20 martie 2016

Craiova - Poli 1:0 (0:0)

Strategia lui Florin Marin de a obține egaluri în deplasare și victorii acasă a continuat neschimbată, în ciuda rezultatului de etapa trecută, și a eșuat din nou. Am intrat cu gândul să nu facem absolut nimic și i-am lăsat pe craioveni să vină peste noi, mai mult, ajutându-i prin cedarea posesiei foarte ușor. Ce-i drept, nici nu au fost prea mari ocazii, căci apărarea noastră s-a descurcat neașteptat de bine. Dan Popescu a avut ceva de furcă cu Ivan, dar a reușit să-l oprească de fiecare dată, cel puțin până ce acesta a fost mutat pe partea lui Belu. În schimb nu s-a descurcat la fel de bine în partea ofensivă unde a fost deposedat de mai multe ori. Problema mare a fost la mijloc, unde nu am putut nicicum să ținem de minge.

Putem nota o primă ocazie în minutul 22, când Ivan sare la cap cu Ov. Popescu, dar mingea este trimisă mult peste poartă. Foarte asemănător trimite și Elek la poarta cealaltă în minutul 30. Patru minute mai târziu, același Ivan pătrunde pe linia de fund din stânga, vrea să trimită o centrare puternică pe jos, Scutaru blochează, dar mingea sare în bară.

După o repriză ce era să mă adoarmă, Florin Marin l-a trimis în teren pe Bărbuț în locul lui Zicu. N-a jucat prea rău Zicu, cel puțin comparat cu ceilalți colegi, dar intrarea lui Bărbuț ne-a dat o viteză în plus și a echilibrat meciul, cel puțin în fazele de atac. Dar tot craiovenii au o primă mare ocazie la doar trei minute de la reluare. Llorente și Melinte nu se prea înțeleg și pierd mingea, iar Torres este nevoit să blocheze prin fault, cu prețul unui cartonaș galben. Zlatinski execută lovitura liberă și trimite foarte periculos aproape de vinclu.

Contraatacăm prompt, Elek eliberându-se de adversar pe dreapta, îl găsește pe Hernandez în fața porții, dar acesta șutează în blocaj. Tot Elek execută o lovitură liberă de pe semicercul careului craiovean, în minutul 59. Trimite destul de bine, plasat, dar cam moale, pe colțul respectiv fiind și un fundaș care probabil ar fi respins cu capul dacă nu ar fi ajuns portarul Straton înaintea sa.

Minutul 69 ne-ar fi putut aduce o mare bucurie. Bărbuț este lansat foarte bine pentru viteza sa, trece printre doi fundași, îl găsește pe Elek, care îl deschide pe Ov. Popescu. Acesta face o fentă și trimite spre poartă, cam ca în meciul de la Iași, dar mingea lovește transversala.

În loc să fie 1:0 pentru noi, craiovenii sunt cei care marchează la următoarea fază. Aceasta a pornit pe partea noastră dreaptă, unde trebuia să se afle... cel care ar fi trebuit să se afle acolo după ce Belu a fost înlocuit cu Abel. Măzărache îi fentează pe Torres și Scutaru și trimite în fața porții de unde Rocha venit fără marcaj trimite în poartă.

În minutul 77, Bărbuț scapă singur după o pasă greșită a craiovenilor, dar, sub presiune, trimite lamentabil mult pe lângă poartă. Din păcate, după ce a învigorat atacul nostru la începutul reprizei, micul nostru atacant s-a văzut din nou depășit de propriile limite și din ce în ce mai neputincios. Tot din păcate, nici nu am avut pe cine altcineva să ne bazăm. Florin Marin a găsit că acesta este momentul oportun ca Henrique să debuteze în prima ligă după lunga accidentare. Evident, nu prea a avut cu ce să contribuie. Ba mai mult, cel scos a fost Ov. Popescu, care, poate în afara golului primit unde nu l-a urmărit pe Rocha, s-a zbătut mult și a fost activ în atac. Poate mai potrivit ar fi fost aă fie scos Hernandez, destul de absent azi, ca în primele meciuri din acest an.

În fine, nu mai avem vigoarea de a pune probleme, până în chiar ultimul minut de prelungire, când Bărbuț scapă din nou după o pasă greșită, într-o situație ce părea chiar mai periculoasă ca precedenta, dar Iliev face ce trebuie să facă și îl oprește prin fault, fiind prompt eliminat. Nu ne consolează cu absolut nimic cartonașul roșu, mai mult, Llorente execută slab atât lovitura liberă cât și cornerul ce a urmat, spulberând orice speranță că am fi putut întoarce soarta din meciul cu CFR.

Urmează o pauză pentru meciurile naționalei, dar nu știu cu ce ne poate fi de folos. Orice îmbunătățire în joc este contracarată de neșansă, de prostie sau de decizii tactice aiurea. Chiar și acum, Florin Marin a făcut niște schimbări discutabile și s-a văzut mereu depășit tactic de către omologul său de pe banca Craiovei. Cert este că am căzut pe un loc direct retrogradabil și că avem o singură victorie în ultimele 10 meciuri și aceea la limită împotriva codașei Petrolul, cu care vom și juca următorul meci. Dar mai sunt meciuri directe și orice rezultat pozitiv ne poate pune într-o poziție mai bună. Oricum, nu putem continua cu aceleași scuze și același discurs. Să vedem ce ne aduce pauza.

Poli: Strauss (5,5) - Belu (5), Scutaru (5,5), Torres (6), D. Popescu (5,5) - Zicu (5,5), Melinte (5), Llorente (5), Ov. Popescu (5,5) - Elek (6), Hernandez (5)

Schimbări:
Bărbuț (5,5) pentru Zicu (min 46)
Abel pentru Belu (min 66)
Henrique pentru Ov. Popescu (min 79)

13 martie 2016

Poli - CFR Cluj 2:2 (2:0)

E clar, între timp, că talentul în care excelează această echipă este să-şi dea cu stângu-n dreptul. Un meci în care am avut om în plus mai bine de jumătate de oră, în care am jucat foarte bine şaizeci de minute, decent treizeci de minute şi execrabil trei minute, s-a terminat cu un egal cadorisit oaspeţilor. Florin Marin, cu trei schimbări falimentare, a descusut munca făcută de el şi de echipă în restul jocului, astfel că reuşitele lui O. Popescu şi Zicu nu ne-au adus cele trei puncte. O să le luăm pe rând, dar nu pot să scriu decât că suntem...absurzi.

Debutul contura un meci neplăcut pentru noi, cu oaspeţii dominând  autoritar primele zece minute, reuşind să-şi creeze o şansă prin Lopez, a cărui finalizare a fost prinsă uşor de Strauss. Intervenţia lui Dan Popescu din minutul 8 a fost excepţională şi a pavat calea pentru deschiderea scorului, două minute mai târziu: Llorente îl deschide lung pe Elek, acesta preia cu un fundaş în preajmă, se întoarce cu balonul şi are timp să-l servească perfect pe O. Popescu, care finalizează puternic din prima, fără şanse pentru portar. La scurt timp avem o şansă fenomenală de a ne distanţa, când respingem un corner al clujenilor, Javi preia spectaculos în marginea careului nostru, îl deschide pe Zicu, acesta vede bine faza şi schimbă iar partea către O. Popescu, care scapă singur spre poartă, dar preia larg, e indecis la finalizare, şi rămânem doar cu un corner. Partida are un caracter echilibrat, cu Elek în prima plan pentru noi, vârful Politehnicii fiind faultat în repetate rânduri. Pe acest fond, ne vedem cu şansa desprinderii în minutul 42, un-doiul între Zicu şi Elek oferindu-i celui din urmă şansa de a scăpa spre poartă, însă un fundaş advers îl faultează - Zicu transformă penalty-ul şi îmi vine greu să cred ce arată tabela la pauză.

Jocul nostru disciplinat face ca repriza secundă să continue la un ritm bun, dar cu clujenii departe de poarta noastră. Pe deasupra, în minutul 58 Javi se cam lasă faultat într-un duel unu contra trei, intervenţia asupra sa fiind neglijentă, prilej cu care CFR-ul rămâne în zece. Un minut mai târziu, O. Popescu trimite mingea peste apărarea adversă, Zicu finalizazea cu un voleu magistral, dar se dă ofsaid - o decizie la limită, în cel mai bun caz. Nici aşa n-am fi crezut că meciul poate lua turnura pe care a luat-o, însă. Oaspeţii, deşi urcă mai sus, chiar şi în inferioritate, nu pun în pericol poarta noastră, excepţie făcând mingea lungă din minutul 72 la care Strauss iese din careu şi respinge cu capul. Problema e că schimbările nu fac decât să destabilizeze jocul pe care l-am arătat atâta timp: întâi, bizara mutare de a-l scoate pe Scutaru, retrage pe Melinte, şi a-l introduce pe Jenkins; apoi, scoaterea unui jucător de luptă în O. Popescu pentru Pisas, care a arătat moale în toate jocurile de până acuma; colac peste pupăză, în minutul 83 iese şi Javi, jucătorul capabil să ţină de minge şi să temporizeze jocul, pentru Doman, un fotbalist de sprint. Iacă-tă-ne în minutul 90: Jenkins, am impresia, pierde mingea la mijloc, Belu e descoperit în flanc, Llorente nu-şi urmăreşte adversarul, şi deodată Camora trage la poartă din interiorul careului, iar Strauss nu e capabil să pareze mingea la colţul scurt. Panica se instaurează instantaneu, nu mai ştim ce să facem, şi aşa pregătim să ne dăm singuri lovitura de graţie: o fază la care pasăm înapoi, deşi sub presiune, se sfârşeşte cu o degajare în aut, oferind astfel balonul oaspeţilor. Jenkins, cred, trimite apoi în disperare în corner, de lângă un adversar, iar la corner lăsăm patru jucători semi-marcaţi pe colţul lung. Mingea merge acolo, Belu sare pe sub ea, şi Petrucci finalizazeă în forţă, tot pe colţul lui Strauss. Ce să mai zici?

