CSM Râmnicu Vâlcea - Poli 0:1 (0:0)

Meci dificil pentru Poli în ultima partidă a turului, în compania unui adversar care a dat tot ce a avut mai bun pe teren. N-a fost destul pentru a ne priva de vicotrie, dar suferința din prima repriză, în care alb-violeții au beneficiat de o singură ocazie, pe final, și puteau primi gol în două rânduri, ar trebui să dea de gândit celor înzestrați cu această aptitudine.

Forcingul de debut al gazdelor a fost unul nebănuit și a culminat cu o bună ocazie în minutul 8, când Scutaru a fost fentat de un atacant advers, acesta din urmă a intrat în careu și a tras din unghi, Lepmets reușind să respingă. Chiar dacă jocul s-a echilibrat după un sfert de oră și Poli a început chiar să-l controleze, tot vâlcenii au fost foarte aproape de gol în minutul 23. Atunci, Ilie a pierdut un duel la cap pe care nu trebuia să-l piardă, a urmat un șut la poartă parat de Lepmets, mingea a revenit unui alt jucător al gazdelor în careu, acesta a tras către gol și doar prezența lui Scutaru pe linia porții ne-a salvat de o reușită sigură. În tentativa de a dezmorți jocul adormit și inexact al alb-violeților, Velcea l-a introdus pe Tameș încă dinainte de finalul reprizi, în locul lui Chiș. Fără pic de inspirație ofensivă și doar cu Ricketts încercând câte ceva pe dreapta, Poli a beneficiat totuși de o bună șansă în minutul 43, când mingea a ajuns la Goga după un corner, dar deși situat ideal în interiorul careului, golgheterul nostru a tras mult pe lângă. O execuție care a sintetizat efortul echipei în primele patruzeci și cinci de minute.

Jocul s-a schimbat însă în mitanul secund, alb-violeții fiind aproape de gol imediat după reluare, o minge protejată de Curtean ajungând la Ricketts, numai că și canadianul a finalizat sub așteptări. Dominarea noastră tot mai autoriară a dus la o nouă ocazie în minutul 61, când Sepsi a fost lansat de către Curtean, a trecut de un fundaș, dar a tras în plasa laterală dintr-o poziție favorabilă. Introducerea lui Axente, câteva minute mai târziu, s-a dovedit inspirată, căci la chiar prima atingere serioasă a balonului, acesta a trimis cu capul spre gol, la un corner al lui Dobriceanu, dar un jucător advers a scos de pe linia porții. Partida a fost tranșată la faza din minutul 71, când Ricketts a primit o minge pe dreapta, a șutat în bară, balonul i-a revenit lui Axente poziționat bine, și acesta l-a împins în poarta goală din doar câțiva metri. Culmea, chiar înainte de gol a înscris și Mera, la o fază la care s-a dat ușor fault la portar, dar în final nu avea să mai conteze. În ciuda unor tentative inițiale, printre care și o minge scoasă la limită de Lepmets, gazdele s-au debusolat pe final, numai că nici Poli nu a reușit să mai înscrie golul care ne-ar fi readus pe prima poziție, Fuchs și Axente încerându-și fără succes norocul de la marginea careului.

S-a dovedit a fi suficient jocul prestat în această după-amiază, chiar de nu a fost unul prea bun, astfel că la final de tur ne găsim la egalitate cu Bistrița, pe locul doi la golaveraj, și cu un avantaj de zece puncte față de urmăritoare. Ce se va întâmpla în clasament până la retur nu avem cum să știm, dar să sperăm că vom începe anul viitor cu același număr de puncte cu care l-am terminat.

Ca și evoluții, îl remarc în primul rând pe Lepmets, care a fost decisiv azi cu patru intervenții cheie. Pe lângă cele deja menționate, estonianul a avut și o ieșire foarte inspirată până aproape de mijlocul terenului, care a curmat din fașă o posibilă ocazie de unu la unu. Apoi, Ricketts a fost foarte bătăios și a lucrat practic faza golului, fiind probabil cel mai inspirat jucător de câmp. Axente, Sepsi, Scutaru și Mera au fost și ei peste medie, în timp ce Gorobsov, Tameș, Chiș și Dobricean, deși de multe ori prezenți în joc, nu s-au evidențiat prea mult. Dezamăgitori Goga și Curtean, a căror prestații au fost destul de iritante, chiar dacă au încercat câte ceva, fără mare succes însă.

Felicitări echipei totuși pentru victorie și un tur de campionat care, la final, s-a dovedit a fi suficient de bun, în ciuda obstacolelor întâmpinate de-a lungul ultimelor luni. Mai un mare hop în unsprezece zile și putem să ne concentrăm speranțele la rezolvarea problemelor administrative de la Poli.

Poli: Lepmets (7) - Mera (6), Scutaru (6), Ilie (5,5), Sepsi (6) - Chiș (5), Gorobsov (5,5), Dobriceanu (5,5), Curtean (5) - Goga (5), Ricketts (6,5)

Schimbări:

Tameș (5,5) pentru Chiș (min 38)
Axente (6,5) pentru Curtean (min 63)
Fuchs pentru Dobriceanu

Contemplarea de miercuri

S-au concretizat în ultimele zile niște informații felurite pentru viața suporterilor Politehnicii.

În primul rând, cronologic vorbind, meciul cu Vâlcea se va disputa duminica, la ora 14, și va fi transmis de către Digi.

În al doilea rând, se pare că partida cu Gaz Metan, din Cupa României, va avea loc pe 7 decembrie, la zece zile de la ultimul meci din campionat. Nu cred însă că ar trebui să fie o problemă majoră, echipa având numai bine timp să se pregătească pentru această ultimă dispută a anului.

*Rectificare: meciul se va disputa pe 8 decembrie, la mai puțin decât amabila oră 18.

În al treilea rând, Marian Iancu a dat lumii de veste care sunt datoriile curente ale Politehnicii. Acestea se ridică la suma de peste șapte milioane de euro, incluzând finanțarea venită din partea acționarilor. Nu sunt cifre fundamental noi, cert este doar că datoria față de Slovan Liberec pentru transferul lui Brezinsky a fost reconfirmată și că nu există garanția niciunor venituri în perioada următoare. Singurele speranțe se nutresc din posibilul transfer al lui Pantilimon, precum și plecarea unor jucători din lotul actual, alde Goga, Curtean și Scutaru.

Interesant ar fi de știut care este poziția celor de la Manchester City, pentru a avea parte de transparența absolută la care râvnim. Dacă totul ar merge ideal, îmi imaginez că clubul ar putea obține până în patru milioane de euro pentru jucătorii enumerați - fără a include o potențială despăgubire în cazul Vrsic. Această sumă ar permite multe plăți și ar stabiliza costurile exagerate pentru liga secundă, fără a compromite prea mult campania fotbalistică. Greu de zis cât de realistic este acest scenariu, dar alternativa este una sumbră, deci prefer să n-o contemplez de pe acuma.

Ceea ce aș remarca este că datoriile față de jucători și angajați aproape că s-au dublat de la data de 31 octombrie până în 21 noiembrie. Asta în condițiile în care chiar Iancu zicea pentru ProSport săptămâna trecută că trei sfert din jucători sunt plătiți la zi și doar cinci-șase jucători, plus Sepsi, au restanțe de până la două luni. De remarcat că accentul era pus pe cinci-șase jucători care au fost împrumutați anul trecut, deci ar putea fi vorba de: Mera, Sava, Pătraș, Zaluschi, Sandu, Popa, poate și Ganea.

Deci la 21 noiembrie din 700.000 euro, pe lângă ce ar trebui plătit la angajații clubului, care nu pot juca cu banderole albe in fața televizoarelor, și vreo 50.000 de euro pentru Sepsi, ar rămâne poate 600.000 euro la șase jucători pe două luni, dar aceștia nu iau nici împreună pe un an de zile jumătate din această sumă. Și dacă ar fi 100.000 euro, tot ar rămâne jumătate de milion. Asta dacă nu cumva și scadențele sunt rotunjite în funcție de puntea declarativă.

Din păcate, transaprența cifrelor din bilanț este relativă, dacă nu ai parte de informații clarificatoare. Nimeni nu poate impune clubului să le facă publice, dar dacă se dorește transparență, atunci ar trebui să fie dus până la capăt acest efort.

Implicit, situația e una care lasă loc destulor semne de întrebare vizavi de problema corectitudinii afirmațiilor mediatice.

Poli - Arieșul Turda 3:0 (1:0)

Minim de probleme astăzi, pe lângă temperatura ambientală, în această penultimă etapă a turului ligii secunde. Lanterna roșie a seriei noastre s-a apărat compact aproape o jumătate de oră, dar apoi a cedat, și după eliminarea unui jucător în repriza secundă, orice speranță de a obține ceva din meci a fost năruită. Mai mult, cu această victorie la scor, Poli a preluat poziția de lider grație unui golaveraj superior și s-a distanțat la nouă puncte de poziția a treia.

