25 aprilie 2008

Mai întâi cele efemere...

S-a scris mult despre transferuri în aceste ultime zile, aşa că voi face un scurt rezumat.

Veniri:
1) Ionuţ Rada (Steaua)
2) Vali Badea (Steaua)
3) Cristian Pulhac (Dinamo)
4) Ştefan Mardare (FC Vaslui)

Plecări
1) Andrei Cristea (Dinamo)
2) Artiom Karamyan (Steaua)
3) Cristian Scutaru (Dinamo)
4) Iasmin Latovlevici (Dinamo)
5) Srdjan Luchin (Dinamo)
6) Cristian Daminuţă (Dinamo)

Aşadar, la capitolul veniri sunt câteva nume interesante, îndeosebi Mardare şi Rada. Primul, internaţional de tineret, este un fundaş central foarte bun, deşi nu are decât 20 de ani, şi de multe ori a ţinut de unul singur apărarea Vasluiului; al doilea, deşi rezervă la Steaua, este un jucător înalt, puternic şi frumos, va împlini 26 de ani în iulie, şi cu siguranţă avem loc în echipă de un fundaş central cu experienţa sa. Personal, mă îndoiesc ca Mardare va veni, pentru că nu este uşor de adus, în timp ce venirea lui Rada este aproape sigură după o nouă confirmare a lui Iancu în această după-amiază.
Badea, deşi nu este un atacant rău, nu mă încântă, mai ales din cauza experienţelor sale suspecte de la Vaslui. Ar fi momentul ca Iancu să se orienteze spre a crea un vestiar unit, iar în acest sens caracterul jucătorilor va fi de mare importanţă. Evident, eu nu ştiu mai multe decât voi, deci vorbesc din supoziţii, dar nici nu pot face altceva. Să speram că cei care pot vor lua decizia corectă.
Pulhac redevine o opţiune, mai ales în contextul în care rămânerea lui Milhazes nu este sigură. E drept că ar fi mai practic să se ţină un jucător care a confirmat la club, decât să fie adus unul într-o oarecare lipsă de formă şi pe mulţi bani, care - în plus - ar avea şi el "stigmata" echipelor de capitală.

La plecări, se pare că Andrei Cristea, nedorit de Uhrin, a fost vândut pe 800,000 de Euro lui Dinamo, deşi aceste sume nu spun aproape niciodată nimic când vine vorba despre afaceri între Iancu şi Borcea. Oricum, dacă e aşa, avem de-a face cu o afacere bună, deşi ducem lipsa unor atacanţi - nu însă neapărat a lui Cristea.
Despre Karamyan s-a tot vorbit că ar pleca la Steaua, mai ales că are acea clauză care îi permite să semneze cu cam cine îşi doreşte. Din punct de vedere financiar, ar fi din nou o afacere rentabilă, deşi probabil îi va include pe Rada sau/şi Badea, dar problema se pune din nou dacă şi cum vom umple golul lăsat de cel mai bun jucător al Politehnicii în turul campionatului.
Cei patru tineri au fost enumeraţi parcă la plezneală, dar nu mă îndoiesc că interesul dinamoviştilor există. Dacă Scutaru şi Latovlevici probabil vor fi daţi, în primul rând din cauza activităţilor extra-sportive (zvonuri care sunt mai mult decât zvonuri, dar dacă ştie cineva să infirme, atunci să o facă), mi s-ar părea cel puţin ciudat ca şi Luchin să fie îndepărtat din lot. Ar fi chiar culmea, de fapt. Cât despre Daminuţă, situaţia lui contractuală nu este clară, dar probabil şi el s-ar încadra în categoria primilor doi - deşi am anumite griji, în sensul că el ar avea totuşi mai multe calităţi decât aceia. Oricum, dragoste cu sila e clar că nu merge.

23 aprilie 2008

O chestiune

ISCT a bătut pe Alba-Iulia 2-0, după ce în ultimele opt meciuri gazdele obţinuseră doar un egal. De cealaltă parte, Alba-Iulia a pierdut primul meci după opt victorii în furăciunea de acasă cu CSM Râmnicu-Vâlcea, de etapa trecută.

Vă vine să credeţi?

Nici mie.

Viaţă grea pentru Poli II în acest context, care nu îşi mai permite niciun pas greşit.