Să le recapitulăm în ordine inversă:

1. Ne-am văzut egalaţi în prelungirile prelungirilor.
2. Reuşita lui Zicu pare să fi fost valabilă, acesta fiind pe linie cu ultimul fundaş.
3. Schimbările efectuate de Florin Marin au fost de toată pastă.

Să zicem că pe primele două nu le putem controla pe deplin şi, la o adică, n-ar fi trebuit să depindem de ele, date fiind circumstanţele, ar mai fi câte ceva de spus despre schimbări. Mă întreb de ce a rămas Zicu pe teren în locul lui Javi, când Zicu nu mai făcuse aproape nimic de la golul anulat? Sper - e un fel de a zice - că Scutaru a fost schimbat din motive medicale, nu tactice. Căci dacă-s tactice...au. Şi dincolo de toate, după ce l-am înjurat în barbă de atâtea ori pe Florin Marin că ţine a treia schimbare pentru minutul 90, când ar fi trebuit s-o facă, le-a terminat în minutul 83. Probabil că asta îl frustrează şi pe el nespus de mult.

Bineînţeles că e păcat, echipa merita victoria, dar slăbiciunile imprimate în ceea ce presupun că este spiritul formaţiei au ales să iasă la iveală în cel mai nefericit mod cu putinţă. Sunt foarte puţine lucruri de imputat titularilor, cu excepţia duo-ului Strauss-Belu, primul slab la ambele reuşite ale oaspeţilor, al doilea de o inconstanţă, din nou, fatală pentru vistiera noastră de puncte. Scutaru şi Torres au fost solizi, deşi cel din urmă n-a respins mereu ideal mingile înalte, în vreme ce D. Popescu, cu neajunsuri cu tot, oferă o anumită stabilitate flancului stâng. Melinte şi Llorente au făcut legea cât au jucat la mijloc împreună, oprind numeroase atacuri adverse şi deschizând jocul nostru în momente cheie. La fel, trio-ul O. Popescu - Zicu - Javi a fost capabil, în vreme ce Elek a luptat ca un leu, mai ales în primele şaptezeci de minute. Dar apoi, în loc să revigorezi nişte jucători obosiţi, precum Zicu şi Elek, Popescu şi Javi, iar înlocuitorii lor dezamăgesc, aşa cum au făcut-o şi în celelalte ocazii în care au intrat. Şi toate astea, întâmplate cu un om în plus.

Nu ne e nouă scris să stăm relaxaţi, dar îmi pare aşa de rău pentru cei care au luptat şi au arătat un fotbal bun, atâta vreme, ca apoi să sfârşească în huiduieli şi spectatori întorşi deja să iasă de pe stadion. Aveam nevoie mare de un rezultat sănătos după un meci bun, însă un lanţ de mici erori şi decizii neinspirate ne-a lovit din plin.

Putem mai mult. Hai Poli!

Poli: Strauss (4,5) - Belu (5), Scutaru (6), Torres (6), D. Popescu (5,5) - Llorente (6), Melinte (6) - O. Popescu (6), Zicu (6), Javi (6) - Elek (6,5)

Schimbări:

Jenkins (5) pentru Scutaru (min 74)
Pisas pentru O. Popescu (min 79)
Doman pentru Javi (min 83)

12 martie 2016

Poli II - Făget 3:2 (1:0)

N-a fost cea mai bună prestație a junilor, care au reușit totuși să obțină prima victorie a anului, după dezamăgirea etapei de debut. Totuși, e o echipă schimbată în punctele esențiale, cu Poparadu, Boldea și Bocșan strămutați în direcții diferite, în vreme ce Sorescu, Mailat, Fridrich și Sîntean pendulează acuma între echipa mare și echipa secundă. Astăzi, golurile marcate de Sorescu, Mailat și Bîrnoi au fost suficiente pentru a compensa dezorganizarea tactică care a afectat în special defensiva.

Am ratat primele șapte minute de joc, fiind chiar de cealaltă parte a gardului când Sorescu deschidea scorul. Oaspeții nu au plecat capul și ar fi putut înscrie în prima jumătate de oră, în vreme ce Poli a trăit mai ales din acțiunile lui Mailat. În minutul 30, o acțiune a acestuia a fost finalizată din poziție bună de Pădurariu, dar pe portar, iar trei minute mai târziu, Sorescu a fost servit tot de Mailat, a șutat din voleu, dar și lui i-a lipsit forța. Replica Făgetului s-a arătat la acțiunea din minutul 37, însă nici aceștia n-au profitat de spațiul oferit în centrul careului nostru.

Oboseala jucătorilor s-a resimțit în a doua repriză, echipele fiind rupte între cele două faze. Oaspeții ar fi trebuit să egaleze în minutul 55, când apărarea noastră dormea, dar am scăpat cu un șut pe lângă. Jocul s-a dezmorțit începând cu minutul 70, când Poli s-a desprins: mingea lungă din apărare l-a găsit pe Bîrnoi, acesta a scăpat singur spre poartă, i-a pasat lui Mailat, care a înscris. O lipsă de concentrare două minute mai târziu a permis Făgetului să revină pe tabelă, dar jocul nu s-a schimbat la față. Astfel, golul nostru cu numărul trei s-a arătat în minutul 75, la o gafă împărțită între portarul advers și un fundaş, Bîrnoi fiind acolo să profite. N-a lipsit mult să mai primim un gol rapid, dar Rusu a fost la post, ca apoi Mailat și Sorescu să rateze și ei golul patru. Chiar după ratarea celui din urmă, oaspeții au lovit din nou în centrul apărarii noastre, Rusu nereușind să mai compenseze pentru erorile lui Sturz și Jivcovici. Dar n-a fost destul pentru vreo întoarcere dramatică de rezultat, astfel că punctele au rămas la noi.

E clar însă că echipa suferă, din motivele menționate deja în introducere. Greu de înțeles indisciplina tactică arătată de băieții conduși de Săvoiu, dar faptul că antrenorul i-a adunat la pauză să discute cu ei arată că există o înțelegere între ei, într-un spirit al echipei. Un plus pentru Mailat, mereu activ, și Bîrnoi, important la goluri, dar toți au părut rupți și destul de individualiști. Nici gazonul nu face favoruri nimănui, însă asta nu poate fi o scuză pentru jocul lent și dezordonat etalat. Avem nevoie de mai mult, în special de la liderii echipei, de disciplina care să-ți permită să faci joc dublu, în Liga 1 și Liga a 4-a.

Poli: Rusu - Totic, Sturz, Jivcovici, Fridrich - Mailat, Oprea, Bîrnoi, Sorescu -  Pădurariu, Velcotă

Schimbări:

Potocianu pentru Pădurariu (min 35)
Gînju pentru Velcotă (min 55)
Lazăr pentru Totic (min 60)
Codrean pentru Oprea (min 75)

7 martie 2016

Concordia Chiajna - Poli 0:0

S-au întâmplat multe de la ultimul meci de campionat. Şi totuşi, nu s-au întâmplat prea multe, precum am văzut în această seară. Poli a început bine jocul de la Chiajna, a ratat în stilul tipic, ca apoi gazdele să fie şi ele aproape de desprindere. Nu a fost să fie un meci pe goluri însă, mai ales datorită reprizei secunde slabe, punctată de eliminările lui Bărbuţ şi Goga. E un punct important, fiindcă înfrângerea ar fi atârnat greu. Dar e doar un punct şi avem nevoie de mai mult, când adversarii ne-o permit. Astăzi, deşi Concordia are o echipă bunicică de-o repriză, am ratat încă o oportunitate de a face ceva serios în deplasare. 

Ne-a fost servită azi o primă repriză spectaculoasă, plină de energie, la capătul căreia am avut puţin noroc să intrăm fără gol primit la cabine. Asta deşi am controlat debutul meciului, şi în minutul 5, Javi s-a descurcat de minune în marginea careului advers, a pătruns şi a centrat, mingea i-a revenit din respingere, şi la a doua încercare Bărbuţ a ratat de puţin contactul cu balonul. Mare şansă apoi pentru vârful nostru de conjunctură, care a preluat ideal o minge venită de la D. Popescu, dar finalizat pe lângă din centrul careului. Replica gazdelor a venit tăios în minutul 12, când Milevskyi a profitat de o ieşire greşită la ofsaid a lui Torres şi a trimis din prima, însă Strauss s-a întins acrobatic şi a scos cu vârful piciorului. Chiar dacă au lipsit ocaziile în următoarele minute, ambele echipe au arătat potenţialul de a înscrie, dar după ce O. Popescu şi Bărbuţ nu au putut trimite tare spre poartă din poziţii promiţătoare, nici Chiajna nu a scos totul dintr-o fază în care mingea a traversat ameninţător careul nostru. Am notat câteva şuturi peste sau pe lângă de ambele părţi - Javi şi Pisas pentru noi - ca pe final de repriză să transpirăm serios la nişte imprecizii defensive. În minutul 41, o minge înaltă în careu este prinsă cumva de Garcia, dar în loc să fie presat imediat de fundaşii noştri, acesta beneficiază de o minge sărită din piciorul lui Llorente şi trage spre poartă, ratând de puţin. La faza imediat următoare, Poli scapă în trei contra unu la mijlocul terenului, însă serviciul lui Javi este slab şi sfârşeşte fix în piciorul unicului adversar din preajmă. Chiajna s-a urcat degrabă peste careul nostru şi a mai avut o şansă până pe final, când Strauss a intervenit aproximativ la o minge grea, ca apoi Bucurică să finalizeze peste poartă, deşi se putea mai mult.

