Poli - Dinamo 0:0

În faţa unui Dinamo cu destui absenţi, alb-violeţii au dominat meciul, ceea ce n-am mai reuşit de multă vreme. Dominarea nu s-a transformat în ocazii însă, aceasta fiind a doua partidă la rând în care n-am reuşit să avem oportunităţi palpabile de a înscrie. Puteam fi penalizaţi cu uşurinţă la două faze care i-au văzut pe oaspeţi singuri cu portarul, dar am avut şansă. Chiar dacă nu este ceea ce ne-am dorit, acest punct contează şi ne va ajuta la redistribuirea banilor în prima parte a anului viitor.

Jocul, pe un teren greoi rău, n-a excelat. Mi-e destul de greu să evidenţiez ocazii mai mari de poartă, ambele echipe reuşind doar să-şi încerce norocul, nu să ajungă periculos la poartă. Poli, prin şuturile pe lângă ţintă ale lui Artean şi Munteanu (min. 6 şi min. 11), şutul puţin pe lângă al lui Şeroni (min. 21), sau la lovitura de cap a lui Artean, din corner (min. 37), a sperat. Dinamo a avut o perioadă după primele douăzeci de minute, cu o şansă la Nemec, şut deviat peste din centrul careului (min. 26) şi la şutul ratat al lui Mahlangu, după ce Ciucur îi lansase pe contră pe adversari (min. 29). Dominarea noastră teritorială ne-a adus câteva faze fixe, însă n-am reuşit să fim periculoşi la ele.

Partea secundă a debutat cu două „tentative de penalty” ale lui Drăghici și Străuț, primul penalizat corect cu galben, al doilea cu argumente mai bune, dar nu suficiente. Din nimic, Dinamo putea trece în avantaj, asta după ce Doman a trimis singurul nostru șut pe poartă (min. 54). La repunerea mingii în joc ne-am trezit puțin descoperiți în zona centrală, Rivaldinho a fost scăpat de Melinte și scos din ofsaid de Șeroni, șutul brazilianului iertându-ne, scurs la vreun metru pe lângă bară. Tentativa lui Munteanu din 25 de metri, care a ratat de puțin poarta, a reprezentat probabil cea mai mare ocazie de gol a alb-violeților, ceea ce spune multe (min. 63). Oaspeții au beneficiat de o șansă similară cu cea ratată de Rivaldinho, de această dată cu Bokila în prim plan, acesta fiind și plecat dintr-un ofsaid nesemnalizat, dar Straton l-a blocat bine inițial, înainte de a prinde mingea de la picioarele lui Salomao (min. 73). Modificările târzii efectuate de Ionuț Popa n-au mai avut timp să aducă imboldul unor șarje finale, căci în ciuda insistențelor noastre, cu Artean în frunte, nu reușeam nicicum să aducem oameni în poziții ofensive cu viteza necesară. Un fault la căpitanul alb-violeților a adus eliminarea lui Salomao (min. 89), însă în puținele minute rămase, tot Dinamo a fost mai aproape de gol, cu Șeroni blocându-l in extremis pe Bokila (min. 90+1). De neînțeles cum centralul a acordat o liberă în favoarea noastră și galben lui Corbu chiar la expirarea minutelor de prelungire, fără a ne lăsa să mai executăm lovitura liberă, ceea ce a creat multă tensiune gratuite. Astfel, meciul s-a încheiat la egalitate și lasă în urma sa multe semne de întrebare cu privire la ce ne așteaptă în a doua parte a sezonului.

Ne putem arăta satisfăcuți de efortul depus de băieți, așa cum putem la fel de bine să fim frustrați de inabilitatea echipei de-a duce mingea periculos în careul advers. Păcat, doare, mai ales că de la meciul din tur cu Dinamo suferim între mult și foarte mult. E o perioadă prea lungă. Să vedem ce ne rezervă iarna, după un an plin de trăiri fantastice.




Poli: Straton - Străuț, Melinte, Șeroni, Ciucur - Vașvari, Artean - Munteanu, Bîrnoi, Doman - Drăghici

Haruț pentru Doman (min. 73)
Croitoru pentru Bîrnoi (min. 82)
Abraw pentru Drăghici (min. 85)

 

CFR Cluj - Poli 1:0 (1:0)

Poli a plecat învinsă din meciul de la Cluj, după nouăzeci de minute în care n-a putut să-și creeze măcar o șansă de gol. Suferințele ofensive, dublate de inabilitatea de a nu lua măcar un gol aproape meci de meci, ne pun într-o postură aproape imposibilă. Poate că atitudinea n-a fost rea, jucătorii fiind impulsionați de micile semne pozitive ca urmare a reorganizării conducerii, dar momentan este pur și simplu prea puțin.

La cum a debutat partida, nu speram să rezistăm mai mult de un sfert de oră. Camora (min. 8), Djokovic (min. 12) și Omrani (min. 16) l-au testat pe Straton în diferite feluri, dar portarul nostru a fost mai mereu la locul potrivit. Jocul s-a temperat puțin ulterior, dar alb-violeții n-au găsit drumul spre poarta liderului. Am adunat, cumva, trei-patru faze fixe din preajma careului/cornere în contul nostru, toate bătute execrabil - fie în primul fundaș, fie plouate în careu. O singură dată a reușit un jucător de-al nostru să lovească mingea, dar atunci Șeroni n-a reușit s-o direcționeze în forță spre poartă (min. 24). Straton a reintrat în acțiune la șuturile lui Păun (min. 30 și min. 34), fiind testat bine în două rânduri, înainte de a reuși un reflex special la finalizarea din apropiere a lui Djokovic (min. 45). Din păcate, toate eforturile sale s-au dovedit în van, căci la un corner bătut în prelungirile reprizei, Vinicius s-a înălțat în mijlocul careului nostru și a trimis tare, cu capul, pe centrul porții, fără șanse pentru portar.

Partea secundă s-a jucat la trecerea timpului: CFR a dominat, precaut, iar Poli n-a avut puterea de a pune probleme. Straton n-a mai fost solicitat, deși balonul a luat direcția porții noastre de câteva ori, cu cea mai mare ocazie semnând-o Omrani, care n-a ajuns liber, cu poarta goală, la centrarea lui Manea. Alb-violeții, indiferent de așezarea în teren, care a sfârșit a fi 4-4-2 pentru ultimele șapte, opt minute, n-au izbutit să trimită măcar o dată periculos către buturile lui Arlauskis. Ciucur a irosit două semi-ocazii, dar în faza de centrare (min. 65 și min. 82), dar cea mai mare, să zicem, ocazie ne-a parvenit la ultima acțiune a meciului, când o minge lungă a ajuns la Abraw, în careu, n-am reușit o finalizare din prima, ca în final să tragă Melinte de la marginea careului, șutul său lovindu-se de Șeroni înainte de a ieși în aut de poartă. Și atât a fost.

Într-un fel, n-a fost cea mai slabă prestație din ultima vreme, având în vedere că defensiv, chiar și cu ocaziile gazdelor, n-am jucat teribil. Ofensiv, însă, e destul de greu să aperi un meci fără nicio ocazie de poartă, adică chiar nici una! Ultima șansă de scos puțin pârleala pe final de an o reprezintă disputa de acasă, cu Dinamo. Greu de zis cu ce șanse, din moment ce nu trece meciul fără gol primit și de dat, nu dăm decât în mod excepțional și atunci maxim unul. Dacă luptăm ca astăzi, e loc de o surpriză.


Poli: Straton - Crețu, Melinte, Șeroni, Străuț - Artean, Vașvari - Ciucur, Bîrnoi, Doman - Drăghici

Schimbări:

Curjuric pentru Doman (min. 64)
Haruț pentru Bîrnoi (min. 76)
Abraw pentru Vașvari (min. 84)

Poli - Gaz Metan 1:1 (1:0)

Tiparul cu deschiderea de scor și egalarea ulterioară ne este deja prea familiar. E și greu să reușești mai mult, când nu toată lumea trage la intensitate maximă și în aceeași direcție, precum a exemplificat faza golului primit. Putea fi și mai rău, dar ce mă deranjează cel mai mult este că n-am simțit nicicând în repriza secundă că ar putea fi și mai bine. Poli, la 96 ani, cu 96 de suporteri în tribună, nu ne oferă mari perspective de a mai aduna puncte în accest an.

Și meciul începuse atât de bine, cu o deschidere rapidă de scor. Pasa excelentă a lui Vașvari a fost urmată de cursa lui Ciucur, care, pătruns în careum l-a servit pe Drăghici în câțiva metri de poarta goală, iar atacantul a pus latul pentru a înscrie (min. 4). Am rămas sus în minutele următoare și ne-am fi putut desprinde, la mingea trimisă de Străuț spre poartă după un corner, parată de portar (min. 9). În ciuda altor câteva faze interesante, ocazii nu am mai reușit să construim și oaspeții au intrat încet, dar sigur în joc. Inabilitatea Mediașului de a marca este bine-cunoscută, însă atunci când Melinte n-a sărit grozav la cap în propriul careu, a fost nevoie de reflexul lui Straton pentru a ne menține în față (min. 30). Mai îngrijorător era că partida căpătase deja forma meciurilor anterioare în care am condus, cu alb-violeții incapabili să creeze pericol pe contre, satisfăcuți cu protejarea rezultatului.

Știm deja cât de bine funcționează asta. Imediat după debutul reprizei secunde, cu oaspeții vizibil mai montați, ne-am trezit egalați. O minge lungă în flancul nostru drept ne-a găsit expuși, când nici Crețu, nici Straton n-au atacat-o, un adversar a insistat, a ajuns primul la balon și a centrat în fața porții, de unde Golubovici a înscris simplu. Mi s-a părut genul de fază pe care niște jucători sută la sută concentrați n-ar fi gestionat-o atât de slab. În fine, jocul a continuat așa cum ne-am fi așteptat în baza experiențelor anterioare, cu alb-violeții incapabili să construiască ceva ofensiv și adversarii arțăgoși, primii la minge. De abia în a doua parte a reprizei am văzut ceva care să semene a tentativă de gol, cu două șuturi din afara careului, niciunul cadrat (min. 70). La cum se juca, deja ne mulțumeam și cu egalul, dar pentru a-l salva a fost nevoie de o respingere a lui Straton la o minge centrată care s-a dus de fapt pe poartă, respectiv de câțiva centimetri în plus la libera bătută puțin pe lângă bară de Marius Constantin. Nu ne-au ajutat nici schimbările bizare făcute de Popa, cu Poli sfârșind meciul fără atacant pe teren, astfel că egalul este cam ceea ce meritam judecând după prestația de astăzi.

Mi-e deja foarte greu mie să privesc cu minim de satisfacție ceea ce văd și mă consider un suporter care nu se îndoaie cum bate vântul. Dar nu văd pe nimeni să încerce să revigoreze cumva echipa, fie prin a li se plăti o parte din restanțe, fie prin a încerca niște variante noi de joc, a paria pe niște jucători tineri, a scoate de la naftalină vulpoiul bătrân care este Croitoru. Nu trebuie doar ca echipa să vrea să câștige un meci, trebuie s-o vrea și antrenorul. Momentan, nicicare nu mă convinge și mă lovește așa o tristețe pentru toți cei implicați.

Poli: Straton - Crețu, Melinte, Bocșan, Străuț - Artean, Vașvari - Munteanu, Bîrnoi, Ciucur - Drăghici

Schimbări:

Ćurjurić pentru Crețu (min. 64)
Haruț pentru Bîrnoi (min. 64)
Croitoru pentru Drăghici (min. 85)

CR: Poli - FCSB 0:3 (0:1)

N-am chef de cronici azi. Are și omul o limită. Ce rost să mai îndrugi despre neșansă, despre inabilitatea de a finaliza pe poartă, despre subțirimea defensivă a lotului, despre atitudinea discutabilă a celor aflați pe gazon? E o situație deplorabilă, pentru toată lumea.