FC Argeş - Poli II 6:1 (3:0)

Un mic dezastru au pus la cale astăzi fundaşii celor de la Poli II, ce-i drept, în compania unei echipe care nu a pierdut niciun punct pe teren propriu. Şi asa însă, scorul nu trebuia să ia amploarea pe care a luat-o, dar Pătraş fundaş stângă, Raţiu şi Teuşan au fost faliment total.

Scorul era deja 2-0 pentru argeşeni în minutul douăzeci, aceştia inscriind la cele mai importante ocazii de gol şi trimiţând o dată mingea în bară. La prima reuşită, vina aparţine probabil lui Petruş/Raţiu pentru că au permis centrarea şi lui Pătraş/Teuşan pentru că nu au marcat jucătorul rămas liber al gazdelor; la a doua, Teuşan l-a scăpat pe Bazzi, care l-a întors pe Poparadu, şi a înscris pe lângă Zimmermann. Portarul alb-violet a avut o paradă bună câteva minute mai târziu, înainte ca Raţiu să marcheze un autogol de toată jena, pasând în poartă de la marginea careului, deşi a avut destul timp să vadă unde se află Zimmermann. De cealaltă parte, alb-violeţii au avut două ocazii mai acătării, întâi prin libera trimisă peste poartă de Bălan şi apoi prin scăparea bună a lui Popa, care însă şi-a prelungit prea mult mingea.
Debutul reprizei secunde a stabilit "forma" victoriei gazdelor. La doar câteva minute de la reluare, un jucător al Politehnicii a recuperat o minge la marginea careului a advers, astfel că Poparadu şi Tibi Bălan au rămas singuri cu portarul. În loc să tragă, Poparadu a pasat şi Bălan a frecat-o până ce n-a obţinut absolut nimic dintr-o fază pe care scria clar şi mare "GOL". A urmat un atac al argeşenilor la câteva minute şi Teuşan a comis un fault în poziţie de ultim apărător, a fost eliminat, iar argeşenii s-au desprins la 4:0 prin penalty. Următoarele cincisprezece minute au fost un dezastru pentru Poli II, jucătorii noştri fiind rătăciţi pe tot terenul, astfel că gazdele au mai marcat de două ori, întâi printr-un contra-atac rapid şi apoi în urma unui slalom incredibil şi a unui schimb de pase. Zimmermann a mai avut câteva intervenţii bune înainte ca Poli II să înscrie golul de onoare, libera executată bine de Danci fiind respinsă în faţă de portarul argeşean, de unde Raţiu a trimis-o cu capul în plasa porţii - de această dată, adverse.

Aşadar, un meci foarte slab pentru alb-violeţii "mici", din care nu pot remarca pe nimeni. Ceea ce pot remarca însă este atitudinea mailiţioasă a gazdelor, care au folosit embelma "Poli AEK" pe tabela electronică de la stadion. Halal mentalitate.

Poli II: Zimmermann (5,5) - Pătraş (4), Teuşan (4), Raţiu (4,5), Petruş (4,5) - Buda (5), Poparadu (5), Sicoe (4,5), Popovici (4,5) - Axente (4,5), Bălan (5). Au mai intrat Popa (5,5), Oberşterescu (4) şi Danci (5,5) înlocuindu-i pe Axente, Sicoe şi Popovici.

Etape viitoare revine Latovlevici în lot şi de această dată victoria va fi esenţială.

22 aprilie 2008

Steaua - Poli 1:1 (0:0)

Onoarea are, spre surprinderea multora - sunt convins -, încă o faţă, anume cea a Politehnicii Timişoara. În ciuda suspiciunilor care au planat asupra acestui meci, alb-violeţii şi-au apărat din răsputeri blazonul, chiar dacă nu au făcut un meci fabulos, şi au obţinut un punct muncit şi încântător prin prisma faptului că a fost luat de la o formaţie atât de antipatică prin practicile ei.