Mitanul secund a fost unul mult mai tern, cu foarte puţine ocazii de ambele părţi. De fapt, au fost doar câteva faze fixe mai confuze în careul nostru, la care Scutaru şi Torres au fost solizi, precum şi un şut destul de aproape al lui Purece, din marginea careului. Noi am avut o singură şansă bună în minutul 68, când D. Popescu a condus o contră excelentă în flancul stâng, i-a centrat lui Goga, care nu şi-a făcut mingea ideal, astfel că şutului i-a lipsit forţă. A mai deviat Milevskyi, cu capul, o minge peste în minutul 75, pe fondul unei dominări a gazdelor, după care au urmat nişte ultime zece minute tare iritante. Mai întâi, Goga a luat un galben pentru că a ţinut de minge după fluierul arbitrului, o fază la care atât el, cât şi adversarul ar fi trebuit avertizaţi. Apoi, în minutul 83, Bărbuţ a văzut al doilea galben pentru un fault necesar, la o fază în care Belu în loc să-l dubleze, s-a retras într-o zonă moartă din centrul careului. Nici nu ne-am concentrat bine la cum să terminăm meciul în zece, că Goga s-a văzut făcând încă un fault, poate din iritare, poate uşor dat, dar penalizat pe deasupra cu roşu direct, în minutul 87. Culmea, gazdele au părut şi mai lovite de avantajul numeric pe care s-au trezit că-l au, şi nu au pus nici măcar o minge în careu în minutele rămase, inclusiv cele cinci de prelungire. Asta şi fiindcă Chiajna juca în zece de ceva vreme, cu Milevskyi prezent doar la numărătoare pe teren. E bine că ne-am îndeplinit obiectivul, dar din nou ne-a lipsit eficienţa să facem o diferenţa pe tabelă, atunci când s-au ivit şansele.

Partea plină a paharului este că Strauss pare în continuare un portar capabil, în vreme ce Torres şi Scutaru fac un cuplu destul de solid în centru. Belu rămâne o problemă în flancul drept, datorită inconstanţei de care dă dovadă, în vreme ce D. Popescu s-a prezentat bine astăzi. Llorente, Melinte şi Javi au avut şi ei momente bune în joc, deşi cel din urmă chiar ar fi avut şansa să facă diferenţa, eşuând. Nici O. Popescu n-a fost rău, arătând capacitatea de a-şi destabiliza adversarii, în aşa fel că după înlocuirea sa, am suferit la posesie. Bărbuţ, la fel ca-n alte meciuri, ar fi putut face diferenţa, dar măcar a contribuit cu ceva, spre deosebire de înlocuitorul de pe postul său consacrat, Pisas. Acesta din urmă a intrat în foarte puţine combinaţii, nu a controlat bine mingea când ar fi putut face ceva cu ea, şi nici faza de apărare nu a făcut-o cu multă încredere.

O problemă distinctă astăzi au fost înlocuirile, în special mutările tactice pe care le-au adus cu sine. Jenkins nu a putut să se impună în centru, atacurile gazdelor venind oricum mai mult în flancuri, şi introducerea sa a fost compensată de avansarea lui Llorente, ceea ce n-a ajutat la nimic. Goga, deşi ar fi avut o jumătate de şansă, n-a profitat de ea, ca în rest să fie chiar mai absent ca Pisas din jocul nostru. Despre eliminare, ce să mai zicem? Marin a greşit aici şi a greşit aşteptând aşa de mult pentru ultima înlocuire, când a văzut că suntem presaţi in extremis de Chiajna. Dar asta oricum e o chestie de principiu, probabil n-are rost s-o discutăm.

Trebuie să vedem ce facem etapa viitoare. Meciul cu CFR va fi mai greu ca cel de azi, e un adversar care nu iartă, iar unsprezecele nostru va suferi din nou modificări. Posibil una singură, cu Elek pentru Bărbuţ, dar poate ar trebui încercată încă o variantă în locul lui Pisas, mai ales că avem atâţia jucători în lot.

Poli: Strauss (6,5) - Belu (5), Scutaru (6,5), Torres (6,5), D. Popescu (6) - Llorente (6), Melinte (6) - Pisas (5), Javi (6), O. Popescu (5,5) - Bărbuţ (5)

Schimbări:

Goga (4) pentru Pisas (min 59)
Jenkins (5) pentru O. Popescu (min 63)
Suarez pentru Javi (min 90+3)

Profil: Platini

În spiritul a tot ceea ce am făcut în această iarnă, digisport anunţă încă un transfer pentru Poli: mijlocaşul din Cape Verde, Platini. Acesta este un jucător deosebit de polivalent, care poate acoperi aproape orice poziţie de la mijloc în sus, deşi de preferinţă evoluează în flancul stâng. Sosit de la El Ittihad (Egipt, L1), Platini ar trebui să fie un jucător destul de solid pentru lotul nostru în perpetuă expansiune.

Un clip cu jucătorul aici.

Data nașterii: 16.04.1986
Locul nașterii: Praia, Cape Verde
Inălțime: 173 cm
Greutate: 69 kg
Poziție: Mijlocaș stânga

Sursa: ghanasoccer.net
SezonClubŢarăLigăMJGM
2015-16El IttihadEGA-1
2014-15CSKA SofiaBGA241
2013-14Omonia NicosiaCYA293
2012-13Santa ClaraPTB366
2011-12Santa ClaraPTB252
2010-11Santa ClaraPTB212
2009-10SertanensePTC282
2008-09TourizensePTC60
2007-08Sporting da PraiaCVTA--
2006-07Sporting da PraiaCVTA--
Total:169*17
MJ= Meciuri jucate; GM= Goluri marcate; EG = Egipt; CY = Cipru;
PT = Portugalia; CVT = Cape Verde
Sursa: Football Manager 2016, soccerway.com, flashscore.com

1 martie 2016

Program de play-out 2015-2016

Acuma că toate vasele-s pe rafturile lor, putem arunca o privire la meciurile care ne aşteaptă în play-out, începând cu acest weekend.

Etapa 1: Concordia Chiajna – ACS Poli [05.03.2016]
Etapa 2: ACS Poli – CFR Cluj [12.03.2016]
Etapa 3: CSU Craiova – ACS Poli [19.03.2016]
Etapa 4: ACS Poli – Petrolul Ploiești [30.03.2016]
Etapa 5: FC Botoșani – ACS Poli [02.04.2016]
Etapa 6: ACS Poli – FC Voluntari [09.04.2016]
Etapa 7: CSMS Iași – ACS Poli [16.04.2016]
Etapa 8: ACS Poli – Concordia Chiajna [23.04.2016]
Etapa 9: CFR Cluj – ACS Poli [30.04.2016]
Etapa 10: ACS Poli – CSU Craiova [07.05.2016]
Etapa 11: Petrolul Ploiești – ACS Poli [15.05.2016]
Etapa 12: ACS Poli – FC Botoșani [21.05.2016]
Etapa 13: FC Voluntari – ACS Poli [25.05.2016]
Etapa 14: ACS Poli – CSMS Iași [29.05.2016]

acasă, intermediară

Cu date aproximative de disputare a jocurilor, vedem două etape intermediare, chiar dacă una vine după o pauză dedicată Naţionalei. Evoluăm acasă pe final de sezon cu adversare directe, precum Botoşani şi Voluntari, dar închidem baiarmul pe teren propriu.

Avantajul sistemului e că ne putem determina singuri soarta, dar la fel pot s-o facă şi adversarii. În plus, pe final va fi destul de clar cine pentru ce luptă, deci mizele vor fi diferite de la meci la meci, chiar mai frapant decât era în anii trecuţi - una e să ai patru adversari care nu joacă decât pentru un loc de clasament, şi acela lipsit de prestigiu, şi alta e când te mai împiedici de formaţii care au mize diferite.

Până să ne gândim la asta, mai avem de aşteptat să aflăm dacă CFR intră cu penalizare în play-out şi cum se aplică cele patru puncte (presupun că la punctajul dinainte de intarea în play-out, deci propriu-zis înjumătăţit). Pe noi ne aşteaptă întâi jocul cu Chiajna, un meci pe care nu avem voie să-l pierdem. Am urmărit disputa de acuma două zile între Chiajna şi Voluntari, câştigată de cei din urmă, şi chiar dacă gazdele au pierdut meritat, în ciuda unei mâini de ajutor primite de la centralul partidei, pot pune pericol prin nou-veniţii Obodo şi Milevskyi - poate şi Hamza, dacă intră în lot până atunci. Nigerianul e un plus clar la mijlocul terenului, în vreme ce ucraineanul, deşi lent, are prima şansă în duelurile fizice cu oricare din fundaşii noştri. În schimb, apărarea Chiajnei e slăbuţă, deci ar trebui să punem presiune atât cât să putem prelua controlul partidei. Mă îndoiesc că se va întâmpla, dar şi aşa, ar fi bine să profităm degrabă de şansele care ni se ivesc, chiar dacă prospeţimea limitată a ilfovenilor le va da acestora un imbold în prima parte a jocului.