Ok, te lovește o năpastă și-ți pierzi căpitanul, iar la următoarea fază înlocuitorul lui face penalty. Iei gol din acel penalty - ușor acordat, dar asta după ce fuseseși iertat de altul în primul sfert de oră. La scurt timp îți pierzi și al doilea fundaș central, tot pe seama unei coliziuni nefericite. Ratezi două acțiuni rarisime prin același jucători. Faci cadou desprinderea cu o pasă complet eronată spre portar. Indiferent de circumstanțe, că-i șut din afara careului, că-i incursiune din flanc, pur și simplu nu nimerești poarta. Te mai scoate portarul de câteva ori, dar la final, apărarea ta formată din doi mijlocași și un jucător de liga a doua, cedează încă o dată, în fața echipei a secundă a adversarului. Dincolo de astea, cu cele două potențiale absențe din centrul apărării, îți ia și noul căpitan roșu pentru proteste și te lasă-n pom cel puțin pentru un meci incredibil de important etapa viitoare. Cam așa arată și așa se simte când te afli în pragul prăpastiei.

Fără a mai intra în detalii, revin doar să scriu ceea ce am tot scris: tragedia este că orice mișcare de efectiv ai face acum, fără să plătești din restanțe riști să pierzi complet vestiarul. Cumva, cumva, măcar de scoatem trei puncte din meciurile rămase în acest an, putem să ne declarăm satisfăcuți. Ce inventăm la iarnă, asta-o lăsăm pe marii inventatori să ne surprindă.


Poli: Straton - Crețu, Melinte, Cânu, Ciucur - Artean, Vașvari - Munteanu, Soljic, Bîrnoi - Drăghici

Schimbări:

Bocșan pentru Cânu (min. 30)
Curjuric pentru Melinte (min. 48)
Doman pentru Munteanu (min. 73)

Viitorul - Poli 1:1 (1:0)

Îndrăznesc să spun că nu speram la mai nimic de la meciul din această seară. În fața unui Viitorul în mare formă, cu șase victorii în ultimele șapte meciuri, alb-violeții păreau să aibă șanse minime de a trece testul de la Ovidiu. Reușita lui Ciucur s-a dovedit suficientă pentru a pleca cu un punct spre Timișoara, un rezultat excelent în ciuda problemelor din jocul nostru.

Cu Bîrnoi mutat din nou în flanc și Ciucur fundaș stânga, eram convins că nu vom reuși să ne impunem în acea zonă a terenului. Chiar și așa, în urma unui fault obținut de Munteanu în debutul partidei, am avut șansa deschiderii scorului, dar Abraw a reușit din nou să rateze dintr-o poziție perfectă (min. 6). Gazdele au controlat teritorial partida de la un capăt la celălalt, majoritatea acțiunilor ofensive căutând fie axul central, fie flancul nostru drept, unde Străuț a fost nevoit să-l înlocuiască pe Crețu. Am scăpat atunci când centrarea lui Ganea a cauzat haos în careul nostru (min. 14), dar în ciuda posesiei covrâșitoare, gazdele n-au arătat multă imaginație în ultima treime. A fost nevoie de ceva deosebit ca tabela să se schimbe, sursa deosebitului fiind același Ganea: cu noroc, mingea i-a revenit pentru șut la o pasă interceptată de Melinte, și fundașul stânga al Viitorului a expediat o torpilă caracteristică, din 25 metri, la care Straton n-a mai reușit să ajungă (min. 25). Alb-violeții n-au reușit să reacționeze de fel, iar câteva minute mai târziu putea fi 2-0, dacă Straton și bara nu se opuneau loviturii de cap a lui Chițu (min. 31). Deosebită a fost și intervenția portarului nostru din finalul reprizei, când acesta s-a întins pentru a-l bloca pe același Chițu, scăpat singur în careu, înainte ca Mățan să trimită peste din respingere.

Perspectivele noastre nu s-au îmbunătățit după pauză, singura tresărire ofensivă aparținându-i lui Abraw, care a tras pe lângă poartă de la distanță (min. 52). Gazdele s-au mulțumit cu posesia și câteva șuturi de la distanță, desfășurarea ostilităților lăsând impresia că nu trebuie să forțeze prea tare. Popa a făcut însă o mutare inteligentă, corectându-și de fapt alegerea discutabilă de la debut, atunci când l-a scos pe Bîrnoi pentru a-l introduce pe Haruț, iar Ciucur a urcat la mijloc. Imediat am arătat vigoare în jumătatea adversă și ca din nimic a căzut golul egalizator: Ciucur a preluat pe piept o diagonală lungă, a depășit doi adversari în marginea careului, l-a mai fentat pe unul, și din poziție centrală a tras pe colțul scurt, depășindu-l pe Râmniceanu (min. 66)! Imediat ne-am așezat pe două lunii, astfel că până la final am avut parte de un joc defensiv aglomerat, care le-a dat probleme gazdelor. În ciuda unor tentative timide de finalizare și a câtorva căderi în careu, jucătorii lui Hagi nu au arătat inspirația necesară pentru un al doilea gol. Nici măcar ultima fază a meciului, o liberă la peste 25 metri, executată de mereu periculosul Ganea nu a prins cadrul porții, asigurând-ne un punct nesperat.

Pentru alb-violeți urmează meciul de cupă cu FCSB, a cărei importanță e dublă, în speranța că din biletele vândute vom reuși să mai plătim din restanțe. Ulterior, jocul din campionat cu Gaz Metan este un meci pe care Poli trebuie să-l câștige, indiferent de ambițiile pentru acest sezon regulat.

Bravo Poli!


Poli: Straton - Străuț, Melinte, Cânu, Ciucur - Artean, Vașvari - Munteanu, Šoljić, Bîrnoi - Abraw

Schimbări:

Haruț pentru Bîrnoi (min. 60)
Drăghici pentru Abraw (min. 69)
Doman pentru Ciucur (min. 90+1)

Poli - Botoșani 1:1 (1:0)

Poli gâfâie, dar nu se predă. În ciuda tuturor problemelor, alb-violeții au făcut o primă repriză bine peste media ultimelor partide, însă nu au putut să se distanțeze pe tabelă și au scăzut ritmul în partea secundă. Frumoasa execuție a lui Bîrnoi de la gol și-a găsit egalul în reușita lui Roman, din lovitură liberă, iar până la final am respirat ușurați să nu fi pierdut chiar toate punctele.

Fără Mailat, Popa a renunțat la improvizația cu Bîrnoi în flanc, iar tânărul mijlocaș ofensiv i-a răsplătit pe deplin încrederea. Deși oaspeții au scăpat o dată spre poartă dintr-o poziție suspectă de ofsaid (min. 11), Poli a controlat neașteptat de bine jocul. Majoritatea fazelor i-a implicat pe Bîrnoi, Ciucur și/sau Crețu, iar în preajma minutului douăzeci am avut patru șanse bune, din care am și transformat una. Întâi, Crețu a trimis lung o minge care cumva a ajuns la Ciucur, acesta a ezitat să tragă din prima și a fost blocat (min. 19). Un moment de bravură al lui Bîrnoi i-a facilitat trecerea printre doi adversari în flanc la faza următoare, dar de această dată Abraw n-a reușit să împingă cumva mingea în poartă din câțiva metri (min. 20). În final, deschiderea scorului i-a aparținut lui Bîrnoi, scăpat singur cu portarul de la limita ofsaidului, și cinciarul nostru a transformat pasa de gol a lui Crețu cu o scăriță elegantă (min. 21). Puteam să ne desprindem în următoarele minute, dacă șutul din cădere al lui Ciucur prindea poarta, iar tot Ciucur ar fi putut face ceva mai mult la o recuperare în jumătatea adversă. Jocul s-a liniștit ulterior, deși în fapt tensiunea a crescut, grație unui arbitraj anti-fotbal, cu Horațiu Feșnic fluierând la aproape fiecare contact. Tot noi am fi putut să ne desprindem înainte de pauză, la o nouă acțiune Bîrnoi - Ciucur, însă nici de această dată mijlocașul stânga nu a reușit să direcționeze mingea spre poartă din interiorul careului mic (min. 39). Am transpirat puțin la intrarea lui Cânu în propriul careu, care deși a prins mingea, ar fi putut fi penalizată mai drastic de un arbitru exigent (min. 40), astfel că am reușit să întrăm în avantaj la pauză.

Partea secundă a început bine, cu două semi-ocazii pentru noi, prima la o centrare a lui Crețu, suflată lui Abraw în ultima clipă (min. 48), a doua la cornerul care a urmat, Abraw nereușind să direcționeze lovitura de cap altundeva decât pe poziția portarului (min. 49). Ca de atâtea ori însă, o repliere proastă la capătul unui corner s-a soldat cu un fault care nu era imperios necesar în marginea careului, semnat de Cânu. De la o distanță ideală, Roman a bătut peste zid și Curileac s-a văzut fără reacție, deși mingea n-a fost perfect plasată (min. 55). Jocul și-a pierdut din intensitate ulterior, în primul rând pe seama lipsei noastre de inițiativă, astfel că de abia în ultimul sfert de oră au mai apărut ocazii. Ne-a încălzit o altă liberă a lui Roman, care a prins plasa laterală (min. 75), înainte să fim prinși complet descoperiți la o schimbare a oaspeților, nou-intratul Chitoșcă văzându-se singur cu portarul la primele atingeri de balon, dar Curileac a reușit să blocheze, iar șutul care a urmat pe respingere n-a mai prins cadrul porții. Nu arătam prea grozav în minutele de final, deși am încercat să punem puțină presiune, cu minim de succes. Tot Botoșaniul a fost teribil de aproape de victorie, când șutul lui Bordeianu din peste douăzeci și cinci de metri, în diagonală, a prins rădăcina bării lui Curileac (min. 85), dar cumva ne-a fost dat să scăpăm. Am mai avut timp cât să ne enervăm pe Doman până la ultimul fluier, care a consemnat un noi semi-eșec pe teren propriu.

Nu e vreun secret că forma noastră este orice doar bună nu. Avem o victorie în ultimele nouă meciuri, însă ceea ce este mai îngrijorător e că în tot sezonul de Liga 1 n-am reușit să scăpăm decât de patru ori fără gol primit. Faptul că am reușit cumva să ne regrupăm după acele trei eșecuri consecutive merită apreciat și trebuie să ne dea încrederea că se poate mai mult. În măsura în care este posibil, avem nevoie de mai multă inspirație/atenție atât pe fazele de atac, cât mai ales defensiv. 

Poli: Curileac - Crețu, Bocșan, Cânu, Melinte - Artean, Soljic - Munteanu, Bîrnoi, Ciucur - Abraw

Schimbări:

Drăghici pentru Abraw (min. 61)

Doman pentru Melinte (min. 71)

Haruț pentru Bîrnoi (min. 85)

Juventus București - Poli 1:1 (0:1)

Or fi tricourile noastre roze, dar ce arătăm în teren nu e roz de fel. În ciuda unui gol frumos al lui Abraw, Poli a evoluat temător în mare parte a partidei, nereușind nici să închidă culoarele atunci când lanterna roșie a forțat pe final de meci. Problemele din jurul clubului presează în continuare și dacă nu apar niște semne de redresare financiară, șansele sunt s-o luăm din rău în mai rău.