Meciul a început mai bine pentru gazde, care au şi beneficiat de o ocazie uriaşă la o intervenţe inexactă a lui Pantilimon, dar golul înscris de Pleşan a fost anulat corect pe motiv de ofsaid. Poli a replicat printr-o liberă executată bine de Vrsici, dar Zapata a fost la post şi a respins peste poartă. Pantilimon a respins în minutul 30 un şut al lui Neaga, din afara careului, iar la câteva minute înainte de pauză, Pepe Moreno a trimis o lovitură de cap ce a trecut puţin pe lângă poarta goalkeeperului nostru.
Steaua a început şi mai în forţă repriza a doua, iar eforturile gazdelor au dat roade în minutul 50, când Goian a fost pierdut din marcaj la un corner şi fundaşul central stelist a trimis balonul cu capul fără şanse pentru Pantilimon, în plasa porţii sale. Părea, în acel moment, improbabil că Poli va avea forţa de a reveni pe tabelă, mai ales dat fiind că tot Panti a fost cel pus la încercare de stelişti. A fost nevoie de doar un moment pentru Artiom Karamyan de a întoarce soarta partidei, armeanul (până atunci invizibil pe teren) reuşind să treacă de un adversar în careul stelist şi printr-un efort deosebit recentrând mingea către Bucur, care venit în viteză a înscris pentru a restabili egalitatea pe tabelă! Din această clipă, aspectul partidei s-a schimbat şi Poli a prins curaj, chiar atât curaj încât o nouă centrare a lui Karamyan a fost respinsă în extremis de Neşu din faţa lui Bucur, care altfel ar fi avut de îndeplinit o formalitate pentru a înscrie. De cealaltă parte, Steaua a mai trimis un singur şut periculos către poarta lui Pantilimon de la egalare, acesta fiind reţinut bine de tânărul internaţional alb-violet. Fluierul final al lui Colţescu, foarte bun în această seară, a consemnat prima "ne-victorie" a Stelei în aceste ultime unsprezece etape, precum şi o reuşită - mai mult ca sigur - unică pentru Poli, anume de anu pierde vreun meci cu Steaua, Dinamo sau Rapid (căror li se adaugă şi CFR Cluj) - ba mai mult, de a avea bilanţ pozitiv în faţa a trei dintre ele.

Şi toate aceste merite revin, în primul şi în primul rând, lui Dusan Uhrin Jr., care a ştiut cum să abordeze aceste meciuri importante şi a fost capabil să ia, în general, deciziile corecte în ceea ce priveşte titularizarea diferitor jucători. Mai ales acest "experiment" despre care s-a tot discutat a fost de succes, deşi termenul în sine este unul aburd, căci Uhrin nu a trimis jucători "noi" pe teren doar de dragul de a-i vedea cum joacă, ci pentru că titularii obişnuiţi au dezamăgit în ultima perioadă. Totodată, trebuie remarcată evoluţia determinată a celor trimişi astăzi pe teren, chiar dacă de la unii mai avem şi alte pretenţii.

Pantilimon s-a achitat bine de sarcinile sale şi cu excepţia erorii din debutul de partidă, a fost în mare parte sigur pe sine. Milhazes a reprezentat punctul mai slab în apărarea alb-violetă, el fiind depăşit de câteva ori de Neaga, în timp ce Bădoi a făcut puţin mai bine faţă travaliului pe partea dreaptă. De remarcat însă este prestaţia fundaşilor centrali, care cu o excepţie în cazul lui Brezinsky, au fost foarte buni, Luchin evidenţiindu-se prin două intervenţii fundamentale, la cele două "capete" ale meciului. Artiom Karamyan, dat ca şi transferat la Steaua, a lăsat impresia că nu are chef de fotbal în primele 60 de minute, dar reuşita de la gol îi spală toate păcatele! De cealaltă parte, Martinez, aşa cum spunea şi el "încă neadaptat la fotbalul românesc", nu a jucat prea rău, dar a şi pierdut destul de mult mingi. Nu pot să spun încă dacă trebuie sau nu reţinut în lot pentru anul viitor, dar sper că Uhrin îi va mai da şanse da a arăta ce poate. Srhoj a fost şi el bun în această seară, deşi a pierdut câteva mingi care i-au pus pe contra-atac pe stelişti, dar australianul a şi oferit câteva pase de efect de-a lungul partidei. Dezamăgitoare a fost evoluţia lui Vrsici, care nu a părut nicicum intrat în joc, şi a cărui unice performanţe au fost lovitura liberă din prima repriză şi şutul blocat din a doua. Nu pot să nu mă întreb care este problema slovenului, căci nici înainte de accidentare nu a reuşit să convingă prea mult. În atac, Rusici a fost steril, dar Bucur s-a mişcat mult şi a reuşit golul egalării, care a consemnat a cincisprezecea reuşită pentru atacantul alb-violet. Dintre cei introduşi pe parcurs, doar Ganea a evoluat suficient cât să lase o impresie: folosit drept mijlocaş în mare parte a timpului, după egalare, a făcut o serie de recuperări şi cu o excepţie, a ţinut bine de minge.