Respirăm adânc şi îi dăm înainte. Ce-a fost până acuma nici nu mai contează, toate acele puncte cadorisite adversarilor sunt nule. Să ne afirmăm calitatea în meciurile care urmează, în aşa fel încât să nu tremurăm de la un capăt la celălalt al play-out-ului. De unde va veni plusul care să producă această transformare e mai greu de zis, dar un joc defensiv mai solid ar reprezenta cel mai bun şi realist punct de plecare.

Hai Poli!

27 februarie 2016

Poli - Petrolul 1:0 (1:0)

În sfârșit, avem motive de bucurie! Chiar de vorbim doar de o victorie anticipată și necesară, în fața celei mai slabe echipe din campionat putem privi către play-out cu speranță. De asemenea, a fost meciul revenirilor. Pe de o parte Bărbuț a încheiat seria neagră prin care trecea încă de anul trecut, iar pe de altă parte revenirea pe teren a lui Elek a avut un impact semnificativ.

Prima repriză n-a produs prea multe ocazii până în ultimele 5 minute. Dominarea noastră a fost vizibilă, iar petroliștii n-au reușit să pună problemele nici în momentele de slăbiciune ale apărării noastre, rezumându-se la niște șuturi total în afara cadrului porții. Noi am alternat construcția la firul ierbii cu mingile lungi, dar Elek deși a fost bătăios, n-a reușit să scape spre gol. Am obținut în schimb mai multe faze fixe periculoase, însă le-am irosit cu nonșalanță prin execuții slabe ale lui Belu, Ov. Popescu sau Hernandez, ori prin scheme nereușite. De câteva ori chiar am și permis adversarului să scape periculos pe contraatac.

Putem trece în cont 3 ocazii mai importante. Mai întâi, în minutul 11 Hernandez a ratat complet șutul, după ce Elek a ținut foarte bine de minge și l-a deschis în poziție centrală. Apoi, în minutul 20, am dezvoltat rapid o acțiune pe partea dreaptă, de unde Belu a avut o intenție excelentă să centreze din prima. Chiar de mingea a fost prea lungă, ea ajunge tot la noi, de unde Ov. Popescu recentrează, portarul respinge, dar doar până la același Belu, care nu reușește să nimerească spațiul porții din mijlocul careului. În minutul 36 Llorente își încearcă șutul pe jos, după ce Hernandez se bate pentru o minge, dar balonul se scurge pe lângă poartă.

În fine, momentul de bucurie apare în minutul 41, la un out pe partea stângă bătut de Dan Popescu. Hernandez prelungește cu capul, Ov. Popescu urmărește și are și el excelenta inspirație de a nu mai prelua și a centra direct în mijlocul careului, unde printr-un mănunchi de „lupi galbeni”, apare în viteză Bărbuț și trimite mingea în plasa porții.

Totuși, repriza se putea încheia mai nefericit, căci în ultimul minut permitem un contraatac periculos, Belu dă dovadă de lipsă de poziționare, de inspirație și de tehnică, creând o breșă pe partea lui, mingea este centrată până în fața porții, dar spre norocul nostru șutul lui Gavrilă trece și el pe lângă.

Partea secundă e și mai seacă în ocazii, căci ne-am preocupat mai mult cu păstrarea avantajului, echipa apărându-se tot mai jos pe măsură ce timpul înainta. Dar de această dată n-am mai făcut greșeli grave și tot noi am avut ocaziile mai mari, grație eforturilor lui Elek, Bărbuț și Ov. Popescu, care s-au bătut și au recuperat multe mingi în atac, dar au și coborât în ajutorul colegilor. O frumoasă fază s-a dezvoltat când Bărbuț a urcat de pe la vreo 25-30 de metri din terenul nostru, și-a scos din joc câțiva adversari, Elek a tras în lateral alți doi, creându-i astfel culoar pentru o cursă de vreo 50-60 de metri. Din păcate, Bărbuț n-a reușit să ajungă într-o poziție de șut și nici nu a apărut vreun coechipier în ajutor.

Dar ca șuturi periculoase, putem nota în minutul 79 încă un șut pe jos al lui Llorente, dar nu a fost destul de plasat, astfel că portarul Cobrea, deși poziționat cam slab, a reușit să respingă. Trei minute mai târziu și Ovidiu Popescu a încercat la fel, dar pe lângă poartă. Am avut, însă, ceva emoții când un atacant a scăpat în mijlocul careului nostru, dar Torres a dat dovadă de prezență de spirit, a închis bine și a respins mingea.

Și așa s-a scris istoria unei victorii mult așteptate, dar care era și inacceptabil să nu vină în urma acestui meci. În general toată echipa s-a mișcat bine. Fundașii centrali s-au apărat bine atunci când a fost cazul, iar Ram Strauss, chiar de nu a avut ce apăra, a respins multe mingi pe sus. Hernandez s-a zbătut, dar încă nu a revenit la nivelul pentru care îl lăudam la finalul anului trecut. Ovidiu Popescu a confirmat forma bună, dar ce contrast a fost între Zicu (care a rămas pe drept pe bancă) și Elek, care a fost cel mai combativ jucător. S-a bătut în dueluri unu la unu, a jucat inteligent, creând culoare și oferind pase coechipierilor, și a contribuit și în apărare când a fost nevoie. A debutat și Jenkins, dar n-am prea avut ce remarca în 20 de minute. Pe semne că vede ceva Florin Marin la el dacă l-a introdus înaintea celorlalți nou-veniți.

Intrăm, deci, optimiști în play-out, dar să nu ne îmbătăm cu apă rece. O victorie la limită împotriva celei mai slabe echipe din campionat nu e motiv de extaz. Trebuie să luăm lucrurile bune și entuziasmul și să le aplicăm și în confruntările grele ce urmează, meciuri decisive pe care le putem și câștiga, dar și pierde, în egală măsură.

Poli: Strauss (5.5) - Belu (5), Scutaru (6), Torres (6), D. Popescu (5,5) - Bărbuț(6,5), Llorente (5,5), Melinte (5,5), Ov. Popescu (6) - Hernandez (5,5), Elek (6.5)

Schimbări:

Jenkins pentru Hernandez (min 71)
Pisas pentru Bărbuț (min 87)
Doman pentru Llorente (min 90+2)

25 februarie 2016

Profil: Bar Aharoni

Cel mai recent transfer confirmat ieri, al lui Aharoni, ne vede cu un plus în suferindul flanc drept. Venit sub formă de împrumut de la Bnei Yehuda, Aharoni a evoluat în turul sezonului curent la Maccabi Yavne, în liga secundă israeleană, unde a şi marcat de patru ori. De fapt, fotbalistul poate evolua şi pe poziţii mai ofensive, inclusiv cea de vârf - însă nu cred că a fost adus la noi în acest scop. De bun augur este că Aharoni a fost testat o perioadă mai lungă la Timişoara, înainte de a fi transferat, ceea ce ar trebui să ne dea ceva încredere în calitatea jucătorului.

Partea proastă este că toate transferurile zvonite par confirmate, ceea ce riscă să creeze un mic vârtej la nivelul lotului, până se aşează lucrurile. Şi n-avem mult timp pentru a le aşeza.

Sursa: acspoli.ro
Data nașterii: 11.07.1994
Locul nașterii: Israel
Inălțime: 180cm
Greutate: 76 kg
Poziție: Mijlocaș lateral dreapta

SezonClubŢarăLigăMJGM
2015-16Maccabi YavneISB164
2014-15Bnei YehudaISB20
2013-14Bnei YehudaISA00
Total:184
MJ= Meciuri jucate; GM= Goluri marcate; IS= Israel;
Sursa: Football Manager 2016, soccerway.com

20 februarie 2016

Iași - Poli 1:1 (0:0)

Am transpirat din greu vreo nouăzeci de minute, dar am transpirat cu rost în final. Golul lui O. Popescu ne-a adus un punct important pentru disputele care urmează. Chiar dacă am fost chinuți de adversari, niște adversari în prag de play-off, Poli are nevoie în acest moment de trăiri pozitive, pe care să poată construi.

Prima repriză a fost una dificilă, de la un capăt la celălalt. Gazdele au controlat jocul, dar am avut șansa ca finalizările lor să nu prindă poarta apărată de Strauss. Deja în minutul 3, acesta a văzut o minge trecând pe lângă vinclu, deși acțiunea prealabilă destabilizase serios apărarea noastră. Apoi, Viveiros în minutul 9 și Vasile Gheorghe în minutul 20 au avut șansele lor, însă nu și-au cadrat șuturile. În această perioadă, ne-a fost greu să ținem de minge, mai ales datorită lipsei de precizie în atac, unde posesiile noastre se transformau degrabă în contre ale gazdelor. După ce am răsuflat ușurați în minutul 25, când Torres a pus o mână pe Cristea în careu, dar arbitrul n-a dictat nimic, jocul nostru s-a ameliorat puțin. Am mai tremurat o tură la cornerul trimis de Ciucă peste, din preajma lui Scutaru, zece minute mai târziu, ca apoi Poli să-și treacă în cont cea mai mare șansă de gol: mingea a ajuns de la Zicu la Bărbuț în marginea careului, iar șutul celui din urmă a nimerit bara. Am mai văzut un șut al lui Llorente de la distanță, la doi metri pe lângă, precum și o altă fază promițătoare cu Bărbuț la centru, dar după o preluare cam înaltă pe piept, acesta n-a mai apucat să tragă corect. Finalul reprizei le-a aparținut ieșenilor, care s-au regrupat în atac și ne-au pisat, în special în flancul nostru stâng, însă am făcut ce-am făcut și am intrat la pauză cu scor egal.