Începutul partidei nu a fost unul furtunos, cu alb-violeții controlând desfășurările de pe teren. De abia în minutul 15 am avut parte de o primă ocazie, Goga recepționând o pasă lungă, preluarea nu l-a servit prea bine, dar tot a rămas singur cu portarul, unghiul mai puțin propice nepemițându-i o finalizare sănătoasă pe poartă. Frigul a pus stăpânire pe atmosfera de pe Dan Păltinișanu în minutele următoare, cel puțin până la reușita lui Curtean. Aceasta a avut loc în minutul 28, când Axente a instat pe stânga pentru o minge, a ajuns s-o centreze și grație unei devieri balonul a ajuns la Curtean, care a finalizat simplu pentru primul gol al zilei. La scurt timp după deschiderea scorului, oaspeții au fost aproape de un autogol spectacol, Thiandoum trimițând cu capul spre poartă o centrare de pe dreapta, doar reflexul portarului reușind să mențină temporar proporțiile scorului. Până la pauză nu s-a mai întâmplat mare lucru, cele două faze mai periculoase ale alb-violeților fiind prea puțin periculoase, întâi deoarece Axente nu l-a deschis pe Fuchs în poziție ideală și apoi deoarece o fază bună a fost redusă la un șut de la distanță a lui Poparadu, care chiar dacă a fost un șut sănătos, nu s-a ridicat la potențialul acțiunii.

Mitanul secund a început practic cu eliminarea lui Thiandoum, pentru al doilea galben ca urmare a unei întrări urâte la Mera, astfel că misiunea noastră a fost ușurată. Din păcate noi am continuat să ne facem meciul greu, căci și după ieșirea neinspiratului Axente, cel care i-a luat locul, anume Popovici, s-a remarcat imediat prin două ratări chiar monumentale. Întâi, după o pasă ideală a lui Tameș peste apărare, atacantul alb-violeților a reluat foarte slab cu stângul, mult pe lângă, din poziție de singur cu portarul, și apoi tot Popovici, lansat pe stânga, a intrat adânc în careu, dar tot din poziție foarte bună a șutat slab, direct în brațele portarului. Golul desprinderii avea să vină de abia în minutul 72, la o contră pornită de la Gorobsov, care a urcat până în jumătatea adversă, a făcut un schimb de pase cu Popovici, apoi i-a lăsat mingea lui Goga în careu, acesta a făcut o fentă și a tras puternic, direct în plasa porții adverse! La doar două minute a urmat golul trei, o pasă excepțională în diagonală a lui Gorobsov (din ce am văzut eu) l-a găsit pe Fuchs, acesta a trecut de portar din preluare și a trimis liniștit mingea în poarta goală. Putea să fie și mai mare scorul, numai că în minutul 85, Sepsi a centrat în forță în fața porții și Ricketts s-a înălțat, a lovit cu capul, dar mingea a mers în bară, apoi tot Ricketts a finalizat moale singur cu portarul, iar la chiar ultima fază a partidei mingea a ajuns la Popovici, care din poziție bună nu a fost nici de această dată cumpătat, și a trimis din prima peste.

Per ansamblu, un meci solid, fără emoții, în fața unei echipe net inferioare, fără loc de prea multe alte comentarii. Apele tulburi de la club nu au părut să afecteze prea mult echipa, evoluția jucătorilor fiind la nivelul la care am ajuns să ne așteptăm de la ei. Dacă Lepmets a avut o zi fără stres, linia de fund a muncit ceva, majoritatea bine, mai puțin Ilie, care a avut câteva scăpări și s-a ales și cu un cartonaș galben.
La mijloc, Gorobsov a fost imperial, în nota ultimelor sale meciuri, fiind excelent la recupare și foarte precis la distribuția paselor. Alături de el, Poparadu a strălucit mai puțin și a încasat la rândul său un galben, inutil. Fuchs, al doilea junior al zilei, nu mi s-a părut foarte în largul lui pe flanc, nu a fost mereu în joc, dar a reușit să marcheze, ceea ce ar trebui să-i dea încredere pentru ultima partidă a turului. De cealaltă parte, Curtean a muncit mult, a înscris, și a fost determinat de-a lungul întregii partide, deci merită în continuare vorbele bune pe care le tot primește de câteva etape.
Axente, pe lângă că și-a pus în cap suporterii de la tribuna a II-a după un gest mai puțin civil, a avut totuși o reușită astăzi, chiar dacă în rest n-a prea știut când și cum să dea drumul la minge. Alături de el, Goga nu a părut să combine prea grozav cu nimeni, trimițând pase mereu pe alte culoare decât unde trebuia, dar a fost mult mai implicat în joc și a reușit să marcheze un gol frumos.

Dintre cei intrați, Popovici și-a auzit câte ceva din tribune, după ratările sale incredibile, și stau să mă întreb de ce nu reușește să fie mai cumpătat și mai concentrat în fața porții, alegând mereu opțiunea unor șuturi nepotrivite în situații perfecte - și azi, și etapa trecută. E mare păcat, fiindcă astfel își va pecetlui soarta de jucător de liga secundă, ceea ce este sub potențialul său.
Tameș a revenit după accidentare și a fost bun în momentele de superioritate totală ale alb-violeților, astfel că se va pune cu siguranță întrebarea cine să fie colegul lui Gorobsov pentru meciul de cupă, el sau Poparadu.
Ultimul intrat, Ricketts, a avut șansa sa de a marca, dar a stat prea puțin pe teren pentru a avea o impresie clară asupra evoluției sale de astăzi.

În rest, ne rămâne doar să sperăm la o victorie de final de tur în meciul de la Râmnicu Vâlcea și să privim către jocul de cupă din decembrie.

Bravo Poli!

Poli: Lepmets (6) - Mera (6), Scutaru (6), Ilie (5,5), Sepsi (6) - Fuchs (6), Poparadu (5,5), Gorobsov (6,5), Curtean (6,5) - Axente (5,5), Goga (6,5)

Schimbări:

Popovici (5) pentru Axente (min 55)
Tameș (6) pentru Poparadu (min 60)
Ricketts pentru Goga (min 82)

Poli II - ACS Recaş 0:2 (0:2)

Recașul s-a dovedit a fi o nucă prea tare pentru tinerii alb-violeți, iar meciul a fost o dovadă a faptului că oricât de bun atac ai avea, fără o apărare ca lumea, în fața unei echipe serioase, organizate nu ai ce face.

Poliștii au început cam timorați și așa a căzut primul gol, în minutul 7. O minge lungă a surprins apărarea dormind, iar Ostafie a ezitat să iasă, oferind oaspeților o ocazie de neratat.

De lăudat e faptul că violeții au intrat în joc și au început să domine un pic partida,
ținând de balon și prin pressing. Apogeul acestei perioade bune s-a concretizat prin marea ocazie a lui Szalkai din minutul 13. Ganea a făcut o fentă frumoasă la mijloc și l-a lansat cu o minge lungă pe mijlocașul stângă. Din lateral acesta a șutat din voleu la colțul lung, dar n-a băgat destul exterior, mingea scurgându-se pe lângă.

Oaspeții au reintrat în joc, profitând de șubrezenia apărării noastre, iar pe final au majorat scorul. Mingea a stat în careul nostru, unde se aflau mai mulți jucători nemarcați.

Repriza a doua a fost foarte stearpă, recășenii preferând să controleze subtil meciul și să anihileze orice atac violet. Puteau în vreo 3 rânduri să și marcheze, cea mai mare ocazie fiind chiar la ultima fază, când un jucător a scăpat singur cu portarul, dar s-a pierdut cu firea, Ostafie furându-i in extremis mingea din vârful ghetei.

De cealaltă parte, unde Silaghi i-a luat locul lui Ganea, ocaziile nu au mai apărut până pe final pentru Poli II, când celălalt "veteran" al echipei, Popa, a recuperat la centru, a pasat mai departe la Silaghi, care l-a lansat pe Velici, dar șutul acestuia din unghi a fost blocat de portar.

După această înfrângere se pot trage destule concluzii. În primul rând, apărarea este punctul slab și probabil că nici unul din cei care au intrat azi nu vor ajunge la echipa mare, poate doar Zaluschi când vor fi probleme de lot. Ceilalți jucători, dintre care pe unii i-am lăudat, și-au arătat limitele. Boștină, deși golgheter, nu e aproape deloc de folos în fața unei echipe cu o apărare solidă. Lipsa de tehnică îl trădează. Szalkai, deși foarte activ, a avut când una bună, când una slabă. Și Popa a fost oscilant, dar la el și la Ganea se vede experiența. Practic de la ei pornesc fazele periculoase. Ultimul mi s-a părut și cel mai bun de la noi, dar nu știu de ce a fost schimbat. Silaghi e unul din cei de care mi-a plăcut cel mai mult sezonul acesta, dar atunci a jucat mijlocaș dreapta, nu central ca acum. În ultima vreme n-a mai apărut în prim plan. Azi, de exemplu, a fost în media echipei, un pic fricos, jucând un pic prea în spate. O fi postul de vină. Pare un jucător polivalent (a jucat și atacant), are și talent, rămâne de văzut pe viitor. Tot la mijloc, datorită absenței lui Dobricean, a fost promovat Artean, care a mai jucat pentru Poli II sezonul acesta, dar cred că niciodată titular. Mi-a plăcut, s-a zbătut, valoric cred că e la fel de bun ca Dobricean, dar nimic spectaculos deocamdată. Velici, care a absentat sezonul acesta pe motive disciplinare din ce am înțeles, trebuie să arate mai mult ca să compenseze.