Poli: Pantilimon (6,5) - Milhazes (5), Luchin (6,5), Brezinsky (6), Bădoi (6) - Artiom Karamyan (6), Srhoj (6), Vrsici (5), Martinez (5,5) - Rusici (5), Bucur (6,5). Au mai intrat Ganea (6), Abiodun şi Arman Karamyan, înlocuindu-i pe Vrsici, Martinez şi Artiom Karamyan.

În meciurile rămase, obiectivul principal este probabil de a stabili câte transferuri sunt necesare pentru anul viitor. Evident, orice clasare peste locul şase este foarte bine-venită, dar în primul rând trebuie să ne uităm înainte. Oricum, cu determinarea de astăzi, nu ar trebui să avem probleme. Acest meci a arătat unei ţări flămânde după ceva real, şi mai ales nouă care aveam atâtea nevoie de o reuşită care să ne redea încrederea, că mai există fotbal curat în România. Bravo Poli!

Fazele importante ale meciului le puteţi vedea aici.

Alb-violet şi galben-negru

Marian Iancu a anunţat recent că jucătorii peste 14 legitimaţi la clubul Politehnica vor evolua în galben-negru, până vor dovedi că merită să poarte culorile alb-violet. O decizie care, în condiţiile mercenariatului actual chiar şi la nivelul acela, pare logică şi oarecum normală.

Dar există şi o altă faţă a acestei decizii, căci la fel cum tinerii s-ar putea ambiţiona, la fel s-ar putea detaşa mai mult de ceea ce înseamnă clubul Politehnica. Nu sunt convins că aceasta este cea mai bună alegere pentru a "fideliza" jucătorii clubului, deşi nu neg că are şanse de reuşită. Întrebarea care se impune este dacă cei din conducerea clubului s-au interesat înainte de a lua această decizie despre opinia jucătorilor în cauză sau dacă este o decizie luată din intuiţie. Sper că cea dintâi.

20 aprilie 2008

Despre "familia" care este Poli

Cred că aceasta era alegoria favorită a lui Iancu la un moment dat, aşa cum el a fost tot primul să nimicească această idee, prin demiterea lui "tăticului" Olăroiu. De atunci, spiritul familial a ştiut să fie ţinut departe de Politehnica, fie prin tactici de intimidare a jucătorilor, fie prin nenumăratele transferuri care s-au făcut.

Mergând ieri la partida dintre Poli II şi Gaz Metan, am constatat - cam ca deobicei - cu dezamăgire că tinerii alb-violeţi, de fapt actuali şi viitori coechipieri ai celor de la echipa mare, nu au fost susţinuţi decât de o mână de jucători de la prima echipă, toţi proveniţi de la Poli II: Luchin, Scutaru, Pantilimon şi Latovlevici. Poate cea mai surprinzătoare prezenţă a fost cea a lui Mansour, pe care l-am văzut şi la partida lui Poli împotriva Craiovei. Din partea conducerii clubului a fost la meci Chivorchian, care s-a poziţionat alături de Uhrin pe cealaltă parte a terenului.

Nu ştiu eu dacă a avut loc vreun antrenament în acea dimineaţă, dar judecând după prezenţa celor patru "tineri" alb-violeţi şi a lui Uhrin, mi se pare improbabil. Şi dacă a avut loc un antrenament, atunci vina aparţine antrenorului ceh, pentru că fiecare jucători al clubului trebuie să poată urmări şi susţine cauza "celor mici". Sunt convins că şi pentru aceştia din urmă ar însemna ceva să îl vadă pe Popa, Ganea sau Aliuţă la stadion.

Au fost meciuri în trecut când jucători de la echipa mare chiar au venit să-şi susţină mai tinerii colegi, dar acestea au fost puţine şi numărul celor prezenţi nu a fost niciodată prea mare. Mă gândesc că o fi şi pentru ei prea mult de mers până la Calor. Să fiu însă iertat dacă mă înşel şi toată lumea are scuze rezonabile şi este apăsat de alte lucruri, de genul umilinţelor din ultima luna.

Ar fi anormal ca cei din conducere să oblige jucătorii să-şi facă loc în "program" pentru Poli II, pentru că dragoste şi respect cu sila nu merge. Dar la fel de anormal este că nu vin la fiecare meci cel puţin patru-cinci jucători din lotul mare - care nu au evoluat la echipa secundă - să îşi vadă coechipierii. Trist.