Mitanul secund a fost de un dramatism aparte. Totul a început așa cum se sfârșișe, și prima ocazie le aparține gazdelor, când incursiunea lui Cristea în flancul nostru stâng este finalizată cu șut, pe care Strauss îl respinge în față. După niște emoții, când Golubovic și Strauss s-au lovit cap în cap, intrăm în ultima jumătate de oră a meciului, în care gazdele au forțat din răsputeri desprinderea. Câteva șuturi pe lângă sunt urmate de o mare oportunitate pentru Vasile Gheorghe, care în minutul 67 trimite din poziție ideală la un metru de vinclul porții noastre - fundașii centrali fuseseră depășiți, pe jos. O minge a planat apoi prin careul mic, fără ca cineva să-i facă ceva, și la capătul altor cinci minute mai fără tresăriri, cade golul: o minge înaltă îl găsește pe Golubovic între Scutaru și Torres, acesta îi pune mingea cu capul lui Cristea, care îl ține pe Scutaru în spate și finalizează din apropiere. La cum trecuse repriza, rezultatul părea jucat, dar, ca să vezi, și Poli știe uneori să atace, doar că nu vrea. La nici două minute, Pisas întoarce o minge către Llorente, acesta dă o minge în diagonală pentru O. Popescu, care preia ideal, trece de adversarul direct și din interiorul careului trimite o torpilă la care Grahovac nu mai are timp să intervină - chiar o frumusețe. Deși e clar că avem puțin mai mult elan acuma, evoluția ștearsă a lui Javi face ca majoritatea contrelor să nu se termine cum ne-am imagina. Iașiul trimite două șuturi, în minutele 82 și 84, primul pe lângă și al doilea, dificil de văzut, dar bine prins de Strauss. Așa cum a fost însă în caracterul acestui întreg sezon, tot am fi avut posibilitatea să tranșăm jocul: minutul 86, Javi îl deschide pe Belu în flanc, acesta centrează ideal la Bărbuț, care din șase metri îl ia la țintă pe Grahovac, mingea sare la Javi, a cărui lovitură de cap nu e destul de plasată să-l învingă pe portarul ieșean. Replica gazdelor vine în minutul 90, o centrare din flancul nostru stânga găsindu-l pe Golubovic în centrul careului, bosniacul încearcă o foarfecă, însă Strauss intervine providențial. În ciuda presiunii susținute asupra apărării noastre, scăpăm întregi la capătul celor șase minute de prelungiri - și răsuflăm oarecum ușurați.

Nu are rost să ne plângem de prea multe, din moment ce am obținut punctul pe care l-am căutat, și cu un minim de inspirație/șansă în contul lui Bărbuț, mai marcam o dată. E ciudat să joci pe contre, dar să nu fii capabil să dezvolți mai nimic, asta și din cauză că joci cu un Zicu letargic, iar Javi, în ciuda unor execuții personale bune, ratează timingul când contează. Vestea bună de azi e că Strauss a arătat ceva plăcut ochiului, chiar dacă poate fi criticat pentru o ieșire indecisă și acea minge parată inoportun - grație taliei sale, a reușit să se impună la multe mingi, și nu s-a hazardat prea mult. Efortul lui Belu este de apreciat, acesta fiind mai solid ca de obicei defensiv. De cealaltă parte, D. Popescu n-a fost rău, dar a pierdut câteva dueluri care au dus la șanse pentru adversari. Cel mai mult de muncă au avut tridentul central: Scutaru, Torres și Melinte. Primii doi își împart vina la gol, dar alături de al treilea, au rezolvat o grămadă de mingi înalte sau la semi-înălțime. Nu e de fel ușor să reziști la presiune constantă pe parcursul a aproape nouăzeci de minute.

Urcând mai sus în teren, mi-au plăcut în principiu Llorente, O. Popescu și Bărbuț. Al doilea primește un plus pentru golul excelent pe care l-a marcat, pe pasa primului, iar al treilea un minus pentru ratarea de pe final. Dar țin să evidențiez cât de mult a coborât Bărbuț pentru a-l ajuta pe Belu, ceea ce a contribuit la prestația peste medie a celui din urmă. Ne lipsește încă enorm atacantul - Zicu n-are nicio șansă de izbândă în dueluri directe și e prea lent să facă diferența dacă nu e deja în poziție de finalizare, iar Bărbuț are nevoie de culoare pe care nu și le poate face singur. Pisas a mișcat decent și ar fi trebuit introdus mai repede, în locul lui Zicu. Cât despre cele două schimbări din prelungiri - mă așteptam să-l văd și pe Doman mai repede pe teren.

E foarte important că nu am pierdut astăzi, după debutul dezastru de acuma o săptămână. Mai degrabă pentru moral, decât pentru clasament, căci dacă batem Petrolul etapa viitoare, punctul acesta nu contează. Este, totuși, un dacă acolo, deci până atunci e bine că-l avem. Dar trebuie să facem ceva cu abordarea asta ultra-defensivă pe viitor, fiindcă fără a dezvolta contre tăioase, mereu va avea șanse mari să dea greș.

Oricum, primul punct al anului, deci hai cu un bravo Poli!

Și la mulți ani duo-ului D. Popescu și Harald Fridrich.

Poli: Strauss (6) - Belu (6), Scutaru (5,5), Torres (5,5), Popescu (5,5) - Llorente (6), Melinte (6) - Javi (5), Zicu (4,5), O. Popescu (6,5) - Bărbuț (5,5)

Schimbări:

Pisas pentru Zicu (min 70)
Bocșan pentru Javi (min 90+1)
Doman pentru Bărbuț (min 90+3)

18 februarie 2016

Profil: Alex Nimely

Iacă, a mai apărut un nume pe radar. Este vorba de un atacant crescut de Manchester City, care n-a mai jucat fotbal din decembrie 2014. Chiar dacă arată o tehnică foarte bună, dublată de un nivel de agilitate superior și o viteză pe măsura, pare să-i lipsească oarecum calitatea la finalizare - un singur gol marcat în treizeci de meciuri, până la 25 ani, nu e ceea ce cauți într-un atacant.

Mai grav este că vârful de origine liberiană a avut destule probleme cu (in)disciplina. La Port Vale a fost întâi penalizat fiindcă a plecat de capul lui în cantonament cu Bolton - nemulțumit fiind că nu a jucat destul. Apoi, deși a fost reprimit la echipă, a fost dat iar dispărut în februarie 2015, după care s-a oferit să joace gratis la Coventry, dar a fost refuzat.
În  plus, în 2014 i-a fost suspendat carnetul după ce a depășit limita de alcolemie admisă, provocând și un accident.

Un clip cu Nimely aici.

Data nașterii: 11.05.1991
Locul nașterii: Monorovia, Liberia
Inălțime: 181 cm
Greutate: 70 kg
Poziție: Atacant

Sursa: stokesentinel.co.uk
SezonClubŢarăLigăMJGM
2014-15Port ValeENC10
2013-14Manchester CityENA00
2012-13Crystal PalaceENB20
2012-13Manchester CityENA00
2011-12CoventryENB171
2011-12MiddlesbroughENB90
2011-12Manchester CityENA00
2010-11Manchester CityENA00
2009-10Manchester CityENA10
2008-09Manchester CityENA00
2007-08Manchester CityENA00
2007-08Coton SportCMA--
2006-07Coton SportCMA--
2006Mighty BarolleLR---
2005BYCLR---
Total:301
MJ= Meciuri jucate; GM= Goluri marcate; EN = Anglia; CM = Camerun;
LR = Liberia
Sursa: Football Manager 2016, soccerway.com

17 februarie 2016

Profil: Ross Jenkins

Din păcate, impresia devine tot mai acută că o luăm din rău, în mai rău. De la cinci transferuri calculate, se mai anunță încă patru - ajungând la absurda cifră nouă. Și culmea, îl aducem pe Jenkins, un mijlocaș care acuma cinci ani juca fotbal la nivel înalt în Championship, dar de atunci s-a tot chinuti să prindă o echipă, nereușind să se impună nici la favoriții mei de la Barnet. Jenkins vine în defavoarea lui Vasi, tânărul mijlocaș care arătase atâta calitate în minutele în care a evoluat cu Giarmata.

Jenkins e un mijlocaș/închizător de luptă, care a avut probleme cu accidentările înainte de a ajunge la Crawley. Și-a încercat norocul și în MLS (SUA), dar nu a fost reținut la Chicago Fire, înainte de a ajunge la ultima sa echipa, unde chiar își prelungise contractul la începutul lui ianuarie.

Ce să mai zic. Mă cam ia cu depresia - și nu e vina lui Jenkins.

Un clip cu Jenkins aici.

