertându-i-se replierile întârziate. De fapt, decarul a fost omul decisiv, semnând, poate, cel mai reușit meci al său în Liga 1 pentru Poli. Cu Poparadu surprinzător titular în dauna lui Llorente, linia de mijloc a funcționat totuși bine, atât el, cât și colegii Artean și Croitoru tatonându-și cu mult aplomb adversarii. După ce spaniolul a intrat pentru Croitoru, jocul a prins altă viteză în faza de construcție, dar cumva nu am reușit nicicând să aducem destui oameni în preajma careului oaspeților. N-a fost un meci strălucit pentru Drăghici sau înlocuitorul său, Popovici, însă astăzi am avut șansa că cei din flancuri au compensat - chiar și Bărbuț, pe care nu l-am menționat, reușind să preseze frecvent în stânga apărării.

Mai multe poze în galeria foto

Totu-i bine când se termină cu bine, nu? Mai Steaua weekend-ul viitor, între partidele de Cupă - marți cu CS Afumați în Cupa României, și miercurea viitoare, pe 21, cu ASA Târgu Mureș în Cupa Ligii. Meciuri destul de explozive pentru mijlocul lui decembrie, dar să sperăm că o să ne priască.

Bravo Poli!

Poli: Straton (6) - Străuț (5,5), Bocșan (6), Scutaru (6,5), Șeroni (5,5) - Artean (6), Poparadu (6) - Bărbuț (6), Croitoru (6), Doman (6,5) - Drăghici (5)

Schimbări:

Llorente (6) pentru Croitoru (min 59)
Popovici (5) pentru Drăghici (min 66)
Cârstocea pentru Poparadu (min 84)

CFR Cluj - Poli 2:2 (1:2)

Poate că rezultatul este cumva just, fie el viciat de un arbitraj submediocru, dar e greu să nu ți se facă puțin rău la gândul că puteam obține mai mult astăzi. Eroarea lui Artean, care a compromis avantajul de două goluri chiar înainte de pauză, a băgat vântu-n pânzele tare necăjite ale CFR-ului. Judecând după cum a decurs meciul în ultima jumătate de oră, gazdele n-ar fi avut resursele să preseze pentru două goluri. Dacă și cu parcă. Așa rămânem cu dubla lui Drăghici și speranța că nu vom repeta greșelile zilei în ultimul meci acasă din acest an, cel de vineri cu FC Voluntari.

La condițiile de joc oferite de gazde (cum e posibil să nu pornești instalația de încălzire a gazonului când acesta e înghețat?), speranțele pentru prea mult spectacol erau limitate. E drept că am fost pe cale să ne-o încasăm la prima fază a partidei, când Bud, zică-se, n-a fost în ofsaid, a pătruns în careu și în loc să-i paseze unui coechipier liber cu poarta goală, a tras și Straton a prins în doi timpi. Dar în rest, meciul a funcționat pe tiparul noi degajăm, pierdem aproape instantaneu mingea și gazdele nu reușesc să finalizeze. Doar în minutul 15 s-a arătat o disfuncționalitate în tipar, căci degajarea lui Straton a fost scurtă, Omrani s-a trezit lansat central spre poartă cu o pasă precisă, însă francezul s-a hazardat și a trimis peste. Lucrurile s-au schimbat brusc începând cu minutul 30. Atunci, Doman l-a lansat bine pe Bărbuț și șutul acestuia a fost deviat în corner - cam prima noastră ocazie, dacă nu contabilizăm un șut de la distanță, prins de Vâtcă. CFR putea să ne lovească dur pe contră, finalizarea lui Bud din poziție ideală cruțându-ne, ca minutul 34 să anunțe golul. Atunci, la un corner executat de Croitoru, mingea a ajuns la Străuț, a cărui șut din prima a fost scos ca prin minune de Camora de pe linia porții. Minutul 35 n-a mai fost cu noroc pentru gazde: încă un corner, tot Străuț a reușit să devieze din zona centrală și, din două atingeri, Drăghici s-a văzut marcator! Ca de atâtea ori, replierea după gol a fost greoaie, clujenii arătând feroce în minutele următoare, în vreme ce apărarea noastră orbecăia. Punctul culminant l-a reprezentat luftul lui Straton la o lovitură de colț, fază de care cumva am scăpat cu bine. Iar apoi, minutul 41, să vezi și să nu crezi, Poparadu și-a încercat arma letală, șutul de la distanță, mingea a lovit cumva un adversar și a ajuns la Drăghici, care singur cu portarul a înscris fără probleme. Acuma, că vârful nostru a fost de partea greșită a limitei ofsaidului e altă discuție. Drama e că din nou clacăm: nici nu s-a terminat bine reluarea de la gol, că Artean dă cu capul pe lângă o minge pe care o lovește însă cu brațul, oferind gazdelor un penalty nesperat. Nascimento înscrie, aducându-i pe clujeni din nou aproape, cu perspectiva jumătății bune de gazon pentru repriza secundă.