Poli a început autoritar repriza și după zece minute de dominare, a căzut primul gol. Un șut nereușit al lui Artean a lovit un adversar, Munteanu a insistat și mingea a ajuns la Abraw. Togolezul și-a armat şutul din marginea careului și a trimis elegant spre vinclu (min.11). Ne-am retras degrabă, în așteptarea unei oportunități bune de contraatac. Gazdele au părut incapabile să creeze mare lucru, excepție o fază fixă la care au finalizat slab, însă nici noi n-am avut execuțiile necesare pentru a tranșa jocul. Lucrurile au luat o turnură neplăcută cu zece minute înainte de pauză, când Cânu a scăpat cu galben la o intrare de portocaliu închis. Au urmat, în sub 120 de secunde, alte două galbene pe axul nostru central, la Artean și Vașvari, și am sfârșit repriza tremurând în propriul careu.

În mitanul secund nu s-a jucat mai nimic până la ultimul sfert de oră: alb-violeții s-au apărat, gazdele au atacat fără orizont. O singură fază ne-a dat emoții serioase, dar am fost salvați de o altă finalizare slabă la şutul lui Bărbulescu (min. 58). Trebuia să rezolvăm meciul la acțiunea excelentă a lui Ciucur, care i-a pus mingea pe șut lui Abraw în interiorul careului, însă atacantul a tras incredibil pe lângă după ce fixase portarul (min. 77). Tipic, am fost pedepsiți de tata fotbal. Mai întâi gazdele au ratat dintr-o poziție favorabilă prin Țâră (min. 79), dar ocaziile veneau deja pe fondul unui joc ofensiv avântat. Așa se face că la următoarea acțiune ofensivă, Melinte a fost depășit pe minge lungă, Curileac a ieșit să blocheze, însă balonul a sărit la Dzalamidze, care a trimis în poarta goală (min. 81). Jocul a rămas foarte dinamic, mai ales că în sfârșit am mai contat și noi în jumătatea adversă. Abraw, care s-ar fi putut afirma drept atacantul la care visăm de atâta timp, și-a trecut în cont încă o ratare nepermisă, când a trimis pe lângă cu capul la un corner care îl găsise liber în centrul careului (min. 85). Deși gazdele erau pe noi și doar lentoarea la șutul spre poartă ne-a iertat de un al doilea gol, și Poli a avut șansa de a înscrie, la un șut al lui Mailat din afara careului, respins în corner (min. 90). Jocul s-a încheiat practic cu o fază la care Artean ar fi vrut un penalty, dar și o execuție personală mai bună i-ar fi permis mijlocașului să ajungă în poziție de finalizare.

Pe lângă cele două puncte irosite și marile ratări ale lui Abraw, rămânem cu impresia că Poli n-a jucat mai nimic între cele două goluri. Este de fapt o continuare a formei neconvingătoare din ultimele două victorii, care mă face să revin la ceea ce am scris ultima oară: în această perioadă trebuie să tragem cu dinții de fiecare punct, indiferent cum jucăm. Păcat.

Poli: Curileac - Ciucur, Melinte, Cânu, Țigănașu - Artean, Vașvari - Munteanu, Ćurjurić, Mailat - Abraw


Schimbări:

Străuț pentru Munteanu (min. 67)
Croitoru pentru Ćurjurić (min. 79)
Doman pentru Abraw (min. 86)

Poli - Astra 2:1 (1:0)

Putem spune, cu conştiinţa curată, că ne aflăm într-o fază de adunat puncte. Va să zică nu ţintim la nimic concret, nu ne batem prea mult capul de estetica jocului, ci doar cum să scoatem, cu forcepsul sau prin alte metode mai puţin dramatice, egaluri sau victorii. Cele trei puncte adunate astăzi, graţie unei superiorităţi numerice stabilite încă din prima repriză, precum şi a unui şut excepţional trimis de Mailat, se încadrează la categoria forcepsului. Da-s bune rău, după şase meciuri fără victorie în campionat.

Faptul că ambele formaţii veneau după pase proaste prelungite s-a simţit acut. În prima jumătate de oră n-am avut parte de vreo ocazie - ba nu, fază - notabilă. Apoi, Abang l-a călcat pe insistentul Croitoru pe la mijlocul terenului şi în urma unor momente de contemplare, centralul partidei a decis să-i arate al doilea galben tânărului vârf camerunez (min. 32). Din păcate şi Croitoru a trebuit schimbat, înlocuitorul său, Ćurjurić, restabilind, la nivel calitativ, egalitatea în teren. Ok, sunt cam răutăcios aici. Cert este că imediat am avut parte de o acţiune interesantă, cu Mailat ajungând să trimită o centrare în faţa porţii, mingea fiind ratată de Abraw. Faza aceasta a precedat deschiderea scorului: tot Mailat l-a lansat central pe togolez, cu o pasă puţin prea tare, astfel că atacantul a putut doar s-o împingă în portar, de unde balonul a sărit la Munteanu, care a trimis cu stângul în poarta goală (min. 37). După ce Seto a avut o lovitură periculoasă de cap respinsă in extremis pe lângă poartă (min. 44), repriza s-a încheiat cu scandalul făcut de antrenorul oaspeţilor, Edi Iordănescu. La o intrare neglijentă a lui Creţu în zonă centrală, acesta ar fi putut vedea al doilea galben; n-a făcut-o şi Iordănescu a explodat, arbitrul l-a trimis în tribune, la care fiul fostului selecţionar a lăsat să se înţeleagă că vrea să retragă echipa de pe teren.

Normal, nu s-a întâmplat aşa ceva. Repriza secundă a început bine pentru noi, iar la scurt timp de la reluare puteam, ba chiar trebuia, să ne distanţăm pe tabelă (min. 52): Šoljić l-a deschis pe Munteanu în flanc, acesta a întors mingea pe jos la limita careului, de unde Ćurjurić, cu timp şi spaţiu, n-a reuşit decât să-l ia la ţintă pe portarul advers. Deşi nu jucam rău, deşi puţin timid, ocazia croatului a ţinut să se răzbune. O desincronizare defensivă la capătul unei degajări acrobatice a lui Melinte a permis oaspeţilor să egaleze, când Balaure a sprintat de lângă Mailat, care ar fi vrut ofsaid, însă acelaşi Melinte era mai jos de el, şi fostul nostru jucător n-a iartat din poziţie ideală (min. 59). Ne-a căzut greu de tot egalarea, echipa nereuşind să schiţeze că ar putea reveni la conducerea partidei. La capătul a zece minute de letargie, am avut însă parte de o rară inspiraţie din partea lui Mailat - dar ce inspiraţie: cu mingea la picior în treizeci de metri, zonă centrală, a driblat un jucător şi a trimis în forţă spre poartă, bolta aproape perfectă a balonului luând direcţia barei transversale, de unde a lovit  în spatele portarului, intrând în poartă (min. 71)! Am revenit la jocul de aşteptare etalat anterior, de această dată cu mai multă disciplină, în vreme ce oaspeţii au părut lipsiţi de inspiraţie. În vreme ce Astra nu şi-a mai creat vreo ocazie, Ćurjurić ar fi putut tranşa jocul, dacă nu se împiedica în minge la sub douăzeci de metri de poartă, înainte ca Doman să tragă tare, dar peste (min. 88). La capătul a trei minute de prelungire, centralul a fluierat de final, oferind un respiro mult căutat alb-violeţilor noştri.

Avem probleme, e clar. Sunt însă probleme fără soluţii imediate, deci trebuie să rezistăm cât putem de bine cu ce avem acum. Ionuţ Popa se simte obligat să folosească doi jucători aproape meci de meci, deşi aceştia nu ştiu dacă şi-au trecut în cont o acţiune constructivă tot sezonul. Greu de zis dacă ar putea să încerce pe altcineva, dar e bine că a revenit la alţi doi oameni care au dus greul anul trecut şi care, cum necum, merită să fie în primul unsprezece în acest moment. Important ne este să avem măcar opt dintre titularii de drept în teren, cu accent pe treimea defensivă. De acolo mai departe putem construi.

Bravo Poli!


Poli: Curileac - Creţu, Bocşan, Melinte, Ţigănaşu - Vaşvari, Šoljić - Munteanu, Croitoru, Mailat - Abraw

Schimbări:

Ćurjurić pentru Croitoru (min. 34)
Ciucur pentru Creţu (min. 46)
Doman pentru Munteanu (min. 73)

CR: ASU Politehnica - Poli 0:1 (0:0)

Mult trâmbiţatul duel al multiplelor personalităţi s-a desăvârşit în faţa a doar trei mii de spectatori pe Dan Păltinişanu, a nu ştiu câta probă la dosar că atâţia suntem, poliştii. Golul lui Abraw a decis un meci în care Poli (vs. Politehnica, pentru scopul acestei cronici) a lovit şi de trei ori bara şi a mai ratat o mână de şanse, dovedind din nou că nu avem eficienţă în ultima treime. Gazdele ar fi putut egala pe final, dar în general nu şi-au creat şanse de poartă. Meciul s-a încheiat în atât de familiarele scandări "AC Recaş nu e Poli", dacă mai exista vreun dubiu despre metafizica situaţiei.

Prima şi cam singura surpriză a serii a fost că Ionuţ Popa a titularizat toţi oamenii de bază, o decizie inspirată şi necesară, la cum a decurs jocul. Printre ei s-a aflat şi Marius Croitoru, revenit după multă vreme în tricoul lui Poli. N-am avut parte de un debut furtunos, cu ambele echipe tatonându-se în zona centrală. Şansele noastre au venit şi au trecut la câteva faze fixe, în vreme ce Politehnica a apelat în principal la un joc cu mingi lungi. Ca momente de poartă, ar fi de menţionat şutul moale al lui Munteanu (aprox. min. 20), două mingi trimise de puţin peste/pe lângă de Artean din marginea careului (min. 34 şi min. 45) şi mingea respinsă în propria bară de Staicu, la o liberă a lui Ţigănaşu (min. 39). De cealaltă parte, şansă mare am notat doar la ratarea aceluiaşi Staicu, scăpat singur cu Smaranda, din ofsaid nesemnalizat, şutul său scurgându-se mult pe lângă (min. 28).

Partea secundă a continuat pe aceleaşi coordonate, cu diferenţa că Poli a deschis destul de repede scorul. O minge lungă a lui Croitoru a fost preluată bine în flanc de Creţu, principalul servant al serii, iar centrarea sa l-a găsit liber pe Abraw în centrul careului, acesta învingându-l pe Bozoancă (min. 52). Ar fi trebuit să rezolvăm calificarea la următoarele faze, însă mingea n-a vrut să intre. Artean, care a evoluat cu multă ardoare, a prins bara după o combinaţie frumoasă în flancul stâng (min. 57), ca apoi tot căpitanul nostru să trimită din afara careului, tot în bară (min. 58)! Creţu ar fi putut încerca poarta în locul unei centrări la acţiunea în care l-a căutat pe Abraw (min. 65), după ce Mailat înşirase patru adversari într-o cursă pornită din propria jumătate, doar pentru a nu mai găsi forţa unei finalizări potrivite (min. 61). Nici şutul lui Munteanu n-a binevoit să găsească cadrul porţii, într-o serie de ocazii din care n-am scos tot ce era de scos. Pentru ASU Politehnica au apărut în continuare puţine oportunităţi, deşi fazele fixe au fost mereu cu emoţii, precum a fost şi şutul expediat în diagonală de Predescu, scurs pe lângă (min. 68). Era previzibil că odată cu apropierea finalului, tensiunea va creşte, iar pe acest fond, gazdele au ratat de puţin egalarea, când şutul lui Sorescu a fost întâi atenuat de Smaranda şi apoi prins de portar pe linia porţii (min. 86). Doman s-a trecut şi el pe lista oamenilor cu ratări în minutele de prelungire, când a ales un şut de la mijlocul terenului în locul unei curse spre poartă, mingea fiind prinsă de Bozoancă. Fluierul de final a consfiinţat rezultatul stabilit de Abrew, la capătul unui joc mai banal decât era de aşteptat. Cumva asta e, pasiunea unora e banalitatea altora.