Cam așa văd eu lucrurile în acest moment. Om vedea ce va fi din primăvară.

CR: Poli - Gaz Metan Mediaș

Tragerea la sorți de astăzi a sferturilor Cupei României ne-a surâs, aș spune, adversarul nostru fiind Gaz Metan, care va urma să vină pe Dan Păltinișanu cândva între 6 și 8 decembrie. Găzarii se află pe locul zece, la egalitate de puncte cu altă echipă eliminată la Timișoara, anume Ceahlăul Piatra Neamț. Ar fi un final frumos de an, dacă alb-violeții ar reuși să se califice, dar pentru a reuși acest lucru, va fi nevoie de o prestația la fel de convingătoare ca în meciul cu Steaua.

Nu spun că nu s-ar putea și altfel, dar un joc de calitate prezintă cele mai bune premise pentru calificare. Mai e ceva vreme până atunci, timp în care Poli va termina turul ligii secunde, după partidele cu Turda și Râmnicu Vâlcea.

E greu de zis care e planul la club, care sunt prioritățile, ce ne așteaptă la iarnă, din acest motiv am și abordat cu oarecare detașare aceste ultime luni, în așteptarea a ceva care să se asemene măcar cu conturul unui viitor pentru Poli. Momentan înaintăm prin ceață deasă, și este o ceață perversă pe deasupra. E de datoria suporterilor să spere și să susțină echipa cum pot mai bine și cred că multă lume din jurul Politehnicii a făcut acest lucru.

Juventus Buc. - Poli 1:1 (1:1)

Cu un prim unsprezece experimental, suspect de experimental chiar, alb-violeţii au făcut o partidă slabă azi, repriza secundă fiind un anti-spectacol excepţional. Greu de zis exact de ce Velcea a ales o asemenea formulă într-un meci de deplasare, şi aproape la fel de greu de zis de ce, în ciuda suferinţei din a doua parte a jocului, schimbările s-au lăsat foarte mult aşteptate.

Culmea este că debutul partidei nu anunţa nicicum meciul dificil care a urmat. Deja în minutul 3, Zaluschi a trimis înspre poartă, mingea fiind scoasă de pe linie, ca apoi să ajungă la Sandu, a cărui şut a ciupit bara şi a mers peste. Cinci minute mai târziu, Axente a fost beneficiarul unei centrări foarte bune a lui Popa, dar lovitura sa de cap nu a fost suficient de plasată pentru a-l învinge pe portar. Golul a venit în minutul 10, la o fază oarecum asemănătoare cu ratarea lui Axente, Sandu trimiţând o centrare ideală pentru Mera, care a venit avântat şi a lovit cu capul la colţul lung, o execuţie fără cusur. Meciul s-a domolit după deschiderea scorului, dar gazdele nu păreau determinate să fie prea periculoase. Poli juca însă haotic, cu multe mingi lungi şi bâlbâieli la mijloc, astfel că alb-violeţii nu au putut forţa pentru un avantaj mai liniştitor. În ciuda acestei stări de fapt, Popa în minutul 21 şi mai ales Popovici în minutul 31 au avut ocazii importante, dar nu au putut înscrie - imensă ratarea celui din urmă, care a profitat de o eroare defensivă şi a rămas singur cu portarul, şutând mult pe lângă. Apoi, aşa cum se întâmplă când nu finalizezi, Juventus a căpătat puţin curaj, a beneficiat de câteva faze fixe în jumătatea noastră şi după o paradă impresionantă a lui Lepmets la un şut din careu, în minutul 37 a căzut egalarea. O liberă respinsă spre flancul nostru stâng, a fost urmată o recentrare, Zaluschi a ratat intervenţia, mingea a ajuns la Ţene şi acesta a dat peste Lepmets, iar în ciuda efortului lui Scutaru, balonul a intrat în plasă. Debusolaţi, alb-violeţii nu au mai făcut mare lucru până la finalul reprizei, astfel că s-a intrat la egalitate la vestiare.

Mai grav a fost că Poli nu a părut să fi ieşit din impas după pauză. Practic întreaga repriză secundă a reprezentat un show de fotbal ultra-slab, şi în ciuda faptului că starea de fond cerea impetuos introducerea unor jucători de pe bancă, precum Goga sau Gorobsov, prima modificare s-a efecutat de abia în minutul 70 şi a reprezentat introducerea lui Chiş. Nimic nu s-a schimbat până la intrarea lui Goga în minutul 80, acesta reuşind imediat o fază frumoasă în marginea careului advers, dar finalizarea nu a fost suficient de subtilă pentru a-l învinge pe portar. Singura mare ocazie de gol a reprizei a venit în minutul 85 şi ne-a aparţinut, căci Goga a intrat în posesia unei degajări foarte slabe a portarului gazdelor, dar cu poarta goală a tras de la 30 metri fără destulă înălţime, portarul reuşind să-şi repare greşeala. Pentru amorul artei, Velcea a efectuat şi o înlocuire în minutul 89, ceea ce m-a făcut să mă întreb dacă vrea să breveteze această mişcare a înlocuirii inutile de la finalul meciurilor pe care teoretic vrei să le câştigi.

În fine, totul a luat sfârşit şi după câteva partide foarte bune, a urmat un duş rece, pe care ni l-am administrat în mod cert singuri. Deşi era ştiut că Poli are jocuri dificile în deplasare, Velcea a ales să introducă nu mai puţin de trei jucători care nu evoluaseră ca titulari niciun meci, precum şi alţi doi jucători care nu au arătat prea multe în acest sezon. Eu sunt primul care să fie de acord cu ideea de a da şanse jucătorilor mai puţin utilizaţi, dar nu mi se pare normal să faci acest lucru în deplasare şi să înlocuieşi mai mult de jumătate din echipă cu fotbalişti care nu doar că nu au experienţa meciului întreg în liga a II-a, dar nici n-au jucat împreuna prea mult. Şi chiar dacă asta s-ar putea ierta, fiindcă o jumătate de oră echipa a arătat relativ decent, fie şi fără o concepţie clară de joc dincolo de mingile aruncate pe vârfuri, e de neîneţeles de ce nu s-a încercat revitalizarea echipei prin introducerea jucătorilor sus-numiţi.

În esenţă, pe lângă Lepmets, Mera, Scutaru şi oarecum Sandu (măcar pentru pasa de gol), aportul celorlalţi jucători pentru câştigarea meciului a fost unul foarte dezamăgitor. Sava a părut mereu nesigur, Zaluschi a pierdut câteva mingi periculoase prin driblinguri inutile, Popa şi Popovici au fugit cu prea puţină eficienţă după mingile lungi aruncate în faţă, care mingi lungi au fost în general prost trimise de către cei doi mijlocaşi centrali.

Faptul că acest egal nu este vreun dezastru nu înseamnă că nu merităm să ştim de ce nu ne-am dorit prea mult să câştigăm acest meci, începând cu alegerile tactice şi terminând cu abordarea jocului din teren.

Poli: Lepmets (6) - Mera (6,5), Zaluschi (5), Scutaru (6), Sava (5) - Popa (5), Poparadu (5), Fuchs (5), Sandu (5,5) - Axente (5), Popovici (5)

Schimbări:

Chiş (5) pentru Popovici (min 70)
Goga pentru Popa (min 77)
Rocha pentru Axente (min 89)

Final tare pentru Poli II

Lucrurile stau foarte strâns în C5. Recașul e pe primul loc cu 24 de puncte, la egalitate cu Beiuș, după ce i-au spulberat etapa trecută cu 5-0. Următoarele locuri se distanțează fiecare la câte un punct față de cel din față: Millenium Giarmata, Autocatania Caransebeș, FC Școlar Reșița care tocmai a luat fața echipei secunde a Politehnicii, apoi CFR Simeria la egalitate cu Poli II, deși îi bătusem cu 3-1, și, în fine, FC Hunedoara și Jiul Petroșani la egalitate cu 19 puncte. Așadar, 9 echipe înșirate de-a lungul a numai 6 puncte, dar, ce-i drept primele patru echipe au fost cam aceleași pe tot parcursul turului, în diferite permutări.

Pentru Poli II finalul a început practic de acum 2 etape, când au ratat victoria în fața Caransebeșului chiar în ultimul minut de prelungiri. Apoi a urmat înfrângerea de acasă în fața "școlarilor" din Reșița, iar cele două echipe se află acum în fața violeților. Dar ce urmează va fi și mai greu, pentru că Poli II va întâlni tocmai cele trei echipe aflate acum pe podiumul clasamentului. Întâi se vor deplasa la Beiuș, apoi vor primi vizita actualului lider - Recașul, pentru ca turul să îl încheie în deplasare la Millenium Giarmata, deși am impresia că aceștia joacă chiar în Timișoara, pe terenul CFR.