Doar că nici în a doua parte, CFR-ul n-a pornit ca din tun. La capătul a zece minute terne, o minge aruncată în careul nostru din flancul lui Șeroni i-a depășit pe Străuț și pe Juan Carlos, doar că ulterior fundașul dreapta n-a apucat să oprească decât în adversar. Nici măcar n-a comentat nimeni, faza putea continua, când centralul a ieșit la rampă și a acordat încă un penalty pentru gazde. Nascimento a pasat mingea în plasa porții, egalitatea fiind restabilită. Doar că atât a fost cu elanul clujenilor, care au mai trimis doar de două ori spre poartă, în minutul 60, prin Camora, puțin pe lângă și în minutul 79, prin Bud, în plasa laterală (după o indecizie a lui Bocșan). Poli a arătat destul de bine în schimb, doar că ne e greu să ne găsim ca lumea în ultima treime. Oricum, am fi putut beneficia lejer de un penalty la o intrare asupra lui Bocșan în careu, dacă s-ar fi aplicat aceeași măsură în ambele părți, și chiar am avut șansa unui nou gol în minutul 68, când Șeroni i-ar răpit o minge lui Doman la centru, a urcat până în careu și șutul său a fost respins cu șansă de portarul clujenilor. Ultima fază a meciului a reprezentat-o libera bătută de Nascimento pe poartă, prinsă cu siguranță de Straton. Atât mai lipsea, ca Nascimento să fi înscris, când portughezul putea și chiar trebuia să vadă al doilea galben în minutul 80.

Trecând peste micile frustrări arbitrale, apreciez că ne-am făcut jocul bine spre foarte bine azi. Fazele fixe le-am gestionat eficient, atât ofensiv, cât și defensiv, iar atunci când am avut ocazia, am fost periculoși. Poate că presiunea gazdelor nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor, dar și așa, colectiv am evoluat respectabil. Problema, din nou, s-a regăsit la capitolul erori personale, în speță gafa lui Artean, care altfel a jucat bine - dar, dar, dar! Aș fi sperat la mai mult de la flancuri, atât Doman, cât și Bărbuț fiind izolați în marea parte a timpului. Ușor de zis de la căldura canapelei. Aș saluta și revenirea lui Poparadu, care a intrat eficient în joc. la capătul acestei lungi perioade de accidentare.
Exceptând vreo două scăpări ale lui Bocșan și degejările nesatisfăcătoare ale lui Straton, nu cred că ar mai fi ceva de criticat. Puteam câștiga.

Respirăm adânc, mergem mai departe. Cele mai importante partide rămase de disputat sunt cele două de cupă, cu Afumați și Târgu Mureș, respectiv etapa viitoare cu Voluntari. Dacă ne prezentăm bine în aceste jocuri, chiar nu văd ce ar putea fi imputat acestei formații, care ne-a surprins, cred, pe toți.

Bravo Poli!

Poli: Straton (5) - Străuț (6), Bocșan (5,5), Scutaru (6), Șeroni (6) - Artean (4,5), Poparadu (5,5) - Bărbuț (5), Croitoru (6), Doman (5) - Drăghici (7)

Schimbări:

Cârstocea pentru Croitoru (min 80)
Vădrariu pentru Doman (min 83)
Popovici pentru Bărbuț (min 90+2)

Craiova - Poli 2:0 (2:0)

Echipa câștigătoare n-a mai avut succes și astăzi, înfrângerea în fața Craiovei venind după două goluri marcate repede, primul fiind sub influența unei greșeli de arbitraj, iar al doilea cauzat de o greșeală a apărării noastre.

Oaspeții au început avansat, dar jocul a fost unul echilibrat, duelul dându-se între fundași și mijlocași pentru posesia mingii. Am replicat printr-un dribling al lui Doman care s-a strecurat în mijlocul careului advers printre doi jucători, dar negăsind și o finalizare utilă în timp util, a fost blocat în cele din urmă.

Primul și singurul semnal de alarmă a fost tras de către craioveni în minutul 11 când Ivan a plecat de la limita ofsaidului pe stânga, a așezat pentru Gustavo, dar acesta a trimis peste poartă. Doar două minute mai târziu, în urma unei faze prelungite, Briceag are timp să pregătească o minge lungă, urmărită de 3 jucători plecați din apropierea liniei de fundași. Gustavo, cel care a recepționat, mi s-a părut că era clar afară din joc, dar tușierul n-a arătat nimic. Astfel că brazilianul l-a găsit în fața porții pe Rocha, care a înscris fără probleme.