Băieţii lui Ionuţ Popa continuă să evolueze fără multă convingere, chiar dacă astăzi diferenţa valorică a fost suficientă să ne asigure victoria. Şansele să repetăm izbânda cu Astra, prestând acelaşi joc, par reduse. Va fi, cu siguranţă, altfel de meci, fără încărcătura emoţională, pe alocuri tăciunoasă, a disputei din această seară. Până la urmă trebuie să apreciem că în ciuda lipsei ocazionale de vână, jucătorii au căutat să câştige, determinarea şi frustrarea lui Artean fiind grăitoare pentru situaţia noastră actuală: mai mult nu ne iese.

Bravo Poli!

Poli: Smaranda - Creţu, Melinte, Bocşan, Ţigănaşu - Artean, Vaşvari - Munteanu, Croitoru, Bîrnoi - Abraw

Schimbări:

Mailat pentru Bîrnoi (min. 46)
Ćurjurić pentru Croitoru (min. 66)
Doman pentru Munteanu (min. 85)

FCSB - Poli 7:0 (3:0)

Ca să nu dăm în depresie - cei care n-am dat deja - am să încep cu niște îmbărbătări. În primul rând trebuie uitat acest meci, în special scorul. O fi greu de suportat și de tratat ca pe o umilință, dar cel mai bun mod de a trece peste e să o iei în plin, să-i faci stop pe piept și s-o porți mândru, sau mãcar cu arogantã, ca pe o rană de război, cum a fost și cu acel 1-8 istoric, diferența fiind că acum nu are cine să cânte și să alunge tristețea.

Așteptările oricum nu erau mari de la acest meci, rezultatul nu era unul important, mai ales că în condiția noastră de acum, precum și a echipelor din preajmã, e clar că trebuie să uităm play-off-ul și să ne regrupăm cât mai repede. Doar că trebuie pus accent pe această regrupare, până nu e prea târziu, pentru că forma și atitudinea din ultimele șase meciuri arată cam ca în perioada finalului de sezon 2015/16.

Echipa de start arăta un pic de speranță, dar era clar un pariu, cu miza pe nou venitul Abraw și pe faptul că Mailat are de demonstrat ceva, mai ales că îl avea în față pe Enache în locul accidentatului Benzar. Mailat a vrut, dar n-a reușit, în timp ce Abraw chiar a arătat că poate fi util echipei, dar mai e nevoie de o perioadă de pregătire și integrare. Buba cea mare a fost defensiva, în special flancurile. Pe dreapta l-am avut pe Haruț la primul său meci din acest sezon și încă nerefăcut după probleme medicale, în timp ce în stânga, improvizația Ciucur s-a dovedit un eșec total, mai ales că nici Melinte nu a fost capabil să îl susțină.

Primul gol a picat în urma unei faze halucinante. Steliștii băteau un aut după o acțiune la poarta lor, deci am fi avut timp să ne regrupăm, dar când mingea trimisă de Budescu îl găseşte pe Gnohere, acesta are deja zece metri avans faţă de cel mai apropiat adversar - graţie unui "ieşiri" la ofsaid greşite a lui Soljic şi a marcajului larg oferit de Ciucur. Singur cu portarul, golul a fost o formalitate. Părea că gazdele nici nu se străduie, golul doi venind după o altă acțiune pe deficitarul flanc stâng.

Replica noastră a apărut după o pasă lungă ce i-a oferit lui Munteanu oportunitatea de contraatac, care l-a deschis pe Mailat, dar acesta din urmă a tras puțin pe lângă colțul lung, dintr-o poziție similară cu a lui Gnohere. Putea fi 1-2, dar s-a făcut 3-0, după ce Budescu a dat o pasă perfectă în adâncime. Šoljić a fost primul pe trasă dar n-a ajuns la minge, iar Gnohere s-a descotorosit cu ușurință de Haruț pentru a marca.

Și cam aici s-a încheiat povestea, căci să continui cu descrierea golurilor din repriza secundă ar echivala cu autoflagelarea. Ce m-a enervat cel mai mult este eliminarea ce a precedat ultimul gol, când Šoljić a vrut să dea dovadă de ambiție, a intrat prin alunecare să oprească mingea în interiorul careului, dar ochiul vigilent al pe veci „dragului” nostru Găman a văzut ceva ce numai el a văzut și a considerat să acorde un penalty si o eliminare fãrã sens. Și așa, pe lângă accidentările existente, ne-am mai trezit cu un absent nou în meciul următor.

Putem da vina pe linia defensivă improvizată sau pe lipsa de omogenitate a echipei datorată absenților. Dar mă uit peste echipa aliniată în finala cu Dinamo, pe același stadion, și nu văd mare diferență ca valoare, poate chiar un plus pentru cea de azi. Să fi fost dinamoviștii mai blânzi? Se poate. Azi n-a mers nimic, și nu doar în apărare, căci și la mijloc au fost multe greșeli. E clar că apasă tare și contextul actual. Am văzut frustrare în teren, iar după golul trei resemnare. Cam la asta cred eu, chibițând din tribună, că ar trebui lucrat, la partea psihologică. Care ar fi cauzele, problemele? Antrenorul, banii, nesiguranța, doar cei din teren pot spune. Nu pot decât să remarc cât de ciudat e să îți dispară brusc din echipă trei jucători, în ultimele două zile premergătoare meciului. Iar dacã accidentările sunt serioase, e prea devreme să avem atâția indisponibili - ceea ce trebuie să ne pună întrebări asupra pregătirii fizice.

Poli: Straton - Haruț, Šoljić, Melinte, Ciucur - Artean, Vaşvari - Munteanu, Ćurjurić, Mailat - Abraw 

Schimbări:

Doman pentru Haruț (min. 46)
Bîrnoi pentru Ćurjurić (min. 55)
Oprea pentru Abraw (min. 67)

Poli - Chiajna 0:3 (0:1)

În mod nesurprinzător, durerile de facere ale echipei nu s-au ameliorat peste această pauză. Chiajna a jucat ca o echipă matură, de top, cel puțin în comparație cu Poli, care deși a avut multe șanse de a egala, a ratat cu insolența unei echipe mici. Absența titularilor cântărește greu în compartimentul defensiv, dar mai grav este că alb-violeții par complet în derivă și nu se întrevedere o soluție ușoară.

Chiajna a intrat în meci cam cum am intrat noi în partida tur. Cert este că e mult mai ușor cu finanțare și în proximitatea Bucureștiului, unde colcăie de jucători care n-au putut să se impună la echipe mai mari. După aproape jumătate de oră în care alb-violeții n-au arătat mai nimic, golul a căzut în poarta noastră la capătul unei faze fixe prelungite: Bocșan a sărit pe sub minge în marginea careului, balonul a fost prelungit la Bumba, care l-a driblat din scurt pe Crețu și a înscris singur cu portarul. Am fi putut replica îndată (min. 32), la cea mai frumoasă construcție a meciului, cu Bîrnoi, Munteanu și Crețu activați în flanc, mingea trimisă în zona centrală fiind reluată tare de Vașvari, cu Albu interpus nefericit pe traiectoria mingii. Același Crețu a luptat exemplar pentru a centra pe colțul lung, de unde Doman a trimis cu capul de lângă Albu, însă doar în bară (min. 40), într-o fază în care se putea înscrie. Chiar înainte de pauză a mai urmat un duo de ocazii, prima la șutul plasat din careu, poziție laterală, expediat de Munteanu și respins acrobatic de portar, ca la a doua șutul lui Vașvari de la distanță fiind respins în față de același Caparco, mingea țopăind între Doman și Miguel, primul s-a băgat la șut, dar cumva n-au reușit  să trimită mingea în afara razei de intervenție a portarului, care a intervenit spectaculos.

Era clar că nu ne va fi ușor, după această serie de ratări, să întoarcem meciul în partea secundă. Repriza a început chiar foarte neconvingător, întâi cu un gol anulat eronat oaspeților pentru ofsaid, după ce aceștia profitaseră de plasamentul deficitar al lui Bocșan (min. 48). Nici n-am clipit bine, că un nou atac periculos al Chiajnei, de această dată facilitate de o ieșire greșită la ofsaid a lui Melinte, l-a lăsat pe Bawab liber în flanc, centrarea sa fiind trimisă (nesperat) pe lângă de Batin de la zece metri. După numeroase eforturi neconvingătoare de la distanță sau din preajma careului, două chiar cu bun potențial de finalizare, o minge de la douăzeci și cinci de metri a lui Artean a prins o ușoară deviere și s-a scurs pe lângă bara porții lui Caparco (min. 61). Chiajna a replicat degrabă, cu Batin ratând singur cu portarul, grație unei intervenții slabe în prealabil a lui Bocșan (min. 65). Au urmat o serie de schimbări, care au fragmentat partida, înainte ca alb-violeții să fie privați de un penalty clar, după ce Mailat a pătruns în careu și fundașul advers a alunecat, oprind balonul cu brațul - involuntar, dar decisiv (min. 77). Având în vedere și greșeala la împotriva Chiajnei din debutul reprizei, putem doar zâmbi amar. Jocul s-a tranșat la o nouă contră rapidă a oaspeților, cu Bocșan păcălit de săritura mingii rașchetate de Melinte, situație de care a profitat Bumba, finalizând elegant din marginea careului, fără șanse pentru Curileac (min. 80). Rapid, pe încă o contră, scorul a luat proporții neplăcute, Batin reușind în sfârșit să înscrie, cu mult timp și spațiu din interiorul careului nostru (min. 83). Am scăpat de alte neplăceri până la final, rămânându-ne să contemplam ce putem face să revenim pe linia de plutire.

În ciuda debutului greoi de partidă, Poli n-a jucat rău când s-a văzut condusă. Nu cred că se pune însă problema cine a jucat mai bine astăzi, Chiajna arătând că dispune de un capital deosebit de talent în jucători precum Bumba, Bawab și Cristescu. Poli, plutind în aer cu un Bocșan dezarmant de slab, ar fi putut conta doar dacă arăta precizie la finalizare - un punct slab al alb-violeților de-a lungul sezonului, chiar și când lucrurile mergeau mai bine.

Seria de coșmar are toate șansele să continue, urmând deplasarea la FCSB, jocul tensionant de Cupă cu ASU Politehnica și un joc acasă cu Astra. Cine să vină cu soluțiile?

Poli: Curileac - Crețu, Bocșan, Melinte, Ciucur - Artean, Vașvari - Munteanu, Bîrnoi, Bîrnoi - Miguel

Schimbări:

Mailat pentru Bîrnoi (min. 54)
Ćurjurić pentru Doman (min. 66)
Šoljić pentru Vașvari (min. 72)

Poli - Craiova 0:2 (0:1)

Alb-violeții își continuă forma slabă din ultimele patru partide, la capătul unui meci pe care ni l-am făcut deosebit de greu încă din prima repriză. Până la urmă doar inspirația lui Curileac a păstrat proporțiile scorului, mai ales după ce Țigănașu a văzut roșu oprind un adversar din poziție de singur cu portarul.