19 aprilie 2008

Poli II - Gaz Metan Mediaş 1:0 (1:0)

Ce meci, ce ocazii, ce victorie importantă! Echipa secundă, întărită prin prezenţa pe teren a trei jucători care, în principiu, sunt la prima echipă (Bălan, Zimmermann, Axente) a obţinut o victorie clară, o victorie care trebuia să fie la mult mai multe goluri diferenţă, tocmai în compania unei formaţii Gaz Metan Mediaş care se afla înaintea disputării etapei la egalitate de puncte cu FC Argeş, pe prima poziţie.

Meciul a debutat cu o uşoară dominare teritorială a oaspeţilor, dar câtuşi de curând ocaziile au început să apară de cealaltă parte. Întâi Popovici a fost lansat spre poartă, dar până să tragă a fost ajuns din urmă de fundaşii adverşi. Axente a trimis apoi un şut slăbuţ din careu, prins de cel mai bun om al oaspeţilor, portarul Stetca. Acelaşi Axente a scăpat la câteva minute singur spre poarta adversă, dar a finalizat cu stângul pe lângă, din poziţie centrală. Buda a ţintit bara la un moment dat, în timp ce şuturile în forţă şi de la distanţă ale lui Străuţ şi Popovici au fost parate fantastic de goalkeeperul medieşenilor. Golul a venit, în mod paradoxal, la un corner, mingea trimisă de Buda intrând direct în poartă, şi graţie vântului nebun care a bătut foarte puternic, mai ales pe parcursul primei reprize!
Repriza a doua a fost una ceva mai echilibrată, dar oaspeţii tot nu au reuşit să-şi creeze ocazii reale de gol. În schimb, alb-violeţii s-au întrecut, din nou, în ratări. Axente a fost deschis perfect de Tibi Bălan, a intrat în careu şi a tras la colţul lung, dar Stetca a fost din nou la post. Gaz Metan Mediaş a avut la rându-i câteva şanse de a marca, în mare parte la faze în care careul era aglomerat de jucători, dar jucătorii alb-negri nu au reuşit să trimită mingea pe poartă. A fost din nou rândul lui Axente să-şi treacă în cont o nouă ratare pe la mijlocul reprizei secunde, acesta fiind bine servit de Dochiţa, dar deşi aflat central, finalizarea sa i-a permis iarăşi lui Stetca să respingă. De cealaltă parte, Zimmermann a respins un şut de la distanţă peste poartă, la probabil cea mai periculoasă fază a medieşenilor. Pe final Poli a mai avut doua ocazii fantastice, ambele conduse de Buda: prima oara a fost servit perfect pe dreapta şi deşi a ajuns în poziţie de şut, a încercat să intre în centru şi să mai elimine un adversar, mingea trimisă spre poartă sfârşind în cele din urmă în coapsa unui jucător al oaspeţilor. A doua ratare a lui Buda a fost cu siguranţă ratarea zilei: mijlocaşul alb-violet a pornit pe contra-atac, împreuna cu doi coechipieri, toţi trei scăpaţi singuri spre poartă, doar cu Stetca în faţă. După ce a condus balonul vreo şaizeci de metri, Buda nu a putut să decidă ce era de făcut când a ajuns faţă în faţă cu portarul, şi în locul unei finalizări sau a unei pase eficiente, a omorât faza trimiţind balonul către Pătraş. Până la urmă aceste ratări incredibile nu i-au costat pe tinerii alb-violeţi, dar în ciuda victoriei, ele au lăsat un uşor gust amar: nu ai mereu atâtea şanse încât să-ţi permiţi să ratezi cu seninătate.

Dintre jucători îmi vine greu să evidenţiez pe cineva în mod deosebit. Axente s-a demarcat mereu foarte bine, dar ratările sale au fost de neiertat! Totodata, aidoma lui Popovici şi uneori Bălan, a ţinut de multe ori de minge în loc să dea drumul jocului, când avea coechipieri în poziţii bune. Bălan a fost destul de neimpresionant, fazele create de el fiind sub ceea ce ne dormi să vedem de la un jucător de calitatea lui - să sperăm că mai poate să-şi revină. Popovici a ieşit la rampa în repriza a doua, când jocul alb-violeţilor a devenit unul pur de contra-atac, dar nici el nu a arătat destul cât să fie considerat o opţiune reală pentru prima echipă. În apărare, Mera a jucat bine mingile înalte, dar piesa centrală s-a dovedit a fi Teuşan, care a evoluat sigur şi precis de-a lungul partidei. Fundaşii de bandă, Străuţ şi Pătraş, nu au strălucit, dar asta şi fiindcă ambii sunt mai degrabă jucători de mijlocul terenului. Pătraş a executat o lovitură liberă care i-a dat lui Stetca probleme, el fiind mai mult ca sigur capabil să dea lecţii multor jucători din prima echipa în ceea ce priveşte acest "procedeu". Poparadu şi Sicoe, utimul un închizător masiv, şi-au îndeplinit bine îndatoririle, aşa cum a făcut şi Danci, care l-a înlocuit pe parcursul reprizei secunde pe jucătorul venit de la Jimbolia. Au mai intrat Dochiţa, în locul lui Bălan - care a fost harnic, a recuperat bine şi a dat cel puţin o pasă care trebuia să fie de gol - şi Petruş în locul lui Popovici.