Data nașterii: 09.11.1990
Locul nașterii: Watford, Anglia
Inălțime: 181 cm
Greutate: 80 kg
Poziție: Mijlocaș central

Sursa: barnetfc.com
SezonClubŢarăLigăMJGM
2015-16CrawleyEND140
2013-14WatfordENB00
2012-13BarnetEND51
2012-13PlymouthEND21
2012-13WatfordENB00
2010-11WatfordENB90
2010-11WatfordENB191
2010-11WatfordENB240
2009-10WatfordENB291
2008-09WatfordENB00
Total:1024
MJ= Meciuri jucate; GM= Goluri marcate; EN = Anglia;
Sursa: Football Manager 2016, soccerway.com

14 februarie 2016

Poli - Voluntari 1:2 (0:0)

Când te afli în mijloc de februarie şi pe Dan Păltinişanu se regăsesc, concret sau spiritual, figuri precum Mitică Dragomir, Adalbert Kassai, Alexandru Tudor, precum şi fenomene exotic pasive de genul lui Rajcomar, Cânu sau Belu, senzaţia că trăieşti un coşmar e greu de de aplanat. Asta este însă realitatea, o realitate în care Poli a pierdut acasă cu penultima clasată, după ce s-a trezit în zece la mijlocul reprizei secunde, dar per ansamblu a arătat o imagine vlăguită, demnă de a fi înfrântă. Cu ocazii mari venite aproape exclusiv din faze fixe, şi acelea însă puţine, e de mirare că am reuşit să marcăm de fel, chiar şi în ultimul minut de joc, prin Zicu. Şi toată liniştea la care visam, s-a sfărâmat în sute de bucăţele pe care cineva ar trebui să le pună din nou laolaltă. Oare cine?

Dacă este să vorbim despre fotbal, am avut în faţă astăzi o echipă destul de lamentabilă, care s-a înfruntat cu o altă echipă aproape la fel de lamentabilă - alegere liberă pentru care-i care. Nenumăratele pase aiurea sau preluări greşite, de ambele părţi, au culminat cu o primă repriză ternă, depopulată aproape complet de ocazii. Prima, dacă ar fi să-i zicem aşa, a fost în minutul 30, când Pisas a mişcat puţin şi a finalizat cu stângul, dar şutul a fost slab şi pe poziţia portarului. Accidentarea lui Melinte n-a ajutat, deşi acesta avusese oricum o serie de intervenţii bizare, una evidenţiindu-se în mod special, când a pasat în spate direct la adversar, în 30 metri. Un galben acordat relativ uşor înlocuitorului său, Abel Suarez, după o ţinere de tricou în care faza a curs mai departe, avea să joace un rol important mai târziu. Cea mai bună şansă de gol s-a arătat în minutul 44, după ce în prealabil Zicu l-a deschis bine pe O. Popescu, dar acesta a intrat în unghi şi a scos doar un corner. Din acesta, Cânu a trimis cu capul o minge ce părea destinată să fie gol, doar că a ţintit fix pe Bornescu, iar acesta a reţinut.

Jumătăţile de ocazii au continuat în a doua parte a jocului, cu Belu şi D. Popescu încercând nişte execuţii, care nu au pus în real pericol buturile adverse. Prima oportunitate a oaspeţilor s-a arătat în minutul 56, asta şi pe fondul unor minute mai bune ale acestora, când şutul lui Kone a fost parat în faţă de Smaranda. Nici zece minute mai târziu, Abel a văzut al doilea galben, după ce l-a călcat involuntar la mijloc pe un adversar care făcuse o preluare aproximativă şi s-a întins pe teren - cu Tudor în dulcele stil clasic. Chiar înainte ca oaspeţii să deschidă scorul în minutul 75, am fi avut două şanse da marca în inferioritate. Prima, după un corner lung, mingea a ajuns la Belu, acesta a făcut o fentă, dar a tras în plasa laterală; a două, mingea a binevoit să ajung iar la Belu, tot din fază fixă, dar acesta a trimis şi mai slab, cu capul. Şi apoi, la un atac prelungit al Voluntariului, aceştia au ajuns cu balonul în partea stânga a apărării noastre, Llorente şi D. Popescu s-au invitat să-şi atace omul, care a avut timp să centreze precis, iar Cânu şi Scutaru s-au văzut depăşiţi, din plonjon, de Laurenţiu Rus. Asta dacă existau dubii despre cine îşi doreşte mai mult victoria. Ne-a venit greu să mai facem ceva, în special în condiţiile în care nou intratul Rajcomar s-a dovedit o mână moartă, astfel că următoarea noastră şansă am consemnat-o doar în minutul 90: un nou corner s-a soldat cu Bornescu respingând întâmplător lovitura de cap a lui Cânu, o şansă chiar mai mare decât cea din prima repriză. La scurt timp, în al doilea minut al prelungirilor, letargia noastră defensivă a fost expusă din nou, când Tudorie a primit o pasă printre, jocul nostru l-a ofsaid a fost slab, astfel că fostul vârf stelist a finalizat destul de uşor, pe lângă un Smaranda neimpresionant. Şi, ca să vezi, la cam singura centrară bună a meciului, trimisă de Doman din flancul stâng, balonul a ajuns la Zicu, acesta a preluat pe piept şi a plasat la colţul lung, pe lângă Bornescu - prea puţin, prea târziu.

Despre cei care s-au regăsit pe teren, cam doar de rău. Smaranda a luat două goluri din trei şuturi pe poartă, deşi nu a greşit propriu-zis. D. Popescu, chiar dacă a alergat mult, a fost ineficient şi a irosit mai multe oportunităţi de a centra. Pe celălalt flanc, Belu a fost mai rău: mingi date adversarilor în mod repetate, din care au ieşit două contre periculoase, iar ofensiv a irosit cele mai bune şanse ale echipei. Fundaşii centrali au capotat nepermis la primul gol, plus greşeala la comun la golul doi.

Dacă urcăm puţin, Llorente a fost printre jucătorii care au făcut câte ceva astăzi, dar nici el cu o prestaţie curată. Melinte, adeseori aproximativ, a fost înlocuit de nevoie cu Suarez, care a fost destul de solid, dar se pare că mai are de învăţat cum stă cu duelurile corp la corp şi intransigenţa din Liga 1. Oricum, de apreciat faptul că a rămas în tunel pentru a urmări restul meciului.

Cu cât urcăm, cu atât mai puţin avem de comentat. În spatele vârfului Zicu, trio-ul Bărbuţ, O. Popescu, Pisas a vrut câte ceva, dar n-a reuşit multe. Pisas şi Popescu ar avea mici plusuri, primul pentru prestaţia lui din prima repriză, căci în a doua a obosit, iar al doilea pentru fazele fixe şi efort - chiar dacă aveam mai multe pretenţii şi de la el. Şi în atac, Zicu, uneori alternat cu Bărbuţ, a părut adeseori pierdut pe acolo, n-a fost destul de combativ cât să conteze, iar singurele lui momente bune au venit când a coborât. Dar dat fiind că e lipsit de energie, a coborât prea rar. Cât despre întăririle de final, Rajcomar şi Doman, primul ar fi trebuit introdus mai târziu, iar al doilea mai repede. Sau, în măsura în care era posibil, primul să nu fie introdus chiar deloc.

Ce e nasol e că Florin Marin nu pare capabil să monteze echipa. La o fază pe final, Smaranda a cerut voie să urce în careu, la un corner, dar i s-a dat vizibil cu flit - e drept să Smaranda nu are cine ştie ce talie, dar gestul a reprezentat exact tipul de moderaţie care a pavat drumul către repetate eşecuri. E greu să crezi că am putea găsi un înlocuitor degrabă, capabil să facă o diferenţă. Probabil că Marin mai are două meciuri să pună echipa pe picioare - dacă n-o va face, nu cred să prindă play-out-ul.

Răul făcut astăzi este mare: pentru clasament şi pentru imagine. Cum aduni trei mii de spectatori care vor să-ţi dea o şansă, tu te încăpăţânezi s-o dai cu mucii în fasole. Toate instagramele, facebook-urile şi toţi DJ-ii de pe lume nu te pot ajuta în condiţii de letargie fotbalistică.

Poli: Smaranda (5) - Belu (4,5), Scutaru (5), Cânu (5), D. Popescu (5) - Melinte (5), Llorente (5,5) - Bărbuţ (5), O. Popescu (5,5), Pisas (5,5) - Zicu (5,5)

Schimbări:

Abel Suarez (4,5) pentru Melinte (min 32)
Rajcomar (4,5) pentru Pisas (min 61)
Doman pentru Bărbuţ (min 84)

12 februarie 2016

Profil: Lys Gomis

Digisport ne dă trăiri de vineri seara şi anunţă că s-a mai concretizat un transfer la Poli, tot pe postul de portar. Este vorba de senegalezo-italianul Gomis, crescut în Italia la Torino, dar care evoluează pentru naţionala Senegalului.

Vom vedea dacă lucrurile stau într-adevăr aşa, însă zvonurile şopteau despre posibila sosire a unui portar din Italia, chiar dacă aceleaşi zvonuri par să fi greşit cu privire la identitatea acestuia. Cert este că Gomis nu a jucat mult fotbal ca piesă de bază a vreunei echipe, exceptând anul trecut la Trapani, în Serie B, şi cu câţiva ani în urmă la Casale, în Serie C. Ca referinţă, Trapani a terminat anul trecut pe 11, iar Gomis a încasat 38 de goluri în cele 29 de partide pe care le-a disputat.

O opţiune interesantă, oricum.

P.S. Jucătorul va veni împrumut, până la vară, la clubul nostru.