A fost o greșeală de arbitraj, dar oare era indicat să jucăm la ofsaid? Căci după încă trei minute această tactică ne-a costat scump la o lovitură liberă cu o schemă ce a decurs ca la carte pentru craioveni. Aceștia au jucat scurt, în timp ce același Gustavo a plecat pe flancul stâng. Fundașii noștri au făcut bine pasul înainte, dar cei trei din zid s-au avântat spre centru unde se afla mingea și nimeni nu l-a mai urmărit pe Gustavo, care a pătruns și a șutat perfect la colțul lung.

Începusem să tremurăm în apărare, dar și adversarii s-au mai liniștit, astfel că reușim până la urmă să ne trecem și noi în cont o ocazie în minutul 22. La un corner mingea ajunge în cele din urmă la Doman care țintește vinclul porții dar trimite destul de departe de acesta. Două minute mai târziu și Artean încercă șutul de la distanță, dar nici el nu nimerește spațiul porții.

Cu un Pedro ieșit din joc nu avem mari șanse de izbândă, gazdele fiind din nou cele care puteau marca spre finalul reprizei când Șeroni îi lasă mult spațiu lui Ivan pe partea sa, dar este salvat de Straton care i-a închis foarte bine unghiul. Puțin amuzant e că apoi Ivan putea scăpa singur la o minge primită pe la mijlocul terenului, dar tușierul semnalizase ofsaid, deși din reluare nu era prea clar.

După pauză am intrat mult mai hotărâți în teren, chiar și Mulțescu anunța retragerea echipei sale printr-o primă schimbare defensivă. Avem oareșce succes pe flancul stâng, unde driblingurile lui Doman au în sfârșit o utilitate, fiind ajutat și de Șeroni, dar nici unul nu reușește să găsească o finalizare concretă a fazei. Astfel, cel mai periculos moment este marcat de centrarea lui Șeroni prin fața porții, dar e prea puternică ca Bărbuț să ajungă.

Deși rămânem sus, jocul se echilibrează și ne este foarte greu să ne creăm ocazii. Străuț urcă sus, Croitoru conduce bine jocul și în sfârșit pune pericol la fazele fixe, iar Artean și Llorente sunt responsabili de recuperări, în timp ce Scutaru și Bocșan anihilează orice tentativă a gazdelor. Dar singura mare ocazie a noastră rămâne la cornerul bătut de Croitoru în minutul 70. Bocșan se înalță și câștigă duelul aerian, dar căpitanul Vătăjelu e foarte bine poziționat pe linia porții pentru a-și salva echipa de gol.

Cam până aici a fost jocul bun al nostru și am și uitat că Popovici l-a înlocuit pe Pedro, atacantul fiind și mai inexistent decât brazilianul. Spre finalul partidei, Craiova a început să pună probleme pe contraatac iar în minutul 84, la un corner, Acka putea închide meciul, trecând pe lângă Llorente și lovind cu capul de lângă Bocșan. Dar mingea a lovit bara. Merită menționat că puțin mai devreme Ivan trimisese mingea cu capul din colțul careului mic peste poartă, dar deși se afla cu vreun metru în ofsaid, tușierul nu ridicase fanionul.

Ca să nu se lase mai prejos, a ieșit la rampă și centralul, care a cununat o manieră inconsecventă de arbitraj cu un al doilea galben pentru Llorente. Pe primul îl luase foarte ușor în prima repriză și nu a avut alte faulturi, iar al doilea a fost un fault obișnuit de joc, în nici un caz unul care să iasă în evidență prin duritate sau nesportivitate.

E greu de criticat vreun jucător anume, iar cauza înfrângerii de azi nu se va regăsi în note, cei mai slabi notați fiind atacanții. Cam toți au avut momente bune și au jucat decent, greșelile la cele două goluri fiind colective și de natură tactică. Ba chiar și această considerație e șubredă dacă ne gândim că ieșirile la ofsaid au fost bine executate. La urma urmei, cu un asemenea joc am câștigat la Chiajna și la Iași. Nu s-au creat multe ocazii, dar a fost un meci disputat, problema noastră fiind de fapt găsirea căii către gol și în mod concret greșeala flagrantă de la al doilea gol și încă două sau trei la fazele periculoase ale oltenilor. Și dacă n-ar fi fost arbitrajul slab, înfrângerea ar părea justă doar comparând oportunitățile create.

Asta e, nu putem decât să mergem înainte și să sperăm la prestații mai bune în meciurile rămase. Important e că am arătat până acum că putem.