În urma acestor meciuri, Poli II poate să țintească spre primul loc, dar poate că se va consolida undeva la jumătatea clasamentului. În opinia mea, resurse sunt și chiar ar trebui ca obiectivul să fie primul loc, deoarece e nevoie ca echipa a doua să progreseze. Dacă echipa mare va juca în prima ligă, atunci e foarte posibil să se aducă jucători noi sau să mai revină unii. De altfel, Iancu a și anunțat că la iarnă va aduce câțiva "tineri de perspectivă". În aceste condiții va fi foarte greu pentru tinerii de perspectivă de la Poli II să își găsească loc la echipa mare și să progreseze. Și sunt tot mai mulți care vin din urmă și care nu vor mai avea loc. Promovarea echipei secunde ar ridica mult nivelul la care vor trebui să aspire aceștia. Practic, ar lua locul primei echipe din sezonul acesta și nu cred că s-ar prezenta cu mult mai slab.

Poli - FC Argeş 3:0 (2:0)

Ca la carte azi, în compania vecinei noastre de clasament! Alb-violeţii au defilat şi au învins fără emoţii într-un meci în care, din nou, scorul putea fi mult mai sever decât o arată rezultatul final. Toţi atacanţii de drept au marcat, dar mai important este că momentumul echipei se menţine şi, să sperăm, ne va fi suficient până la finalul acestui an.

Poli a început sus partida şi a reuşit să deschidă scorul încă din minutul 9. Atunci, Curtean l-a deschis pe Axente în centru şi vârful nostru a şutat din prima, cu stângul, la colţul lung, fără şanse pentru portarul advers. Presiunea la poarta oaspeţilor a continuat, şi după câteva tentative de la distanţă, a avut loc şi desprinderea, în minutul 24. Tot de la Curtean a plecat faza pe stânga, acesta a intrat în careu, a pasat în centru, mingea a fost deviată de un jucător advers şi a ajuns la Ricketts, care a marcat cu poarta relativ goală. De abia după această reuşită au mişcat puţin şi argeşenii, trecându-şi în cont cam trei bune ocazii pe final de repriză. Mai întâi renumitul Rover Cârstea a profitat de intercepţia ratată a lui Scutaru, i-a luat faţa lui Ilie şi a şutat din careu, dar Lepmets a fost la post, respingând cu piciorul. În minutul 34, acelaşi Cârstea l-a pus la grea încercare pe portarul nostru, dar estonianul a fost din nou atent şi a respins în corner. Faza care a urmat a fost una confuză, finalizată cu un şut peste al oaspeţilor, dar trei jucători polişti s-au trezit pe jos după ciocniri în careu. În ciuda acestor momente mai bune ale oaspeţilor, tot Poli a dominat partida, a mai avut o liberă parată de către portar a lui Dobricean, numai că mari ocazii nu ne-au mai parvenit până la pauză.

Nimic nu s-a schimbat în mitanul secund, astfel că golul trei plutea, de-a dreptul, în aer. După mai multe faze fixe care nu au adus mare lucru în materie de şanse de gol, a venit în sfârşit reuşita cu numărul trei, în minutul 65. Tot de la excelentul Curtean a pornit faza, acesta lasându-l pe Sepsi în marginea careului, fundaşul nostru a pasat perfect către Goga, aflat mai retras în interiorul careului, şi după o fentă, acesta a şutat cu sete, sub bară! Din păcate, acelaşi Goga nu a fost la fel de inspirat în cel puţin trei alte faze până la finalul meciului. Întâi a recepţionat o centrare ideală de la Chiş, dar din centrul careului şi complet liber, poate doar uşor jenat de Axente, a trimis pe lângă. Tot din interiorul careului şi tot Goga nu a reuşit să reia înspre poartă câteva minute mai târziu, şi la un doi contra unu cu portarul pasa trimisă de el nu a ajuns la Popovici. Au mai fost câteva semi-oportunităţi, cu un ofsaid la limită al lui Goga pe stânga, două faze judecate neinspirat de Popovici, şi o lovitură de cap a lui Mera la un conrer fix pe portar, dar trebuie oricum să fim mulţumiţi cu prestaţia convingătoare de astăzi a băieţilor.

Au fost mai mulţi remarcaţi astăzi, începând cu Lepmets, care a parat trei şuturi periculoase, şi continuând pe axa Gorobsov-Curtean. Cred că aceştia au fost cei mai buni jucători de pe teren, poate împreună cu Sepsi şi Mera, dar nici prestaţia celorlalţi nu a fost una proastă - doar ceva mai puţin strălucitoare. Cei trei marcatori au fost solizi, dar în timp ce Axente şi Ricketts nu au mai avut mari ocazii de a înscrie, Goga şi-a regăsit cam des capul plecat după faze promiţătoare care nu au fost convertite în gol. Totodată, primii doi s-au încurcat între ei de câteva ori, iar Axente în continuare nu a găsit momentul ideal în care să dea drumul la minge. Oricum, acest al doilea gol în tot atâtea meciuri denotă că se află totuşi pe un drum mai bun.

Solizi au mai fost şi Dobricean cu Ilie, juniorii de azi, şi nici Fuchs nu mi-a părut mai prejos după ce a intrat pe teren. Chiş, introdus şi el cu destul timp rămas din meci, nu a fost foarte prezent, dar a reuşit şi aşa să ofere acea pasă de gol neconvertită de către Goga. Mai puţin impresionant a fost azi Scutaru, care a ratat intervenţia în vreo trei faze periculoase, chiar dacă a avut şi momente în care a fost decis. Se iartă însă, la ce sezon fără cusur a făcut până acuma.

Momentul e, deci, unul bun. Şansa l-a ajutat pe Velcea să scoată o verigă slabă din echipă, Dăruială, şi să găsească o configuraţie care dă un randament mai bun per ansamblu. De remarcat ce jucător de calitate s-a dovedit a fi Gorobsov şi ce schimbat la faţă se prezintă Curtean!
Important este să menţinem atitudinea actuală, care mie îmi pare definită de un sentiment de plăcere pentru fotbal.

Bravo Poli!

Poli: Lepmets (6,5) - Sepsi (6,5), Ilie (6), Scutaru (5,5), Mera (6) - Ricketts (6,5), Gorobsov (6,5), Dobricean (6), Curtean (7) - Goga (6), Axente (6,5)

Schimbări:

Fuchs (6) pentru Dobricean (min 61)
Chiş pentru Ricketts (min 66)
Popovici pentru Axente (min 80)

Poli II - Şcolar Reşiţa 0:2 (0:0)

După o serie de rezultate excelente, Poli II a suferit astăzi a doua înfrângere acasă după cea din a doua etapă. Principalele nume de remarcat în componenţa echipei sunt cele alor doi jucători foarte importanţi din finala câştigată de juniori în sezonul trecut. În primul rând este vorba de revenirea după accidentare a lui Iordache, care a apărat buturile Politehnicii întreg meciul, iar în al doilea rând de debutul lui Pleşcan, intrat pentru ultimele minute ale partidei. Din păcate, timorarea s-a văzut în cele două sau trei atingeri de balon ale sale.

Tot după o accidentare a revenit şi Dăruială, folosit ca mijlocaş totuşi, dar a fost să fie o zi plină de ghinion pentru tânărul polist. Mai întâi a reuşit să înscrie în proprie poartă, pentru ca apoi să se accidenteze la umăr tot după o greşeală personală. Nu se ştie pentru cât timp va lipsi, dar cu siguranţă Velcea va avea ceva bătăi de cap în a-i găsi înlocuitor. Dar soluţii există.

În ciuda scorului, tinerii polişti au evoluat destul de bine, cel puţin în prima repriză când au avut un plus peste adversari şi puteau intra cu avantaj la cabine dacă portarul nu reuşea să blocheze in extremis capul lui Boştină şi să devieze mingea în bară.

Probabil autogolul venit repede după reluare (minutul 48) i-a descurajat cumva, pentru că jocul nu a mai avut aceeaşi consistenţă ca în prima repriză. Mai mult, reşiţenii majorau, în timp ce Popa a nimerit doar bara! Tot Popa a avut golul în gheată pe finalul jocului, dar a tras în portar.

Urmează nişte înfruntări foarte tari ce vor încheia turul, împotriva echipelor de pe podium. Multă baftă!

Poli II: Iordache - Damian, Zaluschi, Dubei, Iovan - Szalkai, Ganea, Leagu, Dăruială - Boştină, Popa

Schimbări:

Silaghi pentru Ganea (min 60)
Stancu pentru Dăruială (min 75)
Pleşcan pentru Leagu (min 85)

Avancronică: Poli - FC Argeș

În ciuda numelui, FC Argeș este o surpriză deoarece în cei doi ani de la retrogradare nu prea a dat semne că poate reveni, iar sezonul trecut au terminat destul de jos în clasament. După cum se știe, piteștenii sunt de ceva vreme pe podium, fiind câteva etape chiar la același nivel cu noi și cu Bistrița. Totuși, dacă ne aruncăm o privire peste meciurile lor, dintre victorii nu sare mai nimic în evidență, cu excepția unui 3-0 acasă cu Deva, iar în rest apar câteva eșecuri sau semi-eșecuri cu echipe din coada clasamentului, precum și un 1-3 acasă cu actualul lider. În ultimele 5 meciuri au reușit doar 6 puncte, ceea ce s-a reflectat prin depărtarea de cele două locuri promovante, iar cu acest ritm ar putea chiar cădea de pe podium.