Data nașterii: 06.10.1989
Locul nașterii: Cuneo, Italia
Inălțime: 186 cm
Greutate: 78 kg
Poziție: Portar


SezonClubŢarăLigăMJGM
2015-16FrosinoneITA00
2014-15TrapaniITB290
2014-15TorinoITA00
2013-14TorinoITA10
2012-13AscoliITB60
2010-11TorinoITB10
2010-11CasaleITD140
2010-11FoggiaITC00
2009-10TorinoITB00
2008-09TorinoITA00
Total:510
MJ= Meciuri jucate; GM= Goluri marcate; IT = Italia;
Sursa: Football Manager 2016, soccerway.com

11 februarie 2016

Săptămâna #6: Retrospectivă şi expectativă

Ne aflăm la distanţă de câteva fire de păr albe de începutul celei de-a doua părţi a campionatului. A fost o iarnă oarecum pozitivă, dacă e s-o comparăm cu punctul de plecare din decembrie, dar pentru toată liniştea adusă de tranşa din drepturile TV, multe lucruri mai sunt în aer. Să ne adunăm gândurile, aşadar, şi să vedem ce ne-a plăcut şi ce ne-a displăcut în această lună de la reunirea lotului:

Gânduri negre

- Chiar dacă au intrat nişte bani, lipseşte în continuare răspunsul decisiv de la Curtea de Conturi. Tot ce am aflat concret este că se trimit adrese şi se cere rezolvarea grabnică a speţei, dar pe asta am tot auzit-o, astfel că nu prezintă motive de optimism.

- Ne lipseşte în continuare una dintre cele mai importante poziţii din club, cea de preşedinte. E drept, faptul că toată lumea pare împăcată cu gândul că ne descurcăm până la vară fără. arată cam cât de important a fost de fapt rolul preşedintelui consilului de administraţie, aşa cum este el definit la club. Chiar dacă nimeni nu poate face minuni, trebuie să nu uităm că orice urmează la vară, pleacă de la ce se construieşte în acest moment. Un preşedinte implicat în condiţiile actuale ar fi fost un plus mare, poate nu neapărat pentru sezonul în curs, cât pentru formarea unei echipe de conducere. Eh, şi eu.

- Tentativa de a reduce din costurile salariale pare să fi eşuat. Deşi unii jucători au plecat, echipa secundă este în continuare populată de fotbalişti cu salarii grele, precum Curtean şi Kirschstein. În plus, există restanţe inclusiv la cei care au părăsit echipa amiabil - precum era de aşteptat, însă. Cu tot ce a venit, aş fi curios să ştiu dacă statul de plată este mai mic, acelaşi sau mai mare.

- Jucătorii aduşi au sosit destul de târziu, nereuşind să fie asimilaţi pe deplin în primul unsprezece. În plus, problemele de ordin medical au continuat, cu Goga în prim plan, în vreme ce revenirile lui Doman şi Henrique se mai lasă aşteptate, chiar dacă primul a început să joace.

- Rezultatele din amicale, în măsură în care ne pot spune ceva, nu sunt foarte convingătoare. Asta şi fiindcă problema atacului nu pare să fi fost rezolvată.

Gânduri luminoase

- Cel mai important este că avem impresia unei stări de linişte, care s-a aşezat odată cu plata unor restanţe. Dacă reuşim să dublăm această stare cu rezultate pozitive la debut, avem toate şansele să ne salvăm de la retrogradare din momentumul creat.

- Ştirea cu întoarcerea definitivă a palmaresului poate prezenta o serie de avantaje în ochii celor care încă sunt neutri şi pentru orice se va construi la Poli în anii care urmează. Nu ştiu însă dacă face vreun bine pe termen scurt.

- Lotul a fost împrospătat cu mulţi jucători tineri din propria pepinieră. Fridrich, Sorescu, Mailat şi Sîntean au jucat pentru echipa mare în această iarnă (de fapt Mailat mai puţin, căci a fost la U19), şi există toate şansele să-i vedem debutând în Liga 1. Cu precădere cei doi jucători ofensivi de 18-19 ani, Sorescu şi Mailat, sunt variante de rezervă bune pentru Bărbuţ, care obişnuieşte să slăbească ritmul pe final de meci. Şi pe lângă aceştia, se mai pregăteşte cu echipa Emanuel Vasi, foarte interesantul mijlocaş de 18 ani, cel mai recent la juniorii de la Manchester City.

- Jucătorii aduşi prezintă un amestec de experienţă şi tinereţe. Pisas, în care ne punem cele mai mari speranţe, se mişcă bine, iar Abel şi Torres sunt opţiuni interesante. Semne de întrebare planează mai ales asupra lui Rajcomar, în vreme ce Strauss va avea nevoie de puţin timp ca să-şi intre în mână pentru meciuri oficiale.

- Am văzut multe, chiar foarte multe modificări şi la adversarii noştri, mai ales la Voluntari şi Petrolul. Dacă reuşim să profităm de lipsa lor de omogenitate până la începerea play-out-ului - vezi cele scrise mai sus, la starea de linişte.

7 februarie 2016

Amical: Poli - Millenium Giarmata 11:1 (7:1)

Pe parcursul a două reprize a câte 60 minute, Poli a dispus fără probleme de codaşa ligii a 3-a din zona noastră, graţie reuşitelor semnate de O. Popescu, Elek (triplă), Zicu, Llorente, Bărbuţ, Javi (dublă), Sorescu şi Pisas. E uşor misterios de ce echipa mare a jucat cu un adversar atât de slab, în condiţiile în care Poli II a evoluat ieri cu Ripensia, meci pierdut cu 1-5, dar asta avem, cu asta defilăm. Nu putem trage cine ştie ce concluzii la capătul acestei dispute, exceptând faptul că avem o idee destul de clară cu privire la primul unsprezece de săptămâna viitoare.

Ca să nu pierdem prea mult timp cu fazele jocului, redau aici live-text-ul pe care l-am făcut pe facebook:

Rep 1: Smaranda - Belu, Scutaru, Cânu, D. Popescu - Llorente, Melinte - Bărbuţ, Zicu, O. Popescu - Elek

Min 6: 1-0, gol O. Popescu din pasa lui Zicu.
Min 13: 2-0, Elek câştigă duel la corp cu un fundaş advers şi marcheaza din marginea careului.
Min 14: Llorente îl lansează pe Elek, care incearcă un lob, dar prinde portarul.
Min 16: 3-0, ruta Zicu - O. Popescu - Elek, iar ultimul marcheaza din faţa porţii.
Min 26: Bărbuţ driblează portarul, intră în unghi şi trage peste.
Min 28: torpilă Melinte de la 30m, parează portarul. La corner, Cânu trimite pe lângă cu latul.
Min 30: 4-0 Bărbuţ preia o minge lunga cu capul, intră în careu, şi este faultat. Zicu marcheaza din penalty.
Min 32: 4-1, Melinte trimite greşit înapoi cu capul, Cânu şi Smaranda se încurcă şi oaspeţii marchează în poarta goală.
Min 53: 5-1 Llorente de la 22m, după ce portarul s-a împiedicat în noroi.
Min 55: 6-1, Bărbuţ întoarce un adversar în careu şi marchează la colţul lung, după o lansare a lui Llorente.
Min 59: 7-1 O. Popescu driblează portarul, centrează la Barbuţ, mingea e respinsă în marginea careului de unde Elek trage in forţă  şi înscrie.

Rep 2: Strauss - Sorescu, Bocsan, Torres, Fridrich - Abel, Sintean - Doman, Javi, Pisas - Rajcomar

Min 77: şut Doman din careu, respinge portarul.
Min 78: 8-1 corner, mingea ajunge la Javi, care plasează perfect la colţul lung.
Min 82: Ies Rajcomar, Doman şi Sîntean. Intră Oprea, Vasi şi Mendy.
Min 89: eliminare la Giarmata, dar aceştia rămân în unsprezece.
Min 93: Pisas ajunge in 15m singur cu portarul, dar trage peste.
Min 96: 9-1 Sorescu, după o deschidere foarte bună a lui Vasi.
Min 94: Sorescu pentru Javi, şut peste din poziţie bună.
Min 100: Strauss respinge bine la o liberă de la 22m.
Min 102: 10-1, Pisas marchează cu o scăriţă din marginea careului.
Min 105; un-doi Abel-Javi, primul trage puţin pe lângă vinclu.
Min 111: 11-1 Javi, după un traseu frumos de la Pisas spre Oprea, cu Sorescu sărind peste minge, Oprea centrează pentru Javi, primul şut e parat, dar mingea îi revine şi la a doua încercare înscrie.
Min 113: Abel pentru Sorescu in flanc, centrare perfecta la Pisas, dar şutează peste.
Min 115: ultima fază, Sorescu intră în careu cu mingea la picior, dar trage peste.

Ce ar fi de spus? Prima repriză, în care am evoluat cu unsprezecele probabil pentru meciul cu Voluntari, a fost lejeră, cu un debut dominant din partea noastră şi fără surprize ca stil de joc sau ca desfăşurare. Llorente şi Elek au fost în formă bună, ceea ce a făcut rapid diferenţa. În schimb, gafa de la golul oaspeţilor are de ce să ne dea fiori, căci dacă nu ne putem menţine concentrarea acuma, când adversarii de abia te presează, nu are cum să fie mai bine sau mai uşor în meciurile oficiale. Ah, şi aş mai evidenţia atitudinea proastă a lui Belu, care a servit un brânci şi un cot unui adversar cu care a intrat în câteva dueluri aprige, în faze diferite.