Straton (5,5) - Străuț (5), Bocșan (5,5), Scutaru (5,5), Șeroni (5,5) - Artean (6) - Bărbuț (5), Llorente (5,5), Croitoru (5,5), Doman (5,5) - Henrique (4,5)

Schimbări:

Popovici (4,5) pentru Henrique (min 59)
Mailat pentru Bărbuț (min 80)

Poli - Astra 2:0 (1:0)

Adevărul e că eram restanți cu o bătaie Astrei, după ce am jucat bine în fața lor în patru din cele cinci întâlniri directe, dar n-am scos decât un punct. Dar ca victorie să vină pe fondul unui joc atât de bun, din partea întregii echipe, ar fi fost greu de sperat. Două goluri minunate, semnate de Șeroni și de Pedro Henrique, au făcut diferența, într-un joc strâns și întortocheat, în special în primele șaizeci de minute. Apoi, oaspeții au acuzat oboseala partidei din Europa League, iar Poli s-ar fi putut desprinde în mai multe rânduri. N-a fost să fie, însă nici nu mai era nevoie. În sfârșit, urcăm în clasament.

Deși gazonul de pe Dan Păltinișanu s-a prezentat cam precar, fotbalul etalat a fost 'peste media Ligii 1'. Oaspeții au început tare și ne-au cam înghesuit în propria jumătate, doar că nu s-au așteptat, probabil, la ceea ce vom numi 'efectul Henrique'. După un prim șut expediat de brazilian peste, tot el a fost implicat în prima mare ocazie a jocului, din minutul 11: mingea a circulat pe ruta Șeroni - Henrique - Llorente - Bărbuț, iar ultimul a tras din poziție centrală peste poartă. Am scăpat la faza de atac dezvoltată în flancul nostru stâng căteva minute mai târziu, unde Șeroni era lăsat prea des singur în fața unui adversar rapid, în persoana lui Alexandru Stan. Prima minge pe poarta noastră s-a arătat în minutul 21, la o fază fixă, când Scutaru a intrat mai mult sub minge și Teixeira a înțepat balonul, Straton ieșind oportun să blocheze. Jocul s-a domolit ulterior, deși Bărbuț părea mereu periculos, în timp ce slăbiciunile noastre pe stânga puneau în pericol integritatea zeroului de pe tabelă. Și apoi, minutul 37: Șeroni reușește în sfârșit o deposedare în fața lui Stan, preia pe genunchi și o ia la pas săltat spre poarta adversă; niciun adversar nu-i stă în cale, fundașul nostru ajunge în careu și trage perfect la colțul lung, dintr-un unghi neprietenos, de altfel. E gol! Astra nu s-a dezmeticit până la pauză, nereușind să facă mare lucru nici la fazele fixe de care au beneficiat.

La reluare însă, au început sus. După un șut ratat al lui Budescu, Florea a fost deschis bine pe culoar, dar Bocșan a intervenit la sacrificiu (așa cum a mai făcut de cel puțin două ori) și a blocat șutul. Oricum, nu arăta prea grozav pentru noi, căci posesia era aproape exclusiv a oaspeților. Era genul de moment în care ceri divinității o contră bună, să rupi elanul adversarului - dar mai rar o și primești. Faza din minutul 54 a plecat tot de la Șeroni, care a urcat puțin cu mingea, a oprit puțin faza și apoi l-a deschis pe Henrique în lung de linie. Brazilianul, cu doi adversari în față, l-a întors pe Săpunaru, a pătruns în careu, l-a întors și pe Geraldo și deodată se afla singur cu portarul: n-a iertat! La doi zero am început să urmăresc obsesiv ceasul de pe tabelă, care parcă mergea înapoi, nu înainte. În minutul 59, Străuț a beneficiat de o devidere la șutul din liberă a lui Artean și a tras tare, dar pe direcția portarului, Lung reușind să respingă în corner. Zece minute mai târziu, Florea și Teixeira au combinat în fața careului nostru, cel dintâi a trecut de Bocșan, a ajuns central, doar că șutul nu a mers cu prea multă forță spre poartă. În replică, minutul 73, insistențele lui Bărbuț, care a hărțuit constant adversarii, au fost răsplătite cu o recuperare în careul advers, dar n-a reușit să iasă destul din unghi cât să și tragă cu spațiu spre poartă. La buturile noastre, oaspeții au avut un gol anulat, iar apoi Florea a trecut cam ușor de Șeroni, n-a fost presat nici de Scutaru, și a avut timp să plaseze o minge spre colțul lung, doar că a plasat-o dincolo de bară. Finalul, cu echipele rupte, a mai adus o serie de ocazii. Popovici a bifat două, un șut frumos respins de Lung în corner și un șut blocat în careu, după lansarea lui Llorente. Ultima ocazie a aparținut Astrei, care ținut cu prea multă lejeritate de minge în careul nostru, faza fiind finalizată cu un lat din careul mic, dar Straton, ca de atâtea ori în acest sezon, a fost la înălțime. Și gata!