La pasa bună prin care trecem, cu siguranță victoria nu este o țintă prea grea. Argeșul pare o echipă pe placul nostru: destul de bună cât să nu se închidă în apărare, și destul de slabă cât să ia multe goluri. Va fi interesant de văzut cum va juca Velcea și pe cine va trimite în teren. După ultimele două meciuri are de unde alege. Sperăm să reușim din nou să legăm 3 victorii consecutive în campionat.

Hai Poli!

Mureşul Deva - Poli 0:3 (0:1)

Alb-violeţii au rămas la înălţime după victoria cu Steaua şi s-au impus în cea mai categorică victorie a sezonului la Deva. Din păcate, meciul a fost netelevizat, dar cu siguranţă vom avea parte de nişte imagini şi un rezumat de la partidă în orele următoare.

Scorul a fost deschis în prelungirile primei reprize de către Sepsi, Axente a mărit avantajul în minutul 59, după o liberă executată de Gorobsov, şi Goga a pus cireaşa pe port în prelungirile partidei, ca urmare a unui corner bătut de Curtean.

De remarcat că mai mulţi jucători au fost odihniţi, în timp ce Jitaru s-a accidentat chiar în debutul partidei, fiind înlocuit cu Dobricean. Ca şi gânduri dedicate, să sperăm că reuşita lui Axente, prima după atata amar de vreme, îi va permite să evolueze cu mai mult calm şi mai multă luciditate.

Felicitări echipei şi să sperăm că această toamnă aurie (hah) va continua şi în următoarele jocuri ale acestui an.

Bravo!

Poli: Lepmets - Mera, Ilie, Scutaru, Sepsi - Jitaru, Gorobsov, Poparadu, Sandu - Axente, Popovici

Schimbări:

Dobricean pentru Jitaru (min 7)
Curtean pentru Sandu (min 68)
Goga pentru Axente (min 78)

CR: Poli - Steaua 2:0 (1:0)

Cât de buni au fost alb-violeţii astăzi? Întreb şi eu, fiindcă de foarte multă vreme nu am mai văzut o echipă cu atâta vână şi atâta pasiune, a cărei prestaţie a nimicit, de-a dreptul, Steaua. Şi nu vorbim doar de scor, care putea fi mult, mult mai mare, ci de jocul Politehnicii, care a pus în reală perspectivă valoarea Ligii 1 şi a echipei fanion care o defineşte din atâtea puncte de vedere. Fantastic meci!

Pe fondul unei atmosfere deosebite, care a scos în evidenţă atât importanţa adversarului, cât şi speranţa într-un fotbal cu miză, alb-violeţii au început tare şi n-au mai ştiut când s-o lase moale. După minutele de presiune iniţială, prima ocazie i-a aparţinut lui Sepsi, în minutul 7, când după o combinaţie cu energicul Curtean, acesta a pătruns în careu, dar acesta a tras peste. Poli a continuat să practice un pressing agresiv, a cărui succes a fost garantat de eforturile la recuperare ale întregii linii de mijloc, cu un plus pentru mijlocaşii centrali, Poparadu şi Gorobsov. Forma bună arătată de Curtean a dat mult de furcă oaspeţilor, reuşind o fază aproape identică cu Sepsi câteva minute mai târziu, numai că de această dată fundaşul stânga a centrat prea tare. Ocaziile au mai trecut pe lângă alb-violeţi la câteva faze fixe tensionate şi la o centrare de pe dreapta a lui Goga pe care Ricketts nu a reuşit s-o mai ajungă în faţa porţii goale. Finalmente, în minutul 28, jocul intens practic de Poli s-a concretizat şi pe tabelă, graţie unei faze create pe harnicul flanc stâng, Sepsi centrând în careu, de unde Ricketts s-a întins surprinzător de mult, într-atât încât Stanca nu a mai putut reacţiona, iar mingea s-a scurs în poarta părăsită! Alb-violeţii puteau să-şi dubleze avantajul cinci minute mai târziu, Goga fiind găsit de minge după un corner, dar dintr-o poziţie bună a şutat peste poartă. Steaua nu a dat semne de revenire, astfel că tot noi am rămas formaţia periculoasă. Până la pauză am mai avut parte de două ocazii bune, întâi prin Ricketts în minutul 41, a cărui şut de la marginea careului a fost parat de Stanca, iar apoi prin Goga, care a primit o minge bună pe dreapta, a pătruns în careu, dar a şutat direct în portar.

La pauză a planat în sufletul meu emoţia ocaziilor ratate, numai că s-a dovedit degrabă că nu existau motive prea mari pentru a fi în tensiune maximă. Imediat după debutul reprizei, la o fază fixă, Scutaru a fost găsit în poziţie bună, dar Stanca a reuşit să oprească mingea trimisă de căpitanul nostru către poartă. Poli avea să se desprindă însă în minutul 52, când Ricketts i-a pasat perfect din prima lui Goga, acesta a preluat din alergare, a şutat cu sete, mingea a fost parată de Stanca, dar a revenit tot la Goga, acesta marcând printr-o lovitură de cap plasată peste portar şi pe direcţia buturilor părăsite! Nici n-am terminat bine cu îmbrăţişările, că Ricketts s-a trezit cu o minge excelentă în careu ca urmare a pasei filtrante a lui Sepsi, a avut tot timpul să fixeze portarul, primul şut a fost respins, iar deşi i-a revenit mingea, nu a reuşit să cadreze a doua încercare. De abia după acest moment s-au retras şi alb-violeţii, fiind totodată marcaţi de efortul depus, şi Steaua a avut o zvâcnire în minutul 59, când unul din inexistenţii fraţi care au compus atacul oaspeţilor a ţintit bara cu o foarfecă spectaculoasă. Dar cam atât a fost, meciul intrând într-un ritm al aşteptării, punctat de câteva momente de emoţie la poarta noastră, dar nu de şuturi periculoase, căci Scutaru şi Ilie au fost la post să blocheze atunci când a contat mai mult, şi Lepmets a intervenit la faza lui Costea din minutul 76. Replica noastră a venit prin Popovici, a cărui şut de la marginea careului a fost deviat peste, iar pe final Poli a gestionat foarte bine situaţia, ţinând de minge când meciul o permitea, astfel că la finalul partidei am putut celebra o victorie nu doar frumoasă, ci şi absolut meritată. Rareori am avut partide de jocuri atât clar dominate de către favoriţii noştri, ceea ce face această experienţă una cu atât mai savuroasă.

Respirat adânc şi trebuie să ne temperăm puţin acuma, că doar nu-i Steaua vreo valoare. Faptul că a fost anihilată în aşa o manieră de o echipă adâncită în problemele subzistenţei şi care nu câştigase până acuma la mai mult de un gol diferenţă în campionat spune multe, atât despre schimbarea la faţă a Politehnicii, cât şi despre abilitatea fotbalistică a adversarilor. A fost un meci fantastic făcut de jucătorii noştri, care au dat chiar tot ce au avut mai bun de arătat şi asta a fost mai mult decât suficient pentru a face diferenţa. Mi-e foarte greu să nu evidenţiez pe cineva după această partidă, căci toţi au luptat până la epuizare. Energia jucătorilor de bandă, insistenţa atacanţilor, efortul mijlocaşilor centrali, intrările decise în apărare, au făcut din Poli o forţă redutabilă în această seară. Până şi cel mai june component al primului unsprezece, Florin Ilie, a avut doar o scăpare în prima repriză, şi în rest s-a ridicat la nivelul colegilor săi de linie. Din câte îmi pot da eu seama, a fost chiar genul de partidă care te face să te simţi bine ca fotbalist şi care îşi dă resurse pentru toate dăţile viitoare când situaţia va fi una mai puţin prielnică.

Ca să îmi declar totuşi un evidenţiat al serii, îl menţionez pe Gorobsov. Mijlocaşul nostru a fost peste tot, a recuperat nenumărate mingi, a deschis mereu bine jocul, a fost precis în pase şi matur în abordare. Alături de el, Poparadu a fost aproape la acelaşi nivel, iar jocul lui Curtean din prima repriză a reprezentat poate prima dovadă a ceea ce poate atunci când vrea, arătând o determinare nemaivăzută la el. Ratările lui Ricketts şi Goga au fost compensate de cele două reuşite, dar dacă este ceva de criticat, atunci trebuie criticată nemuritoarea imprecizie la finalizare. De remarcat şi jocul solid al lui Mera, în faţa unor adversari de oareşce renume şi viteză, în timp ce Scutaru şi Sepsi au fost, în continuare, adevăraţi stâlpi de rezistenţă ai apărării. Despre Lepmets şi Chiş n-am zis prea multe, fiindcă primul nu a fost prea stresat, iar când a fost nevoie de el nu a făcut nicio eroare, în timp ce al doilea a fost eclipsat de Curtean, dar a făcut la rândul lui multe recuperări, reuşind şi câteva centrări bune.

Chiar şi jucătorii introduşi pe parcurs au menţinut spaima în stelişit, Popovici şi Sandu fiind aproape de gol pe final, când Bourceanu a intervenit la limită, trimiţând în corner centrarea lui Popovici, care stătea pe vârful bocancului lui Sandu.