Culmea este că am fost aproape conduși la o gafă de proporții a lui Curileac, care a sărit pe o centrare ca apoi să fie trădat de priză, și craiovenii să rateze prima mare ocazie (min. 14). Jocul se contura a fi unul tacticizat, fără multe ocazii, și acest adevăr a ținut încă un sfert de oră. Atunci, Munteanu, controlând o minge în preajma careului nostru, a fost busculat cât să fie deposedat, iar implicit apărarea ne era pe nicăieri. Băluță, de departe cel mai fotbalist dintre jucătorii aflați pe teren astăzi, a trimis o centrare în fața porții, de unde Martic a avut ușoara sarcină de a trimite cu capul în poartă, asta după ce Bîrnoi îl uitase complet din marcaj (min. 27). Nici un minut mai târziu, scorul putea să devină egal, când Șeroni a fost împins în careu, în tentativa de a ajunge la o centrare țopăită a lui Munteanu, dar Istvan Kovacs a lăsat jocul să continue. Pe scurt, două faze discutabile tratate împotriva echipei noastre, care au înclinat decisiv raportul de forțe - dar dacă Popa e mulțumit de arbitraj, nu putem noi să ne plângem. Ne-am văzut foarte expuși la viteza oaspeților, care, profitând de spațiile apărute după deschiderea scorului, au înțepat rapid prin același Băluță, internaționalul craiovean plecând de la limita ofsaidului, dar Curileac i-a respins șutul cu piciorul (min. 29).  Balanța s-a înclinat aproape decisiv în direcția adversarilor noștri, când Mitriță a scăpat pe o contră la capătul unui corner bătut periculos în careu, Crețu și Vașvari nu au reușit să-l oprească, iar atunci când Țigănașu a făcut-o, a fost fault din poziție de ultim apărător (min. 33). Ne-am regrupat binișor cu om în minus, dar cu Șeroni retras fundaș stânga, capacitatea noastră ofensivă a scăzut dramatic. Tot Craiova s-ar fi putut desprinde în prelungirile reprizei, după un corner în care mingea a poposit la Datkovic în preajma careului mic, acesta trimițând cumva pe lângă.

Mai multe poze în galeria foto

Cu Crețu și Șeroni avertizați pe culoarul de la vestiare, respectiv proaspăt schimbatul Mitriță eliminat (dar Craiova rămasă în unsprezece), jocul s-a reluat în aceeași parametri. Când Vașvari a alunecat în fața lui Burlacu, tot Curileac s-a întins pentru a respinge șutul vârfului craiovean (min. 56), ca el să fie pe fază și la finalizarea destul de moale a lui Băluță (min. 71). După minute bune de neputință, alb-violeții au beneficiat de o primă fază periculoasă la poarta lui Calancea, Bocșan luându-l la țintă pe portar, irosind centrarea venită de la Munteanu. După ce Curileac l-a mai blocat o dată pe Băluță (min. 78), a venit și rândul oaspeților să tremure. Am avut întâi un apel la penalty refuzat, la o acțiune solo a lui Ciucur (Crăciunescu a zis c-a fost, dar...), după care Vașvari, fiind găsit de o liberă bătută de Munteanu, a trimis mingea cu boltă peste portar, pe care Calancea a scos-o cumva din cadrul porții cu vârful degetelor (min. 87). Oarecum conform așteptărilor, Craiova s-a desprins în final, la o acțiune în care apărarea noastră n-a mai putut să se replieze ca lumea, și Burlacu a pus capul din câțiva metri pentru a pune punct disputei (min. 89).

Era clar, din momentul în care ne-am trezit conduși, că vom avea viață foarte grea. Craiova s-a apărat aglomerat, a pasat mult mingea, obligându-ne să alergăm prelung. Deși Popa insistă pe lipsa atacanților, suntem de părere că ceva mai fundamental este în neregulă la echipă, care nu mai reușește să-și creeze șanse de gol. Astăzi, exceptând câteva faze fixe, n-am reușit nicio acțiune coerentă de atac. Da, nu avem atacant, dar nu avem nici, vorba lui Șeroni, mijlocaș central care să dea pasa de gol - croatul adus să-l înlocuiască pe Croitoru continuă să nu contribuie convingător la jocul echipei. Dar de la asta la fatalismul, deja tipic, al lui Popa, că fără trei jucători o să jucăm la retrogradare, e drum lung. Nu fiindcă nu s-ar putea chiar întâmpla, cât fiindcă insistă pe o presupusă lipsă de calitate a echipei - care, oricum ai lua-o, este peste ce aveam anul trecut. Nu știu dacă acest pesimism acut, folosit și ca scut, dar și ca lance, face bine pe termen lung.

Jocul care urmează cu Chiajna va fi decisiv pentru a da o direcție partidelor rămase de disputat în acest an. Cu siguranță nu va fi ușor.



Poli: Curileac - Crețu, Bocșan, Melinte, Țigănașu - Artean, Vașvari - Munteanu, Ćurjurić, Bîrnoi - Șeroni

Schimbări:

Mailat pentru Bîrnoi (min. 53)
Doman pentru Ćurjurić (min. 58)
Ciucur pentru Șeroni (min. 68)

Poli Iaşi - Poli 1:1 (1:0)

Am avut parte de un meci absolut neobişnuit la Iaşi, cu rezultatul final în dubiu chiar şi pe urma fluierul de final al unicului Alexandru Tudor. După ce gazdele au deschis scorul la ultima fază a primei reprize, partea a doua a fost piperată de decizii ciudate de arbitraj, totul culminând cu un gol anulat târziu Iaşului în minutul 90+1. Astfel, când Şeroni a înscris în minutul 90+5, impresia comentatorului Digi era că Poli doar ce-a redus din handicap. Concluzia? "Se pare că golul gazdelor nu a fost validat, aşadat scor final 1-1, la revedere."

Să le luăm pe rând. Conform aşteptărilor, jocul a fost unul deschis încă de la debut, dar lipsa de calitate la ultima pasă a limitat numărul ocaziilor de ambele părţi. După zece minute de dominare teritorială a alb-violeţilor, culminată cu un şut pe poartă (din poziţie grea) al lui Munteanu, gazdele au preluat iniţiativa. A părut evident degrabă că flancurile sunt zone bune de desfacere ale acţiunilor de atac, cu Ţigănaşu şi Ciucur suprasolicitaţi numeric în mai multe rânduri. Mai mult de atât, suferinţa defensivă ne-a fost accentuată de accidentarea lui Cânu, care a trebuit înlocuit cu Bocşan (min. 28). În ciuda acestor condiţii, exceptând două reluări care nu au prins cadrul porţii, ieşenii n-au beneficiat de ocazii semnificative. Poli a dat semne de viaţă la un corner, când Artean a dat cu capul, însă fix pe centrul porţii (min. 33), iar în replică Andrei Cristea a trimis şi el cu capul la o centrare plecată din flancul nostru drept, Curileac reuşind să reţină (min. 35). Au urmat două oportunităţi ale lui Şeroni, vârful de conjunctură al zilei, dar nici la cornerul lui Munteanu şi nici la centrarea din mişcare a acestuia (min. 40, min. 41) nu am prins cadrul porţii. Şi aşa, la ultima fază a reprizei, gazdele au corner, nimeni nu-l marchează pe Kizito, care pune capul la mingea trimisă pe colţul scurt de Cristea şi intrăm la pauză în dezavantaj.

Cum a debutat partea secundă, jocul a fost oprit cu Bîrnoi zăcând accidentat pe gazon. Acesta încasase un cot în faţă de la Tiago şi după cinci minute în care capul i-a fost imobilizat, a urmat încă o schimbare forţată pentru Ionuţ Popa. Iaşul a profitat ulterior de spaţiile din apărarea noastră şi s-a prezentat cu multă convingere în preajma careului lui Curileac, dar lipsa pasei finale de calitate i-a costat. Alb-violeţii, deşi păreau uşor buimaci, au ajuns şi ei de mai multe ori prin preajma careului advers, însă neinspiraţia lui Munteanu a curmat majoritatea acţiunilor. Cea mai mare oportunitate i-a parvenit mijlocaşului dreapta după recuperarea lui Vaşvari, mingea ajungând la Şeroni care i-a pus-o pe tavă lui Munteanu în 22 metri, acesta a preluat larg şi n-a reuşit să mai profite de situaţia de unu la unu cu portarul (min. 60). Nici nu s-au terminat bine reluările cu această ratare, că ne-am trezit cu Mailat într-o altă situaţie de singur cu portarul, dar şi şutul acestuia a fost deturnat din drumul spre gol. Gazdele făceau un pressing agasant, în acelaşi tipar însă, astfel că atunci când Şeroni a fost deschis bine de Ţigănaşu, şansa egalării ne-a mai revenit o dată - mingea negăsind cadrul porţii (min. 67). După o perioadă în care am tremurat prelung, tensiunile au crescut intempestiv când Ciucur a trimis o minge către Curileac cu genunchiul şi Tudor a dat liberă indirectă din sub zece metri. Am scăpat cu faţa curată. A urmat intrarea lui Doman, care a adus cu sine slalomurile obişnuite, văduvite de o pasă bună odată ce spaţiul fusese creat. Libera scoasă de Munteanu în marginea careului a fost catapultată direct în aut de Ţigănaşu (min. 88), care a ţinut să arate că poate mai bine şi la următoarea noastră fază de atac a finalizat în forţă, mingea ciupind bara înainte de a merge peste (min. 89).

Apoi, în primul minut de prelungire haos la TV: Tiago a pătruns în zona centrală, a tras din marginea careului, şutul său a fost deviat de un coechipier şi l-a depăşit pe Curileac. În ciuda protestelor vehemente ale portarului, toată lumea îl felicita pe marcator, scorul a trecut la 2-0 şi comentatorul a început să peroreze despre cum victoria Iaşului este una meritată. Treizeci de secunde mai târziu, cu maximă subtilitate, afişajul de pe ecran a trecut de la 2-0 la 1-0, deşi nu ai fi putut deduce din comentariu că golul a fost anulat. Privind reluările, prima impresia a fost de ofsaid clar, a doua nu chiar aşa de clar. Oricum, jocul părea să meargă şi aşa spre victoria gazdelor, care ţineau eficient de minge în jumătatea noastră, până la recuperarea lui Munteanu, în preajma propriului careu (min. 90+5). Faza care a urmat a fosta o contră de toată frumuseţea: un-doi Munteanu-Şeroni, primul a deschis jocul în stânga la Vaşvari, acesta a urcat cu mingea la picior şi l-a deschis pe Ţigănaşu, a cărui centrare a mers ţintit la Şeroni, ajuns pe nevăzute în careul advers, unde s-a aruncat asupra balonului fără menajamente şi l-a împins în poartă, lovindu-se în acelaşi timp cu tibia de bară. De abia după fluierul final am avut confirmarea rezultatului, un punct nesperat, dar important pentru a rupe puţin din negativismul ultimelor prestaţii.

Nu mai zic nimic, că deja m-am întins prelung. Pariul lui Popa, cu Şeroni vârf, a dat roade, dar prestaţia echipei în ansamblu n-a convins. Ne mai rămâne să aşteptăm verdictul la accidentările suferite de Cânu, Bîrnoi şi Şeroni, înainte de ultima etapă a turului, cu CSU Craiova.




Poli: Curileac - Ciucur, Melinte, Cânu, Ţigănaşu - Artean, Vaşvari - Munteanu, Ćurjurić, Bîrnoi - Şeroni

Schimbări:

Bocşan pentru Cânu (min. 28)
Mailat pentru Bîrnoi (min. 51)
Doman pentru Ćurjurić (min. 77)

Voluntari - Poli 1:0 (0:0)

Nu era deloc rău egalul. Dar neatenția colectivă din minutele de prelungire a permis gazdelor să înscrie un gol nesperat.

Poli n-a deplasat nici un atacant la Ploiești și a lăsat un loc liber pe bancă, Daniel Florea refuzând contractul oferit de club. Astfel, Ionuț Popa a aliniat o echipă fără vârf, cu o linie ofensivă formată din cei doi laterali Munteanu și Bîrnoi, și mijlocașii croați Šoljić și Ćurjurić. Și n-a fost prea rău, echipa părând un pic mai coezivă decât în meciul cu Sepsi.

Prima parte a meciului am cam controlat-o, ținând mingea jos, pasând mult, ce-i drept mai mult în parte inferioară a terenului. O primă ocazie a realizat-o Vașvari chiar în minutul 4, cu o pasă filtrantă ce l-a lăsat pe Bîrnoi singur cu portarul, dar fiind în unghi, n-a găsit soluția cea mai bună, ci a trimis mingea în brațele portarului.