A fost o prestație grozavă a Politehnicii, chiar a fost. Cu excepția lui Doman, care a vrut prea mult și nu i-a ieșit mai deloc, toată echipa s-a prezentat exemplar. Șeroni, improvizat în flancul stâng, a decis practic jocul și a rezistat bine în apărare, deși după gol acuza dureri. Când face câte un meci din ăsta, îți dă impresia că este sufletul echipei. Scutaru, revenit după multe meciuri pe tușă, s-a instalat degrabă alături de Bocșan, amândoi trecându-și în cont intervenții importante. Străuț, la fel, a avut o evoluție solidă, cu accent pe partea defensivă. Dacă Artean și Croitoru au alergat mult să oprească atacurile adverse, Llorente s-a evidențiat ca fiind mintea limpede la centru, cu nenumărate mingi distribuite inteligent și eficient, trei pase care se puteau converti în gol, dacă Bărbuț și Popovici erau mai inspirați. Nivelul de joc din ultima vreme a spaniolului mi se pare admirabil. Bărbuț, deși n-a avut mari reușite, a fost de o insistență de aplaudat, reușind recuperări utile și fiind un ghimpe constant în apărarea Astrei. Iar sus, nebănuitul Pedro, a fost așa cum ni-l aducem aminte - nebănuit. Faza de la gol a fost deosebită, dar nu a fost singura acțiune bună a brazilianului, care dacă ar prinde șase luni fără accidentări, ar avea toate șansele să se facă remarcat și la acest nivel. Popovici, intrat pe parcurs, a fost periculos, da l-aș fi vrut mai inspirat la finalizare, în vreme ce Vădrariu și Sîntean, introduși mai degrabă la final, n-au avut mult timp să se remarce.

Nu mai vreau să zic mare lucru. Echipa a grăit cel mai elocvent din teren, iar Ionuț Popa merită toate aprecierile pentru cum i-a așezat în teren și i-a montat pentru această dispută. Urmează trei săptămâni tare grele, cu cinci deplasări din șase meciuri, deci va trebuit să ne dozăm bine efortul. Aș pune accent pe cele două jocuri de cupă și pe disputa de acasă cu Voluntari, dar orice punct pe lângă acestea ne-ar fi de folos.

Poate, până nu e prea târziu, Timișoara se va trezi să savureze ceea ce fac acești 'jucători de liga a doua' pe teren.

Din toți rărunchii: bravo Poli!

Poli: Straton (6,5) - Străuț (6), Bocșan (6), Scutaru (6), Șeroni (7,5) - Artean (6) - Bărbuț (6), Llorente (6,5), Croitoru (6), Doman (4,5) - P. Henrique (7)

Schimbări:

Popovici (5,5) pentru Henrique (min 67)
Vădrariu pentru Doman (min 90)
Sîntean pentru Bărbuț (min 89)

Poli II - Școlar Reșița 1:0 (0:0)

Echipa secundă încheie turul și anul cu cea mai importantă victorie a ultimelor luni, tocmai în fața liderului venit de la Reșița. Golul lui Mailat, din penalty, a decis o dispută echilibrată, în care ambele echipe au avut șanse bune spre foarte bune de a mai înscrie. Cu acest rezultat, Poli II se poziționează mai ferm în zona de mijloc a clasamentului și poate să ierneze liniștit.

Prima ocazie a meciului a aparținut oaspeților, care au trimis cu capul spre poartă, iar Smaranda n-a intervenit grozav, mingea căzând cumva pe bară înainte de a-i reveni în brațe. Noi am replicat la capătul unei combinații Bîrnoi - Oprea, ultimul șutând din demivoleu, puțin pe lângă. Ultimul sfert de oră s-a prezentat mai dinamic, începând cu cea mai mare ocazie a reprizei, în minutul 35, când un adversar a scăpat pe culoar între Fridrich și Neagu, a pătruns în careu, dar șutul său a trecut pe lângă colțul lung. A încercat și Bîrnoi un voleu cam ca al lui Oprea, pe respingere, însă fostul portar al Politehnicii, Zimmermann, a reușit să respingă, înainte ca Smaranda să intervină la un șut din marginea careului nostru.