Ar fi absurd, într-un anume sens, să ceri jucătorilor acelaşi grad de determinare meci de meci, ca cel pe care l-au arătat astăzi. Efortul fizic, cât şi psihic depus pentru a evolua cu aşa o intensitate nu poate fi susţinut meci de meci de nimeni. Şi nici nu e nevoie, căci doar o fracţiune din ceea ce au arătat astăzi este suficient pentru fotbalul din liga secundă - important este ca ei să o găsească atunci când e nevoie, şi Velcea să le-o arate atunci când se cere. Trebuie spus că aceasta este o partidă pe care anternorul nostru actual poate să o pună cu destulă mândrie în CV-ul său, fotbalul agresiv şi ofensiv etalat de Poli fiind cheia succesului în faţa unei formaţii care poate oricând să te pedepsească dacă îi laşi prea mult mingea.

Super Poli, super fotbal!

Poli: Lepmets (6) - Mera (6), Scutaru (6), Ilie (6), Sepsi (6,5) - Chiş (6), Poparadu (6,5), Gorobsov (7), Curtean (6,5) - Goga (6,5), Ricketts (6,5)

Schimbări:

Popovici pentru Ricketts (min 70)
Sandu pentru Curtean (min 81)
Axente pentru Goga (min 91)

Avancronică: Poli - Steaua

De vreo 5 ani Steaua este o glumă - bună, proastă, amuzantă, asta cum simte fiecare, dar e cu siguranță o glumă. Steaua este echipa simbol a fotbalului românesc, a ridicolului și a proslăvirii nonvalorilor.

De aceea confruntarea de joi reprezintă un maxim interes și e o posibilitate pentru actuala generație să scrie istorie. De la revenirea în prima ligă, două meciuri au rămas cu deosebire în memorie: acel 0-1 în Ghencea - prima deplasare a echipei lui Panduru, și 1-8 de acasă. Rămâne de văzut în ce manieră o vor face cei de acum. Fie vor realiza marea surpriză ca deținătoarea trofeului (știu, și eu rămân perplex de fiecare dată când îmi amintesc) să fie eliminată de către o secund divizionară și vor deschide un nou drum pentru Poli, la fel ca în 2002, fie vor muri frumos, realizând că de fapt există totuși o diferență de valoare între jucătorii noștri și ceea ce e în prima ligă.

Există, bineînțeles, posibilitatea să fie un meci anost, ca majoritatea întâlnirilor precedente cu steliștii, dacă vom aborda meciul precaut. Ar trebui jucat cu dezinvoltură și curaj, direct pe poartă, pentru că dacă iei în serios o glumă, riști să pici de fraier.

Am urmărit și eu un meci al Stelei, recenta confruntare cu Rapidul, în care au părut exact ca o echipă de pluton, maniera lor de joc reflectând corect locul 8 pe care îl ocupă. O apărare aglomerată, predispusă la gafe (vezi Geraldo) și cu un Latovlevici ușor de trecut. Atacul a fost aproape inexistent, nici o fază construită, iar pentru asta stă dovadă faptul că în 20 de minute de superioritate numerică nu au trimis nici măcar un șut pe poartă. Au, ce-i drept, jucători care pot înscrie oricând printr-o acțiune personală.

Speranțe avem în mod cert. E o sarcină foarte grea pentru Velcea să aleagă între jucători cu experiență, sau să riște cu alții care ar merita mai mult să joace, dar nu sunt la fel de valoroși. Având în vedere importanța meciului, foarte probabil va merge pe prima variantă. Oricum, în acest meci va conta mai mult ambiția decât valoarea. Să ne vedem cu zâmbetul pe buze!

Hai Poli!

Concluzia TAS

În sfârșit a reușit cineva să se uite peste motivația TAS și, prin bunăvoința sa, a realizat un rezumat de o pagină a celor 500 de pagini ale monumentalei capodopere. Rezumatul îl puteți citi aici.

Concluzia era, cred eu, așteptată și vine ca încă o dovadă concludentă și incriminatorie a incompetenței ce se află la conducerea clubului. Demisia, vă rugăm! Rămâne deranjant și trist faptul că meritele unei echipe de fotbal pot fi călcate în picioare numai pe baza unor detalii juridice, care n-au nici o legătura cu sportul, și nici cu fair-play-ul. Și rămâne deschisă întrebarea: ceilalți chiar au fost corecți?

Asta ca să nu se creadă că dacă TAS-ul nu ne-a dat dreptate înseamnă că nu avem. Așa cum nici dacă am înjurat federația nu înseamnă că i-am luat partea lui Iancu. Greșeala o acceptăm și ne-o asumăm, dar nu putem suporta hoția și nesimțirea. Demisia, vă rugăm!

Poli II - Becicherecul Mic 5:2 (2:0)

Încă un meci cu 7 goluri pe terenul Știința, tinerii poliști reușind să treacă cu brio peste înfrângerea de etapa trecută. Era minutul 8 când Boștină deschidea scorul, pentru ca mijlocașul dreapta, Robert Szalkai, să-l majoreze în minutul 20. Cei doi, de altfel au fost remarcații primei părți a meciului. Tot Boștină a înscris la doar 5 minute după reluare, când a preluat o centrare de pe dreapta, foarte aproape de colțul scurt, dar a reușit să trimită printre fundaș și portar.

Erorile în defensivă și-au spus cuvântul pentru că după o recuperare, oaspeții au înscris printr-un șut foarte frumos la vinclu. Putea fi chiar 3-2, dar Dubei a blocat pe linia porții. În minutul 64, Silaghi, intrat de puțin timp, îl găsește cu o pasă filtrantă pe Popa în careu, iar acesta trimite pe lângă portar, restabilind avantajul liniștitor de 3 goluri. Oaspteții au marcat încă un gol spectaculos, din lovitură liberă, iar la reluarea jocului, puteau înscrie din nou. N-a fost să fie 4-3, ci 5-2, deoarece libera lui Ganea de pe dreapta îl găsește pe înaltul fundaș central Dubei care înscrie cu capul, fără probleme.

În final a fost o victorie ce i-a încântat pe spectatorii prezenți într-un număr decent mult mai mult decât meciul anost de ieri seara. Pe lângă jucătorii enunțați deja, trebuie remarcată omogenitatea echipei și cursivitatea jocului în numeroase faze. Există o reală slăbiciune în defensivă, dar ce mai contează când ai cel mai bun atac din toată liga a treia.

Bravo Poli!

Poli II: Ostafie - Belu, Iovan, Dubei, Toma - Jitaru, Zaluschi, Ganea, Szalkai - Boştină, Popa

Au mai intrat: Leagu, Silaghi, Stancu, Velici

Poli - Chindia Târgovişte 1:0 (0:0)

Cu numărul spectatorilor din tribune echivalent cu un ansamblu modest de nuntă, alb-violeţii au avut destule dificultăţi la construcţie azi, într-un meci cu o linie de mijloc complet improvizată. Totuşi, în ciuda unui arbitraj de-a dreptul iritant, Poli a controlat partida şi a ratat mai toate marile ocazii ale meciului.

Din păcate, nu am avut parte de o primă repriză care să dezmorţească spiritele suferinde de pe Dan Păltinişanu, echipa lăsând impresia că încearcă în primul rând să se cunoască pe sine. Cu mijlocul alcătuit din Chiş, Gorobsov, Dobricean şi Sandu, nici nu e de mirare, căci singurii care au evoluat niţel împreună au fost primii doi - şi nici aceia prea mult. Prima şi cea mai mare ocazie a reprizei întâi ne-a aparţinut în minutul 12, Rickets găsindu-se central în mijlocul careului, dar de teama unui şut cu stângul, a ales un exterior nesănătos cu dreptul, care a trecut pe lângă poartă. Sandu a mai încercat poarta câteva minute mai târziu, cu un şut de la distanţă, dar nici el nu a nimerit ţinta, înainte ca jocul să decadă într-un anonimat de neapreciat. De abia în minutul 30 s-a mai manifestat o fază de poartă, de această dată a oaspeţilor, care au executat o liberă prin fostul nostru jucător, Sorin Rădoi, şi mingea trimisă de acesta a fost scoasă excelent de către Lepmets din preajma vinclului. Poli a replicat oarecum cinci minute mai târziu, Chiş trimiţând o centrare foarte interesantă, dar Ricketts a ratat de puţin contactul cu mingea, aceasta fiind trimisă de un fundaş spre propriul portar - chiar de nu fără emoţii.