Gazdele au replicat mai mult prin faze oarecum surprinzătoare, cum a fost cea din minutul 9, când Cernat a trimis direct pe poartă dintr-o poziție laterală tipică pentru o centrare. Dar Curileac nu s-a lăsat păcălit. De menționat și că faza a pornit de la un aut bătut lung, execuție ce ne-a mai dat bătăi de cap pe parcursul acestui meci.

La poarta adversă n-am mai creat ocazii periculoase o perioadă bună, doar Ciucur, Munteanu și Vașvari încercând să surprindă cu șuturi de la distanță, fără însă a pune probleme portarului. În minutul 33, Munteanu trimite un corner la colțul lung, unde Šoljić trimite fără preluare pe spațiul porții. Portarul era bătut, dar Popescu respinge mingea din drumul său către gol.

Finalul reprizei a aparținut gazdelor, cu două șuturi periculoase ale lui Popadiuc, în minutele 42 și 43. Mai întâi, mingea ajunge dintr-un blocaj în careu la acesta, care trimite din prima, dar Curileac rămâne pe picioare și parează. Al doilea șut, de pe la 22 de metri a trecut de puțin de bara laterală, fiind și deviată de Melinte.

Repriza secundă avea să fie una și mai anostă și săracă în ocazii. Poli a părut, logic, mulțumită cu egalul, dar și tot mai vlăguită și lipsită de idei, pe când echipa lui Niculescu n-a vrut să riște prea mult. Dacă meciul trecut Popa s-a hazardat și a făcut două schimbări la pauză, acum a stat prea mult fără reacție, făcând prima schimbare abia în minutul 72.

Dar până atunci, gazdele și-au trecut în cont o mare ratare în minutul 57, când Tudorie a prelungit o pasă cu călcâiul deschizându-l pe Popadiuc printre Melinte, prins prea în față, și Ciucur, rămas un pic în urmă. Dar, atacantul gazdelor a trimis mult peste deși mai avea doar portarul de învins. În minutul 71, Artean rămâne la minge în ciuda a două contre puse de oponenți și trimite printre picioarele unui fundaș, puțin pe lângă poartă. În rest, faza cea mai des întâlnită a fost fie cu Šoljić, fie cu Ćurjurić prinși în ofsaid, semn că sistemul improvizat de azi nu le-a prea priit.

Schimbările făcute de Popa în minutele 70-80 - Mailat și Doman - au animat un pic jocul. Dar fiind așa târziu în meci și cei doi fiind jucători de fantezie și de explozie, au avut prea puțin timp la dispoziție, astfel că au încercat prea mult să rezolve de unul singur. Și mă refer în special la Doman care s-a remarcat în două faze: în prima a driblat și a driblat și a driblat, până s-a închis singur și a cerșit un fault când a pierdut mingea. Apoi și-a asumat execuția unei lovituri libere, deși pe teren erau mulți alți executanți, dar a șutat ca la rugby.

Totuși, în minutul 86, aproape că și-a spălat păcatele. Mailat s-a zbătut pentru o minge care în cele din urmă ajunge la Doman, acesta se infiltrează printre fundași și ar fi scăpat singur cu portarul, dacă Achim nu l-ar fi blocat cu cinism și cu prețul celui de-al doilea cartonaș galben. Privind în retrospectivă, a fost o decizie foarte inspirată a fundașului ilfovenilor, căci lovitura liberă a părut un pic prea în față pentru execuția lui Vașvari care a trecut puțin peste poarta. Iar eliminarea parcă ne-a creat o falsă impresie că nimic (rău cel puțin) nu se mai poate întâmpla.

Dar răul s-a întâmplat, în minutele de prelungire. Totul a pornit de la o apărare superficială ce i-a primis lui Pârcălab să șuteze din mijlocul careului, mingea fiind respinsă în corner. N-am înțeles de ce, dar Popa a decis că acesta este cel mai bun moment să îl introducă pe Șeroni în locul lui Munteanu. Nu că ar fi greșit propriu-zis la corner, dar mi se pare cea mai nepotrivită schimbare posibilă la o fază fixă, în minutul 92, după un meci de uzură, într-o echipă venită pe un drum de 10 ore și care deja era cu gândul la drumul de întors.

În fine, Marinescu execută cornerul la corțul scurt, Šoljić nu interceptează, din pământ sare printre Melinte și Mailat, Curileac respinge cum poate, apoi este mascat de Cânu și un adversar, în timp ce mingea se lovește de Tudorie care e pe fază și înscrie din acea învălmășeală.

Și așa s-a năruit discursul cu „meci echilibrat”, „rezultat echitabil”, „punct important” și este înlocuit doar de frustrare.

E o înfrângere nemeritată, având în vedere că din calitate de oaspeți am și controlat jocul pe alocuri, dar e în totalitate o înfrângere survenită din cauza noastră. Orice lamentare e degeaba în acest moment. Fotbalistic echipa trebuie să izbutească mai mult, cu ceea ce are la dispoziție. Este singurul lucru la îndemâna ei. De restul, trebuie să se ocupe altcineva. Din fericire, echipa a arătat că poate, dar acum trebuie să arate mai mult în cele două meciuri rămase din tur.

 

Poli: Curileac - Ciucur, Melinte, Cânu, Țigănașu - Artean, Vaşvari - Munteanu, Šoljić, Ćurjurić, Bîrnoi

Schimbări:

Mailat pentru Bîrnoi (min. 72)
Doman pentru Ćurjurić (min. 78)
Șeroni pentru Munteanu (min. 90+1)

Poli - Sepsi Sf. Gheorghe 0:0

Temerile lui Ionuț Popa exprimate înainte de meci s-au adeverit și nu am reușit să punctăm o nouă victorie, de data asta în fața unor adversari vizibil mai modești. După accidentarea lui Drăghici suferită în meciul cu Dinamo, am tras ponoasele faptului că nu am adus un atacant în locul lui Bud. În plus, mai mulți jucători au evoluat sub forma obișnuită, iar rezervele nu au adus o schimbare pozitivă în joc. Astfel, cu toate că am dominat meciul, judecând după ocazii, ne-am putea declara mulțumiți că nu am pierdut acest meci.

Debutul de meci ne-a văzut atacând, prima ocazie apărând un urma unei lovituri libere executată de Munteanu (min. 10). Acesta a trimis spre vinclul colțului lung, dar din păcate nu a prins și spațiul porții. Gazdele au ripostat un minut mai târziu, când Șeroni nu se afla la postul său de fundaș stânga, astfel că Nikolić a profitat de spațiul larg, a primit mingea și a ajuns față în față cu Curileac, dar a trimis slab pe lângă el, permițându-i lui Melinte să ajungă și să respingă de pe linia porții. Bîrnoi intrase foarte ambițios în meci, iar în minutul 13 și-a creat o mare șansă după ce Munteanu l-a deschis pe partea stângă. Acesta a fentat fundașul și a șutat tare la colțul scurt, dar portarul s-a aflat la post.

Mai multe poze în galeria foto

Mă entuziasmasem că vom avea parte de un meci spectaculos. Chiar din acel moment jocul a început să treneze. Deși am dominat, Curileac neavând ce să mai apare tot restul reprizei, nici nu am fost în stare să producem ceva notabil. Doar Cânu a ajuns să finalizeze cu capul peste poartă o lovitură de colț, dar restul fazelor fixe au cam fost respinse de adversari. Iar în afara unei faze în care Bîrnoi a driblat vreo cinci jucători, fără însă să găsească soluția unei pase, n-am avut pic de fantezie.

Deși nu părea încă tragic, Ionuț Popa avea să ia măsuri chiar la pauză, cu o dublă schimbare. Unicul atacant din lot i-a cedat locul lui Ciucur. Bianconi nu reușise din nou nimic, decât să se enerveze și să obțină un cartonaș galben. Čurjurić, care era clar de dinaintea meciului că va intra în repriza secundă pentru a se integra în jocul echipei, l-a înlocuit pe Šoljić, mijlocașul care a avut cele mai multe pase greșite astăzi.

Din păcate, schimbările nu au avut efectul scontat. Croatul încă nu a intrat în parametrii normali, iar Ciucur ca atacant a fost ca inexistent, ceea ce l-a forțat pe Popa să producă o altă fantezie: Șeroni atacant. Nu că n-ar fi putut da roade, dar e genul de risc pe care îl faci atunci când echipa se bazează mai mult pe ambiție și entuziasm, poate chiar disperare, cum a fost la meciul decisiv de la Mediaș din sezonul trecut. Pe când acum, când echipa dicta jocul, mutarea a produs o degringoladă generală, fără o logică în construcție. Ca să nu mai spun că Ciucur nu s-a descurcat deloc în rolul de fundaș stânga, fiind ori depășit foarte ușor, ori prins prea în față.

În aceste condiții, nu ne-am mai creat mari ocazii, iar cele ce au fost, au părut mai degrabă întâmplătoare, cum a fost centrarea cu exteriorul a lui Munteanu din debutul reprizei secunde, care din cauza efectului mai avea un pic și intra pe colțul lung al porții. Tot Munteanu a centrat bine în minutul 57, Vașvari i-a luat fața adversarului, dar n-a mai reușit să pună latul destul de bine și a trimis pe lângă.

O singură fază a delectat privirea suporterului de fotbal, pornită de la o recuperare a lui Artean, care apoi a conlucrat cu Munteanu pentru a deschide construcția, mingea a trecut apoi din picior în picior pe partea opusă, până la Bîrnoi care a așezat mingea pentru un șut, dar acesta a fost blocat.

După o lungă perioadă de acalmie, Sepsi a început să profite de degringolada din apărarea noastră, în special de ieșirile neinspirate ale lui Melinte, care s-a încurcat teribil. În minutul 72, Nikolić a primit o pasă lungă și a trecut ușor de fundașul nostru, dar din fericire, fostul polist nu a știut din nou ce să facă în fața lui Curileac, care l-a blocat.

Popa nu prea a mai avut încotro, decât să îl introducă și pe Mailat, căci Bîrnoi dispăruse din nou din joc după minutul 60. Deși primele acțiuni ale acestuia au denotat delăsare, în minutul 84 i-a centrat lui Șeroni, care și-a prelungit mingea, iar dintr-un unghi închis a trimis peste poartă. Cinci minute mai târziu, tot Mailat s-a luptat pentru o minge pe stânga, a câștigat-o și i-a pasat aceluiași Șeroni în mijlocul careului. Fundașul-atacant a trimis un șut năprasnic, dar portarul advers a parat. Oaspeții puteau și ei să dea lovitura la chiar ultima fază, dar Curileac a fost din nou la post.

E clar că sunt două puncte pierdute, mai ales în lupta pentru un loc de play-off, ce ar putea ajuta clubul enorm din punct de vedere financiar. Dar pe de altă parte, este al cincilea meci la rând fără înfrângere, iar constanța este și ea importantă. Pe moment, Ionuț Popa trebuie să vină cu soluții pentru problemele din meciul de azi. Dacă nu avem atacanți, trebuie pregătită echipa astfel încât să se descurce și fără, ceea ce a mai arătat că poate. Ar fi destul de benefic și ca Mailat să revină la situația de acum câteva meciuri.

Intrăm într-o perioadă grea, cu o intermediară și două deplasări consecutive, dar ar fi excelent și deloc imposibil dacă nu am mai pierde nici un meci din ultimele trei ale turului.