Am avut ceva emoții la reluare, cu reșițenii forțând deschiderea scorului. Prezența oaspeților în jumătatea noastră n-a adus multe ocazii, exceptând una chiar în debutul reprizei, când o lovitură de cap a țintit bara. Pe acest fond al dominării adverse, ne-am putut etala calitățile pe contre, iar după câteva porniri ratate, marea oportunitate s-a arătat în minutul 59: Mailat a pornit cu mingea la picior, într-o fază cu superioritate numerică de partea noastră, a ajuns până în careu, unde a întors un adversar pentru a-și pregăti șutul și a fost agățat. Tot el a bătut lovitura de pedeapsă, în forță, nelăsându-i nicio șansă lui Zimmermann. În minutul 67, o centrare a lui Mailat l-a găsit pe oarecum absentul Lokaj, albanezul a trimis cu capul o minge grea, pe care portarul advers a respins-o, cum necum, în corner. Deși au încercat să preseze, reșițenii s-au chinuit în a-și crea ocazii, iar problema lor a fost că atunci când au reușit s-o facă, finalizarea a suferit. Exemplară este fază din minutul 83: apărarea noastră a ieșit prost la ofsaid, doi adversari au rămas singuri cu Smaranda (și, aș zice, tușierul a greșit nesemnalizând un ofsaid la pasa oferită de unul celuilalt), portarul a respins in extremis, cumva mingea a lovit apoi bara și a revenit tot la un jucător reșițean, a cărui finalizare i-a permis din nou lui Smaranda să intervină, cu un reflex de picior! Pe final am avut șansa desprinderii, nu doar în repetatele contre irosite de un dribling în plus sau o pasă imprecisă, cât la acțiunea lui Mailat din minutul 89, când, deschis de Popan, a tras în Zimmermann, mingea l-a lovit din ricoșeu pe marcatorul golului și a sărit peste poartă. Dar a ieșit bine până la urmă, ultimul fluier al centralului consfințind direcția celor trei puncte.

Per ansamblu, jocul a fost unul combativ, îngreunat de starea precară a gazonului de la baza Colterm. Victoria aș pune-o pe seama unui efort de echipă, mai mult decât în cârca unui jucător anume, chiar dacă e clar că Mailat a decis rezultatul prin faza de la gol. A fost nevoie de sacrificiu defensiv, toată linia de fund prezentându-se bine, în ciuda unor scăpări ocazionale, cauzate de momente de poziționare deficitară. Bun a fost și aportul jucătorilor veniți de la echipa mare, fie ei veterani sau tineri, chiar dacă Lokaj lasă de dorit. Albanezul a părut însă afectat la finalul jocului, ceea ce e un semn pozitiv cu privire la așteptările pe care le are de la sine.

Ce lipsește în continuare e un joc combinativ mai rapid, care ar trebui precedat de reducerea la minim a momentelor de virtuozitate personală pe care le etalează cu eficiență redusă diverși jucători. Altfel, trebuie să redevenim echipa care poate învinge pe oricine, oriunde în această divizie. Prestații ca cele de azi sunt un pas în direcția potrivită.

Bravo Poli!


Poli II: Smaranda - Filip, Cochintu, Fridrich, Neagu - Oprea, Vasi - Mailat, Birnoi, Velcota - Lokaj

Au mai intrat:

Pădurariu pentru Oprea (min 66)
Popan pentru Velcotă (min 88)
Codrean pentru Mailat (min 90+3)

Ripensia - Poli II 2:0 (1:0)

În baza ultimelor întâlniri dintre Ripi și Poli II, mă așteptam să văd astăzi o dispută aprigă, la sacrificiu, din partea echipei noastre. N-a fost așa, căci Poli a suferit la capitolul atitudine, impresia lui 'fiecare pentru el' domnind în mare parte a jocului. Gazdele, în schimb, au jucat disciplinat și pragmatic, au profitat de slăbiciunile noastre defensive și au câștigat cele trei puncte, cu mai puține emoții decât probabil s-ar fi așteptat.

N-am numărat nici o mână de șanse de  gol. Scorul a fost deschis la prima ocazie mai mare, în minutul 18, când Ungureanu a primit mingea între Cochințu și Filip, a avut timp și spațiu să înainteze, șutul său în diagonală depășindu-l pe Smaranda. Poli putea egala în minutul 29, când Lokaj a fost servit bine de Sîntean, dar a tras peste, sau la șutul expediat din marginea careului, parat în doi timpi de portarul Ripensiei.
Repriza secundă a început greoi, iar nici după introducerea lui Popan pentru Vasi, starea jocului nostru nu s-a îmbunătățit. Până la urmă tot gazdele au înscris în minutul 73, la o fază în care nici Cochințu, nici Fridrich n-au reușit să-l deposedeze pe Mediop în interiorul careului, acesta a dat mai departe pentru Ungureanu, care i-a pus mingea pentru șut tocmai fostului polist Zaluschi. Finalizarea a fost aproape o formalitate. Am mai dat și noi niște semne de viață pe final, întâi la lansarea excelentă trimisă de Bîrnoi, mingea l-a găsit pe Lokaj, a cărui șut din poziție bună a ratat vinclul porții. Apoi, la un corner, tot Lokaj a primit o minge pe colțul lung, șutul din prima fiind respins din reflex de portar. Dar cam atât a fost și cu atât nu poți emite mari pretenții.