Mai interesant a fost al doilea mitan, în care au apărat pe teren toţi cei nou veniţi, plus alţi trei jucători testaţi astăzi. Curios este că până la înlocuirile din minutul 22 al reprizei, formaţia a părut lipsită de idei, şi străină de sine. E de înţeles, dat fiind minutele pe care le-au petrecut împreună pe teren sau chiar la club cei unsprezece jucători, iar cursivitatea jocului a fost îngreunată de nişte improvizaţii tactice, gen Sîntean la mijloc şi Sorescu fundaş dreapta - asta deşi Sîntean a evoluat bine, cu multă determinare. Am şi înscris în acea perioadă, din fază fixă, dar în rest nu prea s-au întâmplat lucruri notabile - doar prestaţia lui Doman ce-a mai încântat.

Despre apărare, unde Torres a jucat fundaş central alături de Bocşan, e greu să comentăm multe - exceptând o menţiune a paselor lungi precise oferite de spaniol.

De la mijloc în sus lucrurile au arătat interesant. Pisas şi Sorescu, odată ce cel din urmă a fost mutat în poziţia lui naturală, au pus multă presiune pe adversari, primul arătând însă nişte imprecizii mari în doua faze clare de gol, chiar dacă a marcat cu un şut spectaculos.
Marea surpriză, pentru mine, a fost apariţia pe teren a lui Emanuel Vasi, un mijlocaş central de 18 ani trecut pe la Atletico Arad şi Manchester City, care a adus imediat aminte de Vlad Dragomir, cu o tehnică deosebită şi un joc de pase pe măsură. Să vedem dacă se confirmă transferul său. Cu el, Javi şi Abel dominanţi la mijloc, ne-am mutat serios în jumătatea adversă şi am ratat, pe lângă goluri, cel puţin patru ocazii foarte mari. Aş da un plus şi închizătorului spaniol, chiar dacă a avut câteva imprecizii şi ar fi putut să fie şi eliminat în urma unor henţuri.
Nu am văzut destul din partea lui Rajcomar, care s-a evidenţiat mai puţin decât înlocuitorul său, alt jucător în probe, Flavius Oprea (ex-Pâncota). Emmanuel Mendy, a treia faţă complet nouă, crescut de Liverpool şi ajuns la 25 ani, a fost rezonabil în flancul drept al apărării noastre, unde e mereu loc de concurenţă pentru Belu, dar nu ştiu dacă va fi reţinut. Dintre cei trei trialişti, e clar că Vasi a arătat cel mai mult potenţial.

Cât despre una din suferinţele noastre principale, poarta, nu pot spune că sunt liniştit. Smaranda nu a ieşit grozav la faza golului, chiar dacă nu el poartă vina principală, iar Strauss, în ciuda intervenţiei bune la acea liberă, a dat dovadă de un joc de picior aproximativ, care a inclus şi o minge raşchetată în corner.

Per ansamblu nu e însă rău. Deşi adversarul a fost prea slab pentru a ne oferi nişte repere serioase, majoritatea nou-veniţilor au arătat calităţi care i-ar putea recomanda pe parcursul returului sau play-out-ului. Miza pe omogenitate mi se pare înţeleaptă, în special pentru disputa cu o echipa schimbată complet la faţă a Voluntariului, dar cheia va sta în disciplina şi calitatea apărării.

5 februarie 2016

Săptămâna #5 în retrospectivă

N-a fost cea mai interesantă săptămână de pe faţa pământului, şi totuşi s-au întâmplat vrute şi nevrute în viaţa clubului nostru:

— ultimele veniri ale iernii au fost confirmate marţi şi vineri: Manu Torres, un fundaş stânga/central cu experienţă de Primera Division, venit însă din liga a 3-a spaniolă; Ram Strauss, un portar, fost internaţional U21 al Israelului, venit pentru a spori concurenţa în poartă; în rest, Florin Marin ar mai vrea un mijlocaş central şi se declară total dezinteresat de opţiunea Croitoru.

— a mai fost confirmată o plecare, anume cea a lui George Neagu; fundaşul stânga a plecat la ocupanta locului şapte din liga secundă, seria II-a, Gaz Metan Mediaş; rămân Curtean, Poparadu, Popovici, Boldea, Kirschstein şi Croitoru.

penultimul amical al pre-sezonului a consemnat o înfrângere, în compania formaţiei Chikhura Sachkhere, locul 6 din 16 în Georgia; a apărut şi Elek în primul unsprezece, alături de achiziţiile Abel şi Pisas, dar apetitul nostru ofensiv tot limitat a rămas; la final de cantonament, constatăm că Goga nu a putut fi folosit deloc, Elek şi Doman câte puţin, precum avem şi confirmarea că Henrique mai are de tras până să fie complet recuperat.

— duminică, de la ora 11 în complexul stadionului Dan Păltinişanu, ne putem desfăta cu partida dintre Poli şi Millenium Giarmata, care a adunat doar cinci puncte în 14 partide în turul ligii a 3-a; va fi, deci, o partidă care nu ne poate spune multe în bine, dar măcar vom avea oportunitatea să urmărim echipa în ultimul test înainte de re-debutul Ligii 1, weekend-ul viitor.

— luni a avut loc o întâlnire de amploare a factorilor decidenţi, în legătura cu problematica finanţării Politehnicii; chiar dacă au participat o sumedenie de personalităţi locale din domeniul fotbalistic, inclusiv conducătorii de la ASU Poli (Marius Ciocu) şi de la Ripensia (Radu Ienovan), legitimatea/autoritatea celor discutate sub egida lui Titu Bojin dă de gândit, din moment ce primarul Robu şi rectorul Şerban nu au fost prezenţi la întrunire; concluziile oricum au fost puţine şi vagi, deşi opţiunea pentru un preşedinte activ este importantă, acesta urmând să fie remunerat direct de club, astfel încât să fie mai implicat şi să poată fi tras la răspundere; singura problema e că această numire se tergiversează, ceea ce transmite un mesaj negativ şi subminează eforturile de redresare, căci evidenţiază lipsa de resurse şi idei a celor în poziţii decizionale; ah, cât despre finanţare, doar speranţe deşarte, nu alternative credibile la un posibil răspuns negativ de la Curtea de Conturi.

— pentru final, Robu a anunţat că s-a dat o decizie finală favorabilă şi definitivă în procesul pentru palmares, astfel că acel contract dintre ASFC Poli şi societatea lui Marian Iancu a fost reziliat, iar ACS Poli deţine acuma toate drepturile de utilizare derivate; acesta ar fi şi un prim pas înspre oferirea unor garanţii de imagine pentru posibili finanţatori interesaţi să preia clubul, doar că nu-mi imaginez un investitor pe tipul dorit care să accepte două Poli autonome.

Profil: Ram Strauss

În sfârşit, avem şi numele unui portar, care se va alătura echipei noastre pentru acest retur - Ram Strauss. Chiar dacă n-a jucat aproape deloc în acest sezon, are experienţa a peste o sută de partide, disputate în liga a doua din Israel şi în prima divizie din Cipru. Crescut de Maccabi Haifa, Strauss are şi două selecţii la naţionala U21 a Israelului.

Data nașterii: 28.04.1992
Locul nașterii: Yokneam Moshava, Israel
Inălțime: 193 cm
Greutate: 83 kg
Poziție: Portar


SezonClubŢarăLigăMJGM
2015-16Irony Kyriat-ShmonaISA00
2014-15Hapoel Tel AvivISA10
2013-14Nea SalaminaCYA140
2013-14Hapoel Ramat-GanISB200
2013-14Ahi NazarethISB360
2012-13Irony Bat-YamISB350
2012-13Maccabi HaifaISA00
2012-13Maccabi HaifaISA00
Total:1060
MJ= Meciuri jucate; GM= Goluri marcate; IS = Israel; CY = Cipru;
Sursa: Football Manager 2016, soccerway.com

2 februarie 2016

Profil: Manu Torres

Ultimul zvon, conform Radio TM, îl dă pe spaniolul Manu Torres, de la Jumilla, drept o țintă pentru flancul stâng/centrul apărării noastre. Titular în acest an la echipa de liga a 3-a spaniolă, și coleg cu Llorente și Javi la Burgos anul trecut, Torres a fost crescut de Malaga, unde a prins și 24 partide în Primera Division. Dar asta se întâmpla în ultima oară în sezonul 2010/11, după care a luat încet calea diviziilor inferioare.

Dacă ar fi să ne uităm la plusuri, experiența de Primera, familiaritatea cu ceilalți spanioli de bază din lot, și faptul că vine cu 20 meciuri în picioare în acest sezon sunt lucruri de bun augur. Nu este însă un jucător cu o viteză foarte bună, are un apetit pentru cartonașe galbene (opt în acest sezon), vine de la cea mai slabă apărare din Segunda B, seria a IV-a, iar inabilitatea sa de a rămâne măcar în a doua ligă spaniolă dă de gândit.

Un scurt video cu jucătorul aici.

Data nașterii: 14.08.1989
Locul nașterii: Torremolinos, Spania
Inălțime: 186 cm
Greutate: 76 kg
Poziție: Fundaș stânga/central


SezonClubŢarăLigăMJGM
2015-16FC JumillaESC201
2014-15BurgosESC100
2013-14Getafe BESC311
2012-13Getafe BESC80
2011-12CartagenaESB161
2010-11MalagaESA70
2009-10MalagaESA171
2008-09Atlético MalagueñoESD301
2007-08Atlético MalagueñoESD324
2006-07Atlético MalagueñoESC10
2005-06MalagaESA00
Total:1729
MJ= Meciuri jucate; GM= Goluri marcate; ES = Spania;
Sursa: Football Manager 2016, soccerway.com
Google+