Poli: Curileac - Creţu, Melinte, Cânu, Şeroni - Artean, Vaşvari - Munteanu, Šoljić, Bîrnoi - Bianconi

Schimbări:

Čurjurić pentru Šoljić (min. 46)
Ciucur pentru Bianconi (min. 46)
Mailat pentru Bîrnoi (min. 64)

Dinamo - Poli 1:2 (1:1)

Victoriile cu Dinamo se lasă adesea aşteptate, dar când vin, ştiu ele ce fac. Băieţii lui Ionuţ Popa au întors astăzi rezultatul în deplasarea bucureşteană, reuşind să învingă prin atitudine, nu mica ciupeală. Golurile semnate de Vaşvari, din penalty, şi de Drăghici s-au dovedit suficiente, deşi ocazii pentru alte reuşite au mai fost. Toamna aceasta, aparent, ar putea să ne aducă o recoltă bună.

Chiar dacă Dinamo a avut ocaziile mai mari şi mai multe în prima parte, alb-violeţii au arătat capacitatea de a retalia. Punctul nevralgic al apărării nostre s-a dovedit a fi Şeroni, pus frecvent sub presiune de rapidul Costache. Nici nu începuse bine partida, că Şero şi-a pierdut omul din marcaj, doar preluarea sa lungă permiţându-i lui Curileac să închidă unghiul de şut (min. 2). Presiunea gazdelor a continuat, alimentată şi de două intervenţii nesigure ale portarului nostru, însă cumva scorul a rămas egal, chiar şi după o altă ratare mare a lui Costache, din interiorul careului (min. 14). Poli a replicat, finalmente, prin Drăghici, servit ideal între fundaşii centrali de către Šoljić, dar finalizarea din optsprezece metri n-a avut nici forţă, nici plasament (min. 15). După ce Cânu a trimis peste la un corner (min. 20), a urmat o serie de şuturi de la distanţă înspre poarta lui Penedo, dintre care doar al lui Vaşvari a arătat cât de cât periculos (min. 28). Deşi jocul se echilibrase, apărarea noastră a cedat la scurt timp (min. 30), când o pasă între Cânu şi Şeroni l-a găsit tot pe Costache, iar acesta nu a mai iertat cu o finalizare precisă. Egalarea a venit degrabă, la o acţiune plecată din piciorul lui Şeroni, mingea lungă ajungând la Bîrnoi în careul advers, unde acesta a dat balonul pe lângă Penedo, care l-a agăţat cauzând penalty (min. 35). Vaşvari a executat cu siguranţă. Exceptând un şut pe lângă al lui Hanca şi o minge prinsă pe centrul porţii de Curileac, până la pauză nu s-a mai întâmplat nimic notabil.

Deşi alb-roşii au avut o şansă în debutul reprizei secunde, când Nemec a dat pe lângă cu capul, avea să fie un foc de paie pentru că Poli urma să domine ostilităţile. La capătul unei perioade de presiune, la noi a intrat nou-venitul Ćurjurić, care la prima atingere de balon a irosit o ocazie cu poarta goală, trimiţând peste la faza muncită de Drăghici (min. 56). Un minut mai târziu, centrarea la colţul lung a lui Munteanu l-a găsit bine pe Bîrnoi, însă nici latul acestuia nu a binevoit să găsească cadrul porţii. Finalmente, ce trebuia să se întâmple, s-a întâmplat la recuperarea lui Vaşvari, care a înainte spre poartă în tandem cu Drăghici, l-a deschis pe acesta singur cu portarul şi vârful nostru n-a mai iertat (min. 63)! Jocul trebuia tranşat imediat, însă acelaşi Ćurjurić, la capătul unei alte pase de la Drăghici, a trimis peste din unsprezece metri (min. 67). Dinamo părea blazată, dar şi aşa ar fi putut egala când Creţu s-a întins să respingă cu capul o centrare dificilă, trimiţând spre vinclul propriei porţi, de unde Curileac a reuşit cumva să pareze! Deşi Poli a predat iniţiativa, gazdele s-au dovedit incapabile să creeze ceva consistent, asta în ciuda faptului că apărarea noastră nu a arătat deosebit de solidă. Cum, necum, exceptând o liberă peste din douăzeci de metri (min. 77) şi un şut de la distanţă la chiar ultima fază a jocului, Dinamo n-a mai încropit nimic, iar alb-violeţii au ţinut reduta sus, trecându-şi în cont o victorie deosebită în Ştefan cel Mare.

A treia victorie la rând ne propulsează în play-off, la doar două puncte de locul doi al clasamentului. Urmează alte trei partide din care se poate mânca o pită, cel de acasă cu Sepsi, şi apoi două deplasări la Voluntari şi la Iaşi, înainte să încheiem turul acasă cu Craiova. Trebuie să rămânem montaţi şi concentraţi, să adunăm cât mai multe puncte în acest moment propice şi liniştit pentru club, cu dările aproape la zi pentru prima oară în ceea ce pare a fi o mie de ani.

Bravo Poli!

Poli: Curileac - Creţu, Melinte, Cânu, Şeroni - Artean, Vaşvari - Munteanu, Šoljić, Bîrnoi - Drăghici

Schimbări:

Ćurjurić pentru Šoljić (min. 56)
Bianconi pentru Drăghici (min. 76)
Ciucur pentru Munteanu (min. 89)

Juniori U19 şi U17: Poli - LPS Banatul

Etapa a cincea a fazei de calificare pentru Turneul de Elite a pus față în față cele două grupări ale lui Poli, la U19 și la U17, cu echipele omoloage de la LPS Banatul. În ambele categorii se anunţau a fi meciuri importante, însă echilibrat a fost unul singur dintre ele.

U19: Poli - LPS Banatul 5:0 (2:0)

La U19, echipa antrenată de Victor Collins a dispus fără mari probleme de adversari, cu scorul de 5:0 (2:0). După ce Sîrbu a pus capul la un corner al lui Ochea (min. 5), acelaşi impozant număr nouă a fost pe fază la mingea şutată în bară de acelaşi Ochea (min. 35). Oaspeţii puteau reveni după pauză, când Cochinţu a intervenit hazardat la un adversar, pe care l-a faultat în careu, însă parada lui Trifon a ţinut poarta noastră intactă (min. 54). Ne-am desprins repede prin golurile lui Iseini (min. 57) şi Sevici (min. 66), cei scăpaţi liberi în zona centrală graţie paselor semnate de Bonda, respectiv Podină. Ultima reuşită a partidei i-a aparţinut aceluiaşi Iseini, care a profitat de o nouă dovadă de letargie în apărarea LPS-ului (min. 85). Oaspeţii ar fi trebuit să marcheze golul de onoare la una din fazele de final ale jocului, însă nici din câţiva metri, cu poarta goală în faţă, nu au reuşit să o facă.

U17: Poli - LPS Banatul 1:1 (0:1)

La U17 duelul s-a dovedit mult mai echilibrat, cu un scor final de 1:1 (0:1). Echipa pregătită de Alin Paleacu s-a aflat mai mereu cu jumătate de pas în urma adversarilor, care au controlat prima repriză. După câteva semi-ocazii de a marca ale LPS-ului, respectiv una în replică a alb-violeţilor, oaspeţii au deschis scorul înainte de pauză, când o minge şutată în apărătorii noştri a ajuns cu şansă la un jucător în portocaliu, care nu l-a iertat pe Mosoarcă din interiorul careului (min. 37). Oaspeţii au avut două mari şansa de a se desprinde, una chiar la debutul părţii secunde şi una spre finalul ei, dar altfel jocul s-a înclinat mult înspre poarta LPS-ului în repriza a doua. Şansele de gol nu s-au concretizat însă, excepţie făcând o lovitură de cap respinsă cu piciorul de portar, căci odată ajunşi în faţa careului, alb-violeţii au părut lipsiţi de idei. Egalarea a căzut in extremis (min. 77), după un fault acordat uşor aproape de colţul terenului: Toboşaru a executat şi David a pus excelent capul. Finalul s-a disputat pe muchie de cuţit, fără ca vreuna dintre formaţii să marcheze însă, astfel că poliştii au scăpat din mână primele puncte în competiţie - dar au scos un egal important.

Ca remarcaţi, m-aş opri poate asupra lui Ochea de la echipa U19, care a evoluat în spatele vârfului, Sîrbu, precum şi a portarului Trifon, care a mai avut două intervenţii bune pe lângă penalty-ul parat. Diferenţa de valoarea între echipe fiind mare, mi-e greu să trag multe alte concluzii.

Echipa U17 îi propune pe Toboşaru şi Kecskes, pe impozantul portar Mosoarcă, şi eventual pe fundaşul stânga, Codrea. Toboşaru, în mod special, a atras atenţia prin tehnicitatea sa, fiind un jucător scund şi iute, în vreme ce Kecskes, venit de la Satu Mare, pare un mijlocaş central capabil să joace cu capul sus. Astăzi a contat şi introducerea lui Grosu, care a dus lupta în flancul drept, ca pe final să obţină libera din care s-a înscris.

În vreme ce Poli U19 are cinci din cinci victorii şi controlează clar seria de calificări pentru Elite, Poli U17 rămâne în frunte, dar are nevoie de măcar un egal în prima etapă a returului cu ASU Poli, pentru a rămâne stăpânii propriului destin.


U19: Trifon - Dorobanțu, Cochințu, Demenescu, Podină - Andreici, Bonda - Ursu, Ochea, Iseini - Sîrbu

Schimbări:

Sevici pentru Sîrbu (min. 62)
Popeţ pentru Trifon (min. 68)
Gavruţă pentru Cochinţu (min. 72)
Andreca pentru Podină (min. 75)
Horvath pentru Bonda (min 80)


U17: Mosoarcă - Târțău, David, Bain, Codrea - Românu - Chiriac, Vereș, Kecskes - Toboșaru, Dobrincu

Foca pentru Vereş (min. 30)
Grosu pentru Chiriac (min. 46)
Vancea pentru Dobrincu (min. 60 aprox.)
Taşcă pentru Românu (min. 72)

Poli - CFR Cluj 4:3 (2:0)

Meci demențial pe Dan Păltinișanu, unde Poli a făcut instrucție cu liderul-neînvins-înainte-de-astăzi, terminând în corzi pe seama a zece minute de nesporitivitate și de slăbiciune. Desprinși la patru goluri în minutul șaizeci, grație reușitelor semnate de Munteanu, Cânu, Drăghici și din nou Munteanu, CFR a revenit în doar șapte minute, dar, conform realității de până atunci din teren, n-a avut capacitatea să smulgă vreun punct. Emoțiile din final au căzut greu la stomac, însă ceea ce a jucat Poli până în ultimele douăzeci de minute a fost peste tot ce am văzut din partea unui club de fotbal din Timișoara de multă, multă vreme.

De abia așezat pe scaun (min. 2), am ridicat privirarea să-l văd pe Munteanu ochindu-l pe portarul Vâtcă de la treizeci de metri - mingea a plecat cu boltă promițătoare, Vâtcă părea ușor expus la câțiva metri în fața liniei porții, și, și, și...ce gol! Am zis că ne-am procopsit cu șansa cutezătorului, dar jocul a continuat într-un ritm sigur, iar clujenii n-au ajuns periculos în preajma careului nostru. Noi ne-am văzut de ale noastre, luptând pentru fiecare minge și ținând adversarul la atenție. Știam că fazele fixe pot conta mult, iar cornerul obținut de Munteanu la mijlocul reprizei a făcut diferența (min. 32): mijlocașul dreapta a și executat, mingea l-a găsit pe Cânu venind lansat în centrul careului, și fundașul, din săritură, a trimis pe lângă Vâtcă pentru a ne desprinde pe tabelă! Accidentarea lui Țigănașu ne-a dat ceva emoții, însă până la pauză tot Poli ar fi putut înscrie, fie la șutul razant al lui Šoljić (min. 39), de la douăzeci și cinci de metri, fie la faza personală spectaculoasă a lui Bîrnoi (min. 45), care a trecut de doi adversari în marginea careului, finalizând cu un șut din unghi închis, parat de portar.