Nu știu de ce echipa a părut așa de moale. Mailat, trimis să joace după ceea ce presupun că a fost o noapte scurtă, n-a contat, în vreme ce Sîntean, Vasi și Lokaj, deși au circulat multe mingi între ei, n-au putut să încropească măcar o fază de la cap la coadă. Ca o completare despre vârful albanez, acesta a părut greoi și a irosit două șanse bune de a marca. Bîrnoi s-a evidențiat cu câteva momente de virtuozitate personală, fiind probabil cel mai bun om al nostru, însă pe final a trebuit înlocuit pe seama unei accidentări. Alături de el, Oprea a avut dificultăți (la fel ca și mulți colegi) cu calitatea gazonului, zona centrală fiind cea unde am pierdut de obicei un tempo. Iar apărarea, ca la echipa mare, a suferit - Filip, în ciuda elanului ofensiv, n-a avut mari reușite, nici el, nici Cochințu nereușind să se poziționeze eficient la o grămadă de mingi lungi/înalte, în special în duel cu Mediop. Pe cealaltă parte, Fridrich a fost mai adunat în joc, dar aș fi avut pretenția unei altfel de intervenții la faza care a precedat golul doi, în vreme ce Podină a acoperit oarecum decent spatele, fără a contribui mult la construcție. Popan și Velcotă, introduși în repriza secundă, n-au adus mare lucru în jocul echipei, deși cel din urmă mi-a lăsat impresia că ar fi fost o opțiune mai bună în primul unsprezece decât, să zicem, Vasi.

Am plecat, așadar, dezamăgit de la stadion. Speram la alt meci, la altă atitudine din partea noastră. Dar nu întâmplător ne aflăm în a doua jumătate a clasamentului ligii a 3-a; e întotdeauna greu să motivezi cum se cuvine niște jucători care se visează mai aproape de L1 decât de L3. Paradoxal.

Poli: Smaranda - Filip, Cochințu, Fridrich, Podină - Oprea, Bîrnoi - Mailat, Sîntean, Vasi - Lokaj

Au mai intrat:

Popan pentru Vasi
Velcotă pentru Sîntean
Codrean pentru Bîrnoi

Pandurii - Poli 2:2 (1:1)

Mai rar s-o zici pe asta, dar am avut parte de un egal care nu ne convine chiar de minune. Pe fondul jocului, rezultatul este bun, însă abordarea partidei a lăsat de dorit. Golurile marcate de Popovici și Doman ne-au pus dincolo de acel zero inodor din clasament, iar carențele defensive și impreciziile pe contre ne-au privat de saltul peste Târgu Mureș. Greu de zis ce doare mai mult, lipsa unui vârf sau repetatele erori din centrul apărării, însă fără a rezolva măcar una din aceste două probleme, nu vom putea emite cu regularitate pretenții la puncte.

Deși Pandurii au fost mai tăioși pe parcursul primei reprizei, numărul de ocazii aș zice că a fost egal - trei la trei. Prima, deja în minutul doi, ne-a aparținut, la o acțiune deosebită a lui Bărbuț, care a beneficiat de o minge deviată, a pătruns în careu, dar de la unsprezece metri a fost ușor dezechilibrat de un adversar și nu a reușit să cadreze șutul. Gazdele n-au arătat multe la debut, astfel că am stat destul de sus, iar Bărbuț a făcut cam ce-a vrut în flancul drept cu fundașul lateral al oaspeților, Trocan. Pe o asemenea acțiune a venit deschiderea scorului: minutul 16, Bocșan recuperează la mijloc, Străuț îl deschide repede pe Bărbuț, care trece de Trocan, mai fentează un adversar și centrează în fața porții, de unde Popovici, liber, pune doar latul pentru gol. Așa cum era și strategia, ne-am retras în minutele următoare, ceea ce le-a oferit șansa Pandurilor să ajungă sus cu mai multă ușurință și să exploateze cu precădere flancurile noastre. Prima mare șansă au avut-o în minutul 27, când Bocșan și Străuț au făcut marcaj larg, iar mingea a ajuns la Pârcălab, a cărui șut din prima a trecut de puțin pe lângă. Apoi am respirat ușurați în minutul 33, la șutul lui Voiculeț, de puțin peste. Momentul cheie al reprizei s-a produs în minutul 36: Doman și Novak combină inspirat în flanc, croatul centrează pentru Popovici, care cu poarta goală în față ajunge puțin prea târziu la minge și trimite peste. La acțiunea imediat următoare ne vedem egalați nepermis de simplu, cu o minge plecată din zona centrală, pasă în flancul stâng pe o neatenție a lui Doman, centrarea vine în zece metri la Antal, care finalizează plasat cu capul, scăpat fiind de marcajul lui Bocșan. Cam așa.