Mitanul secund a fost, per total, ceva mai bun. A început practic cu o şansă de gol, în minutul 52, când Dobricean a centrat din liberă şi Mera, am impresia, a trimis de puţin peste. S-a dovedit a fi faza premergătoare golului, căci în minutul 55 Gorobsov a făcut o recuperare foarte bună la centru, l-a lansat pe Chiş pe dreapta, acesta a centrat lung către poziţia în care se afla Sandu, iar acesta a făcut ceea ce trebuia şi Ricketts să facă, a plasat mingea cu piciorul mai slab la colţul lung, învingându-l pe portar, pentru primul său gol în tricoul Politehnicii. Oaspeţii au avut o fază periculoasă în minutul 63, dar Lepmets a fost pe fază, înainte ca alb-violeţii să fie aproape de golul doi, acelaşi Sandu trimiţând o centrare pe fruntea lui Zăgrean, acesta trimiţând cu capul, numai că mingea a lovit bara şi a căzut pe linia porţii. În timp ce adversarii noştri au mai creat oareşce pericol la faze fixe, căci am suferit astăzi la capitolul degajări, Poli a reuşit să dezvolte o acţiune "prototip", să-i zicem, din care ar fi frumos să vedem mai multe: Sandu l-a deschis pe Sepsi cu un călcâi, acesta a intrat în careu, i-a pasat lui Axente, dar vârful nostru a avut ghinionul de a nimeri doar bara! După ce Rădoi a ratat complet o reluare, la una din respingerile greşite menţionate, Gorobsov a mai încercat poarta din două libere, pe final de partidă, numai că în ciuda unor execuţii curate, nu a pus mare pericol portarului advers. Chiar înainte de final, Sandu a fost accidentat urât şi a trebuit dus la ambulanţă, la o fază ignorată de arbitru, dar aşa-i viaţa în liga secundă, ne rămâne să sperăm că nu vom sălăşlui mult pe aici.

E bine că am reuşit să câştigăm astăzi, un meci încrâncenat, în condiţii dificile - atât fizic, cât şi psihologic. Urmează meciul de cupă cu Steaua, de la care ne rămâne să sperăm la cât mai bine, dar rămâne de văzut cu ce formulă va alege Velcea să abordeze această partidă.

Dacă în prima repriză mai nimeni nu a ieşit pozitiv în evidenţă, exceptând parada lui Lepmets, în repriza secundă au evoluat încurajator mai mulţi jucători. Primul care trebuie menţionat este Sandu, decisiv astăzi, şi care a mai fost implicat în două faze de gol. O alegere inspirată a lui Velcea, deşi am impresia că exact în momentul marcării golului, acesta era pe cale să-l schimbe. Oricum, a ieşit bine, şi să sperăm că accidentarea lui Sandu, folosit şi în poziţia lui naturală de mijlocaş stânga, nu e una gravă.
O altă titularizare surpriză a fost cea a lui Dobricean, o alegere puţin ciudată poate, iar micul mijlocaş s-a străduit să lase o impresie bună, numai că nu ieşit din rând. E greu de zis cine ar fi putut fi preferat în locul său, poate doar Belu pe flanc şi titularizarea lui Poparadu la mijloc, proaspăt revenit după accidentare. Nu e însă ca şi cum opţiunile evidente se înghesuie pe tuşă pentru al doilea post la mijloc, şi înlocuitorul său Jitaru evoluând în aceeaşi notă.

Ca şi generalităţi, apărarea a fost destul de în ordine, cu un plus pentru Sepsi şi un minus pentru Ilie. Am impresia că acesta din urmă nu a dat mai nicio pasă bună şi a părut mereu nesigur în intrevenţii. Mera şi Scutaru, în ciuda unor mici scăpări, s-au descurcat la nivelul aşteptat de la ei, iar Lepmets a fost decisiv de două ori, dar a şi respins slab la două cornere.
La mijloc, Chiş a avut câteva faze bune, printre care şi centrarea de la gol, numai că nu mi s-a părut mereu inspirat. Pe de altă parte, înlocuitorul său Popovici, a avut o singură acţiune notabilă cât a stat pe teren. Gorobsov, ca şi Sandu la o adică, a avut o primă repriză dezolantă, doar pentru a evolua mult mai bine în partea a doua a jocului. E clar că cel puţin pentru liga secundă, este un jucător foarte util echipei noastre.
Ambii atacanţi au fost dezamgăitori. Chiar de Ricketts a depus mult efort, ratarea din debutul partidei nu e genul de ratare permisă, în timp ce Zăgrean nu s-a prea simţit - dar a ratat şi el golul dintr-o poziţie bună. Axente, introdus pentru cel din urmă, a părut ceva mai prezent în joc, numai că şi el te face să te întrebi, cum şi de unde pot marca atacanţii noştri?

Nu ştiu ce-ar mai fi de zis. Bravo Poli, pentru cele trei puncte!

Poli: Lepmets (6) - Mera (5,5), Scutaru (5,5), Ilie (5), Sepsi (6) - Chiş (6), Dobricean (5,5), Gorobsov (6), Sandu (6,5) - Ricketts (5,5), Zăgrean (5)

Schimbări:

Popovici (5) pentru Chiş (min 60)
Axente (5,5) pentru Zăgrean (min 66)
Jitaru pentru Dobricean (min 72)

Avancronică: Poli - Chindia

Deși o nou promovată, era de așteptat ca echipa Chindia Târgoviște să aibă rezultate bune, totul datorită numelui din spatele ei: Gică Popescu. Înființată în 2010, s-a înscris în liga a III-a, reușind să și promoveze, luând astfel fața echipei fanion a orașului - actualul FCM. Sunt astfel principala speranță în a readuce Târgoviștele în primul eșalon, pe care FCM-ul (care atunci se chema Chindia - confuz, știu!) îl părăsea în 1998.

Dacă la începutul sezonului, Popescu era mai rezervat în privința capabilităților echipei, acum și-a mai schimbat părerea și țintește primele locuri, spunând chiar că jocul lor încă poate fi mult îmbunătățit. Chindia se află în acest moment pe locul 5, la doar 3 puncte de noi și cu o linie de clasament echilibrată: 4-3-2. Se remarcă două egaluri cu fruntașele Bistrița și FC Argeș, dar și înfrângerile cu mai slabele Juventus București și CSM Râmnicu Vâlcea. Singura victorie interesantă e cea de la Deva, cu 1-0.

Așadar, o echipă serioasă, ce poate încurca pe oricine din această serie. Va fi un meci greu, pe care nu ne permitem să îl tratăm cu lejeritate. Cel mai mare dușman, rămâne însă situația nesigură de la club. Ideal pentru moral ar fi o victorie ușoară, la cel puțin 2 goluri diferență, și fără gol primit. Pentru asta e nevoie doar de concentrare, atât în defensivă, cât și în fața porții. Cum Goga e suspendat, sper că Velcea va fi exigent și cu ceilalți jucători ce n-au dat randament și să le dea o șansă consistentă altora precum Popovici, Sandu, poate Pătraș.

PS. Poli II va juca sâmbătă de la ora 15 pe terenul Ştiinţa cu Nova Mama Mia Becicherecul Mic. Se anunţă un meci spectaculos pentru că adversarii noştri se aflau până nu demult pe ultimul loc cu 0 puncte, dar au reuşit în ultimele două meciuri un egal la Beiuş şi o victorie în faţa liderului, Recaş.

Hai Poli!

Luceafărul Oradea - Poli 1:0 (0:0)

Astăzi este una din zilele în care jurnaliştii şi oamenii media îşi fac cu adevărat simţită importanţa în reportajele sportive, dat fiind că meciul alb-violeţilor a rămas în afara grilei de program a posturilor TV de profil. Totodată, e prima oară în acest sezon când resimţim cu adevărat ce înseamnă Liga a II-a pe care am părăsit-o cu aproape un deceniu în urmă: Radio Timişoara, cinci minute de intervenţii pe repriză, munca imaginaţiei pentru a vizualiza ratările lui Axente, respiratul adânc când se cere legătura la meciul nostru. Ah, vremuri, vremuri.

Din rapoartele primite, meciul a fost unul controlat teritorial de Poli, ca toate partidele de până acuma la o adică, dar ca ocazii au fost notate doar vreo trei şanse mari ratate de Axente. Repriza secundă a continuat în aceeaşi notă, până când Goga a fost eliminat pentru două galbene în minutul 63, numai că şuturi periculoase la poartă nu par să fi mai fost - deşi gazdele şi-au cam încercat norocul de la distanţă. Asta până când în al treilea minut de prelungire, gazdele au înscris cu capul, la o ieşire inoportună a lui Lepmets. Ca să vezi.

Greu de zis ceva, în afară de ceea ce este evident, anume că rezultatul e unul slab. Axente şi Goga, în ciuda unor meciuri slabe, se tot regăsesc în primul unsprezece, cel din urmă asigurându-şi însă absenţa etapa viitoare.

La câte probleme şi ce atmosferă sumbră a acaparat atât clubul, cât şi mulţi dintre susţinătorii Politehnicii, e dificil să ştii ce aşteptări ar fi justificate pentru alb-violeţi. Normal ar fi să-şi vadă de treabă şi să defileze cum ar fi cazul în liga secundă, dar din moment ce n-au făcut-o până acuma, pare tot mai puţin probabil că o vor face în ce a rămas din turul acestui sezon. Greu să compartimentezi numeroasele probleme ale echipei.