Mai multe poze în galeria foto

Deși am crezut că repriza secundă va începe cu alb-violeții pe metereze, ocaziile au curs în aceeași direcție. La prima (min. 49), Ciucur a tras din marginea careului și Vâtcă a respins, dar la a doua (min. 55) nimeni n-a mai avut ce face: tot Ciucur trage, mingea capătă boltă din deviere, și Drăghici profită de comunicarea proastă între adversari, ajunge primul la balon, pe care-l plasează pe lângă portar! Neverosimilul avea să se desăvârșească atunci când Šoljić a recuperat la mijloc (min. 60), Crețu a făcut un efort deosebit să ajungă la minge în flanc, i-a trimis lui Munteanu, acesta întâi a preluat larg, cu șansă mingea i-a revenit, a făcut un un-doi cu Bianconi, primul șut i-a fost respins de fundașii adverși, dar la al doilea nimeni nu s-a mai putut opune. Popa a epuizat schimbările după această a patra reușită, dar totul părea rezolvat, cu oaspeții aparent incapabili să ofere o replică. Introducerea lui Balde a dinamizat însă atacul CFR-ului. Revenirea oaspeților a plecat de la o fază orchestrată de Alexandru Tudor (min. 74), care nu i-a permis lui Melinte să reintre (deși jocul fusese întrerupt), clujenii ne-au prins pe o contră după mingea pierdută de Mailat, Crețu a strâns în centru și Balde a rămas liber în dreapta, iar senegalezul a trimis printre picioarele întins ale lui Curileac. Apoi, cu Šoljić căzut la centru, oaspeții nu au dat mingea afară (min. 77), au profitat de surprinderea noastră generală, precum și de ieșirea târzie la ofsaid a lui Crețu, iar Balde a repetat execuția de mai devreme. Puțin în corzi, am intrat complet în ele când Nistor a urcat nejenat vreo treizeci de metri cu mingea, a trimis o centrare tare înspre careu, la care Cânu a pus capul și a deviat-o peste Curileac, pentru a redeschide soarta jocului (min. 81). Din fericire și cumva în ciuda tuturor presentimentelor sumbre, alb-violeții s-au reașezat mental, iar în afară de două intervenții stângace ale portarului nostru, clujenii n-au mai reușit să creeze mult pericol. Fluierul de final ne-a izbăvit după patru minute de prelungire, punând capăt unei seri deosebite de fotbal.

Propun să rămânem cu prestația excepțională până la ultimele douăzeci de minute, cu primul gol al lui Muntenau, și cu atmosfera deosebită oferită de tribuna 1, pentru că, la urma urmei, rămânem și cu cele trei puncte. Suferința de final își găsește cauzele atât în situațiile descrise mai sus, cât și în schimbările nereușite efectuate de Popa în partea secundă a meciului, cu Bianconi steril în afară de faza golului patru, și Mailat pierzând mingea în două faze concretizate cu gol de oaspeți. Se întâmplă.

Poli arată ca o echipă spectaculoasă, reușind astăzi improbabilul: să bată liderul neînvins, ca acum zece ani, (atunci prin alt gol magnific, semnat de Aliuță) și să stea aproape de zona de play-off.

Bravo Poli!

Mai multe poze în galeria foto

Poli: Curileac - Crețu, Melinte, Cânu, Șeroni - Artean, Šoljić - Munteanu, Bîrnoi, Țigănașu - Drăghici

Schimbări:

Ciucur pentru Țigănașu (min. 35)
Bianconi pentru Drăghici (min. 58)
Mailat pentru Munteanu (min. 64)

Mediaș - Poli 0:2 (0:2)

Chiar și cu un om mai puțin pe teren întreaga repriză secundă, Poli a reușit o victorie destul de clară pe terenul echipei cu cea mai slabă defensivă din campionat. Multe s-au schimbat de la meciul de acum două luni, când alb-violeții treceau de la agonie la extaz și din nou la agonie, apoi la extaz.

Destul de multe a schimbat și Ionuț Popa. Așa cum a promis, l-a titularizat pe Drăghici, dar surpriza a fost la mijloc, unde Mailat a fost taxat, aș zice eu atât pentru gestul depunerii memoriului, cât și pentru prestațiile neconvingătoare din ultimele două partide. În locul său, Bîrnoi a revenit pe postul său tradițional de mijlocaș central, în timp ce Popa a apelat la calitățile polivalente ale lui Ciucur și l-a titularizat pe partea stângă.

Și pare că au fost mutări inspirate, căci după un început echilibrat în care ambele echipe și-au creat faze periculoase, dar fără ocazii importante, Poli a rezolvat soarta meciului în doar 7 minute. În minutul 18, mingea ajunge la Vașvari în centru care realizează un „un-doi-trei” de toată frumusețea cu Bîrnoi și Munteanu, prin care depășește întreaga defensivă. Rămas față în față cu portarul năucit de rapiditatea fazei, golul rămâne o simplă formalitate. Tot Vașvari execută excelent o lovitură liberă de la 20 de metri. Mingea trimisă în forță s-a dus direct la vinclul de la colțul lung al porții, fără șanse pentru Pleșca. Părea destul de clar care va fi deznodământul meciului, cât și cine va ieși omul meciului. Doar că...

Următoarea perioadă a fost sub semnul unor faulturi destul de tari la mijlocul terenului, cel mai important fiind al lui Vașvari care a greșit la o respingere a defensivei adverse, apoi s-a agățat de Curtean pentru al opri din contraatac. Evident, a fost taxat cu cartonașul galben.

Pustai a mutat prompt, introducându-l pe Romeo, care a și fost la capătul celei mai mari ocazii a gazdelor din prima repriză. O centrare în diagonală îl deschide foarte bine în lateral, dar șutul plasat al acestuia este alături, ratând astfel reducerea din diferență cu puțin înainte de pauză.

Repriza a doua începe subit cu o eliminare. Același Vașvari vede al doilea galben, după o altă intrare stupidă la mijlocul terenului. Gazdele încearcă să preseze și reușesc pe moment să mute jocul în terenul nostru. Dar meciul este din nou dominat de faulturi și nervi, concretizate prin mai multe avertismente. Popa mută defensiv, scoțându-l pe Drăghici pentru Šoljić, iar Mailat intră în locul lui Bîrnoi. Acesta din urmă semnează o primă ocazie pentru noi, în minutul 64, cu un șut surprinzător din întoarcere, dar deviat în corner.

Încet, încet, jocul se temperează, iar Poli preia din nou frâiele, în ciuda inferiorității numerice. Medieșenii au prima ocazie a reprizei abia în minutul 76, când tânărul Olaru primește o centrare bună în mijlocul careului, dar greșește preluarea. La poarta cealaltă, Munteanu are o pătrundere personală pe partea stângă, dar centrarea sa prin fața porții nu e finalizată de nimeni. În fine, Ciucur are o nouă ratare incredibilă, după o lansare foarte bună pe poziție centrală, dar trimite extrem de slab, pe lângă poartă. Gazdele ratează chiar și șansa golului de onoare în minutul 89, reluarea cu capul din plonjon a lui Mitić fiind singura dată când abilitățile lui Curileac sunt testate cu adevărat.

Putem spune că suntem aproape în grafic. Până acum am câștigat - destul de clar - cu echipele din coada clasamentului, ceea ce e un vizibil progres față de sezonul trecut. Lupta pentru retrogradare n-ar trebui să fie o problemă pentru noi în aceste condiții, dar dacă ne propunem mai mult, e încă nevoie să demonstrăm mai mult, iar acest meci nu contribuie cu mare lucru. Adversarul este după orice considerente unul foarte slab. E de apreciat că nu ne-am precipitat după eliminare, ci am reușit să ne organizăm și să facem să nu se simtă lipsa unui om. Pe de altă parte, după șapte meciuri e destul de clar că faulturile făcute aiurea sunt o mare problemă care se tot repetă și deja devine agasantă. O altă atitudine agasantă e cea a antrenorului față de juniori. Având în vedere desființarea echipei secunde și a declarațiilor care anunțau o mai mare atenție acordată acestora, mi se pare de neînțeles de ce nu a fost introdus Haruț pentru ultimele 5 minute, de care a „profitat” în schimb Croitoru într-un meci care era ca și rezolvat.



Poli: Curileac – Crețu, Melinte, Cânu, Țigănașu – Artean, Vașvari – Munteanu, Bîrnoi, Ciucur – Drăghici

Schimbări:

Šoljić pentru Drăghici (min 51)
Mailat pentru Bîrnoi (min 54)
Croitoru pentru Ciucur (min 88)

Poli - Viitorul 0:0

În fața campioanei en-titre, e drept, slăbită pe urma plecărilor din această vară, alb-violeții n-au evoluat deosebit de convingător, dar au fost mai aproape de victorie decât adversarii. Cu Bianconi în locul plecatului Bud, Artean și Cânu absenți pe seama unor mici accidentări, Mailat neconvingător, Poli a cam jucat în gol, lipsită aparent de nerv în momentele în care s-ar fi putut face diferența.

Șanse mari n-au prea fost de-a lungul meciului. În prima parte, alb-violeții au trimis în două rânduri mai periculos la poartă, o dată prin Țigănașu (min. 31), libera sa de la distanță fiind prinsă în doi timpi de portar, și o dată prin Šoljić, a cărui șut n-a nimerit spațiul porții (min. 39). Mici șanse au mai fost, dar nimic notabil de coerent. Oaspeții, în schimb, nici n-au reușit să depășească acest din urmă stadiu, căci în afara unei simulări în careu a lui Chițu (min. 43), n-au schițat mari intenții - sau, mai degrabă, abilități ofensive.

În partea secundă, Viitorul a avut două șanse, dintre care una chiar mare, când Țucudean a plasat mingea cu capul, din centrul careului, pe lângă poartă (min. 55); la cealaltă, o liberă cauzată de recent introdusul Bocșan, Curileac a fost la post (min. 64). Jocul a trenat plictisitor până spre ultimele zece minute, când am beneficiat de trei oportunități de a tranșa partida. Drăghici, intrat bine în joc pentru Bianconi, s-a găsit la capătul centrării lui Crețu, poate puțin prea în față, astfel că lovitura sa de cap a mers peste (min. 76); cea mai mare ocazia i-a aparținut lui Ciucur, care la capătul unei combinații frumoase cu Crețu, a rămas singur cu portarul, doar pentru a trimite paralele cu poarta (min. 82); chiar și așa, am fi putut câștigat, dacă Drăghici, recuperând pe o eroare a oaspeților, ar fi găsit inspirația pentru o finalizare de calitate (min. 84). N-a fost, astfel că am pierdut, zicem noi, alte două puncte.

Tiparul ineficienței ofensive îngrijorează, iar acum, fără Bud, va trebui să ne reinventăm puțin. Tot ce am construit astăzi a venit din flancul drept, iar deși am beneficiat de câteva faze fixe, n-am reușit să punem în pericol poarta adversă. Partea mai plină a paharului este că defensiv, atâta timp cât Țigănașu a stat în teren, n-am avut emoții. Nu putem fi mulțumiți de nivelul de energie pe care l-am văzut astăzi, în fața unui adversar cu moral scăzut și efectiv remaniat, dar este de înțeles că nu se face liniște cu-o floare și două salarii. 

Urmează o deplasare la Mediaș din care trebuie să scoatem punct sau puncte, în special în perspectiva meciului dificil cu CFR Cluj din etapa de după.

Poli: Curileac - Crețu, Melinte, Șeroni, Țigănașu - Šoljić, Vașvari - Munteanu, Croitoru, Mailat - Bianconi

Schimbări:

Bocșan pentru Țigănașu (min. 51)

Drăghici pentru Bianconi (min. 66)

Ciucur pentru Munteanu (min. 72)