Dacă în prima parte ambele echipe au părut destul de disciplinate tactic, în a doua jocul a fost mai deschis pe seama, eu știu, scăderii prospețimii fizice, lejerității cu care s-au apărat ambele formații, etc. După ce Cânu aproape a introdus mingea în propria poartă la un corner (mereu o sursă de emoții), ne-am văzut condus începând cu minutul 54. Faza a fost simptomatică pentru maniera în care am gestionat posesia adversarilor din preajma careului nostru, adică temător și cu pasivitate. După ce balonul s-a tot plimbat de la un capăt la celălalt al careului, Doman n-a reușit să se debaraseze de minge și a urmat o centrare deosebită a tânărului Hlistei, acesta găsind perfect fruntea lui Antal, din nou neiertător. Bocșan și Cânu, între timp, depășiți de fază. Lucrurile nu arătau promițător, însă am avut parte de un cadou din partea marcatorului dublei pentru Pandurii, Antal, care la capătul unui corner l-a agățat pe Doman în careu, deși acesta nu prezenta un pericol iminent. Tot decarul nostru a transformat lovitura de la unsprezece metri, iar cam orice jumătate de șansă pe care am mai avut-o până la final, a plecat de la efortul său. Cea mai mare a venit la o fază fixă, executată de Doman, însă Cânu n-a reușit să strecoare mingea recentrată de Drăghici dincolo de adversari. Gazdele, între timp, au stat destul de sus, fără să profite de jocul nostru la ofsaid - deși au fost de două ori foarte aproape. Până la final au beneficiat totuși de două șanse bune, o liberă bătută de Sânmărtean și scoasă de lângă bară de Straton și, chiar în prelungiri, șutul lui Voiculeț a fost respins în corner tot de portar.  Noi, deși am urcat destul de bine în flancul stâng, n-am mai reușit să punem mingea în zone periculoase.

Multe lucruri n-au mers azi. Iar din cele care au mers, n-am scos tot ce era de scos. Cât Bărbuț l-a avut pe Trocan în față, puteam să creăm mai mult pericol. Pe cât de excelente au fost acele minute pentru șeptarul nostru, pe atât de evident a fost că viața nu e la fel de ușoară cu un fundaș experimentat în preajmă. Apoi, în loc să pistonăm flancul opus, după reașezarea defensivă a gazdelor, noi am rămași rigizi până la pauză - urmările s-au văzut în repriza secundă, prin revirimentul lui Doman. Nu avem viteză de execuție, iar fiecare jucător din linia de mijloc face câte ceva bine, însă nu e destul. Ar trebui să contopim un jucător din Croitoru, Artean și Llorente, care au fost toți destul de pozitivi azi, efortul primului fiind în special constructiv. De apărare nu mai zic nimic, problemele pe care le avem la marcaj nu știu dacă pot fi rezolvate cu acești jucători - cel mult compensate. Iar în față, opțiunea Popovici, în ciuda golului, nu merge. Deși meciul a fost perfect așezat pentru ca acesta să iasă în evidență, mai ales după deschiderea scorului, la fiecare oportunitate și-a ratat șansa - pe lângă ratarea din minutul 36, a irosit o deschidere bună în flancul drept și a preluat inoportun la deschiderea inspirată a lui Llorente din repriza a doua. E greu așa.

Avem multă teamă în noi și aș vrea să zic că e o teamă nejusitifcată, însă nu e așa. Tiparului jocului nostru e fix asta, un tipar, în care doar inspirația câte unui jucător sau lipsa de inspirație a adversarilor face ca un rezultat să cadă pe plus sau pe minus. Astăzi am plătit atât pentru pasivitatea din anumite momente, cât și pentru finalizările perfecte ale lui Antal - care, la o adică, putea ușor să nu fie așa de precis. Luptăm să nu ne scufundăm până la iarnă, însă nu construim ceva nou, aceasta este capacitatea celor pe care îi trimitem momentan în teren, iar Cânu sau Drăghici sau Popovici sau Străuț sau Novak ne-au arătat ce pot și nu promit să ne surprindă cu ceva, oricâte minute vor prinde. Trebuie doar să clarificăm ce vrem și să mergem pe o direcție.

Poli: Straton (6,5) - Străuț (5,5), Bocșan (4,5), Cânu (5), Novak (5,5) - Artean (5,5) - Bărbuț (6), Croitoru (6), Llorente (5,5), Doman (5,5) - Popovici (5,5)

Schimbări:

Drăghici pentru Popovici (min 66)
Șeroni pentru Cânu (min 73)
Mailat pentru Doman (min 80)