Poli: Lepmets - Dăruială, Ilie, Mera, Sepsi - Chiş, Tameş, Gorobsov, Curtean - Axente, Zăgrean

Schimbări:

Pătraş pentru Zăgrean (min 69)
Popovici pentru Axente (min 75)
Curtean pentru Tameş (min 79)

Poli - FC Maramureş 3:2 (2:1)

După o săptămână grea, care a sădit nesiguranţă şi nelinişte la clubul alb-violet, Poli a avut parte de un meci curios, cu trei penalty-uri, toate discutabile, şi noi momente de slăbiciune pe final. A fost însă, din nou, suficient, în ciuda unui prim unsprezece mai puţin obişnuit şi nişte schimbări care iarăşi au făcut mai mult rău decât bine.

Cu Sava, Mera, Gorobsov şi Axente în primul unsprezece, ca noutăţi faţă de ultima partidă, meciul a debutat furtunos. În minutul 3, Chiş a trimis o minge peste către Zăgrean, care a fost doar deviată de un fundaş cu capul, atacantul nostru a încercat să reia din voleu, n-a reuşit, dar a avut timp să mai şuteze o dată, reuşind astfel să deschidă scorul. Nici nu s-a aşezat lumea la loc pe scaune, că ne-am trezit cu centralul arătând punctul cu var în careul nostru: o minge şutată l-a nimerit în mână pe Gorobsov, iar în ciuda distanţei mici dintre jucători, s-a dictat penalty. Portarul oaspeţilor a egalat fără emoţii. Poli a fost periculoasă în continuare, prin Zăgrean şi Axente, dar niciunul nu a reuşit să marcheze, înainte ca în minutul 16 să ne trezim şi nou drept beneficiarii unei lovituri de la unsprezece metri, după ce Zăgrean ratase finalizarea în faza respectivă. Nu mi s-a părut să fi fost ceva, dar Tameş a marcat oricum, readucându-ne în avantaj. Ca de obicei, alb-violeţii au redus din turaţie cum au preluat conducerea pe tabelă, şi până pe final reprizei am mai remarcat doar şutul puternic din liberă a lui Gorobsov, care a fost respins de portar, precum şi nişte mici ocazii ale lui Axente, Goga şi Zăgrean. Chiar în ultimul minut am avut o mare şansă de gol, combinaţia Tameş-Dăruială permiţându-i ultimului să ofere o centrare bună către Axente, acesta a încercat să finalizeze cu călcâiul din câţiva metri, dar nu a făcut-o suficient de bine.

Atacantul alb-violeţilor a şi fost schimbat la pauză, de către Popovici, singura mutare bună a lui Velcea de-a lungul partidei. După ce Chiş l-a pus la încercare pe portarul advers, şi Lepmets a intervenit cu piciorul la o fază foarte periculoasă, Poli s-a desprins pe tabelă, ca urmare a unei curse fenomenale a lui Popovici, acesta i-a centrat în careul mic lui Zăgrean, a cărui lovitură de cap a reprezentat o finalizare simplă şi eficientă. Câteva minute mai târziu, acelaşi Popovici a făcut o nouă fază impresionantă pe dreapta, a intrat în careu, chiar înainte să-i dea mingea lui Zăgrean a fost faultat, dar atacantul nostru a mai reuşit să tragă, cu poarta goală, trimiţând incredibil în bară! Aproape la fel de incredibil mi s-a părut că centralul a decis să dicteze penalty, deşi lăsase faza să continue şi aceasta a fost finalizată, iar drept "răsplată", Tameş a decis să execute lamentabil, permiţându-i portarului să reţină fără probleme. Şi, ca de obicei, ne-am trezit tremurând nici zece minute mai târziu, când oaspeţii au redus din handicap din careul mic, după o fază fixă a cărui element cheie a fost o recentrare perfectă. Deodată, cu Rocha şi Popovici în chef de dribling, dar fără reuşite, s-au irosit vreo trei-patru faze de atac bune, iar cu cinci minute rămase, maramureşenii au marcat prin Mera, doar ca golul să fie anulat pe motiv de ofsaid. A fost cam ultima fază de mare pericol la ambele porţi, dar exact ca şi în ultimul meci jucat acasă, a evidenţiat labilitatea şi nesiguranţa echipei atunci când se finalul e aproape şi avantajul pe tabelă e minim.

Sincer să fiu, diferenţe mari între acest joc şi cele anterioare nu există. Aceleaşi "elemente" apar, cu ratările incredibile, momentele de concentraţie minimă, schimbările nereuşite, gafele unora prin apărare. Ca să încep cu lucrurile mai pozitive, m-a surprins prezenţa în joc a lui Gorobsov, care mai ales în prima repriză a fost foarte bun, a recuperat mai multe mingi în jumătatea adversă şi a dat câteva pase lungi impresionante. Totodată, Scutaru îşi continuă seria meciurilor excelente, o singură scăpare pe final pătând puţin o prestaţie de calitate. Zăgrean, marcator totuşi a două goluri, a dat dovadă de aceleaşi carenţe la finalizare ca ceilalţi atacanţi din lot, dar este prezent în joc şi luptător. Deşi au oscilat, aş mai aprecia şi rolul în joc al lui Tameş, al lui Chiş şi al lui Popovici, care per total au fost utili echipei.

Partea mai puţin pozitivă ţinteşte în primul rând alţi doi titulari surpriză ai serii, anume Sava şi Axente. Cel dintâi a reprezentat punctul de plecare la primul gol, a fost relativ nesigur şi foarte puţin prezent pe faza ofensivă. Al doilea, deşi a avut două mişcări ce puteau aduce golul, nu reuşeşte nicicum să iasă din conul de umbră care l-a acoperit. Vreau să fie clar, nu cred că Axente este o vedetă a lotului nostru, dar acuma câţiva ani, într-o echipă mai slabă, marca peste zece goluri într-un sezon în liga secundă - ceea ce face acuma este prea des contraproductiv.

Au mai fost în rest nişte jucători care au reuşit să aducă ceva jocului nostru, dar nu l-au elevat propriu-zis. Dăruială şi Mera s-au împiedicat de câteva ori în minge, numai că aportul ofensiv al primului şi intervenţiile la mingile înalte în cazul celui de-al doilea ne-au fost de folos. Goga, neobişnuit de harnic pe partea defensivă, a fost mereu ţinut de doi-trei jucători, numai că rolul său în joc a devenit evident doar după intrarea lui Rocha, când deodată toţi jucătorii oaspeţi erau mult mai prezenţi în terenul nostru, neavând emoţii prea mari cu brazilianul. La o adică, îmi este în continuare greu să înţeleg de ce se insistă în mod repetat cu cel din urmă, căci exceptând acele minute cu Ceahlăul, în care a ieşit pozitiv în evidenţă, nu a făcut niciodată nimic. Din punctul meu de vedere nu intră în discuţie faptul că Sandu ar merita măcar şansele pe care le-a primit Rocha, pentru că e un jucător mai cu cap şi face bine ambele faze. Pe Zaluschi, introdus şi el în locul lui Tameş pe final, nu l-am observat mai deloc, exceptând un fault făcut din necesitate, după o eroare a lui Rocha - din nou remarc însă faptul că a fost introdus un jucător care nu ţinea pe nimeni sus, aşa cum o făcea Tameş, chiar dacă înţeleg că cel din urmă era obosit.

Nu prea îmi pot da seama ce este în capul lui Velcea în asemenea momente, dar mie mi se pare evident că şi în condiţiile actuale, Poli poate mai mult de atât.

Poli: Lepmets (5,5) - Dăruială (5,5), Mera (5,5), Scutaru (6,5), Sava (5) - Chiş (6), Gorobsov (6), Tameş (6), Goga (5,5) - Zăgrean (6,5), Axente (5)

Schimbări:

Popovici (6) pentru Axente (min 45)
Rocha (5) pentru Goga (min 68)
Zaluschi pentru Tameş

Poli II - Făget 6:1 (3:1)

Ce mai face Poli II? Foarte bine! Astăzi au bifat a cincea victorie consecutivă, fiind și lideri detașați la numărul de goluri marcate. Apărarea scârțâie un pic, dar până acum s-au bazat pe deviza marcării mai multor goluri decât adversarul.

Marcatorii de astăzi sunt: Popa (1', 55'), Ganea (7'), Dobricean (27'), Szalkay (63'), Rotariu (80').

Echipa a evoluat foarte mult de anul trecut, grație și venirii sau revenirii unor jucători talentați, dar și grație antrenorului Stoicov care a închegat un foarte bun colectiv. În acest meci a putut testa poziționări noi (având în vedere absența unor jucători convocați de Velcea), așezarea jucătorilor schimbându-se pe parcursul jocului. Au avut ocazia de a juca și juniorul Rotariu care a și înscris, precum și Velici care a revenit după ceva timp.

Toți jucătorii merită lăudați pentru evoluția de azi. Cu siguranță mulți dintre își merită șansa de a evolua la echipa mare. Unii chiar în acest moment, cum sunt Ganea și Popa, care la 23-24 de ani sunt deja veterani pe lângă colegii lor care au sub 20, iar diferența de experiență se vede. Din păcate, locul lor este ocupat în acest moment de niște pseudo-vedete ca Goga și Curtean. Dar să așteptăm viitorul.

Bravo Poli!

Poli II: Ostafie - Belu, Iovan, Toma, Damian - Coșovanu, Dobricean, Stancu, Ganea - Popa, Silaghi

Au mai intrat: Szalkai, Rotariu, Artean, Velici