Poli II: Zimmermann (6,5) - Pătraş (6), Teuşan (6,5), Mera (6), Străuţ (6) - Buda (6,5), Poparadu (6), Sicoe (6), Popovici (6) - Axente (6), Bălan (6). Au mai intrat Dochiţa (6), Danci şi Petruş.

Bravo Poli şi tot aşa mai departe! Evitarea retrogradării nu mai este doar un vis vag.

18 aprilie 2008

Poli - Universitatea Craiova 1:3 (1:2)

Jalea la jale trage şi proasta dispoziţie la proasta dispoziţie. Absenţele din centrul apărării s-au dovedit fatale pentru Poli în această seară, mai ales datorită prestaţie neaştepta de slabă a lui Scutaru. Dar să le luăm pe rând, căci sunt multe de discutat.

Despre meci, o nouă cronică fulger:
{repriza întâi} Meci lent până în minutul 15, când la un corner executat de Arman Karamyan, Srhoj trimite spre poartă şi Dina trimite în poartă; lovitură de cap Bucur, prinsă acrobatic de Bornescu; greşeală Aliuţă la mijloc, pasă pentru Costea care scapă de marcajul lui Scutaru, gol în dreapta lui Popa, minutul 22; şut de la distanţă Aliuţă, Ganea pe nicăieri după respingerea în faţă a lui Bornescu; gol Costea, scăpat iar din marcaj de Scutaru, după o minge pierdută la mijloc; din nou mare ocazie Craiova pe finalul reprizei, pe lângă.
{repriza a doua} Liberă Poli de la 20 de metri, şut de toată jena a lui Bădoi, finalizare peste Srhoj; Milhazes, supărat pe viaţă, încearcă o serie de şuturi de la distanţă; şut al lui Bucur, după o pasă a lui Aliuţă, puţin pe lângă; şut Shroj direct pentru centru, din poziţie bună; cap Srhoj, respinge excelent Bornescu; liberă Wobay, paradă Popa; eroare Raţiu, Popa iese şi respinge excelent; Srhoj, obosit, se plimbă în urma lui Costea, scăpat pe flanc, centrare, Raţiu îl pierduse pe Dina, 1-3; o nouă indecizie a lui Raţiu, Dilveski singur cu Popa, lob nereuşit; fluier final, feţe triste, multă mizerie.

Aşadar, să medităm puţin la problemele centrale ale acestei partide. Întâi, titularizarea lui Scutaru, care a oferit două goluri oaspeţilor şi a mai gafat fantastic de cel puţin alte două ori. E drept că nimeni nu putea să-şi imagineze că internaţionalul de tineret va evolua aşa de prost, iar pe parcursul pauzei am bolborosit mult despre eroare de a-l prefera pe el lui Raţiu. Odată ce l-am văzut însă pe Raţiu în repriza secundă, mi-am dat seama de tristul adevăr al situaţiei, anume că nici el nu este cu nimic mai bun. Atât cât a fost pe teren, a făcut cel puţin două mari greşeli şi l-a pierdut pe Dina din marcaj la gol. Întâmplător, titularizarea lui Borbely ca fundaş central a fost o decizie excelentă, acesta având o evoluţie fără cusur, până când a fost contrat la o minge şi s-a accidentat. La cum şchiopăta după meci, îmi inchipui că este destul de nasol.

Apoi, titularizarea lui Ganea. Mie mi s-a părut că în ultimele două meciuri, Ganea şi-a mai revenit puţin. Astfel, decizia de a-l introduce pe teren din primul minut mi s-a părut normală, mai ales că Rusici nu este nici el recuperat 100%. Aceeaşi situaţie a fost cu Arman şi Vrsic - şi ca un apropo, din câte ştiu, selecţionerul Sloveniei a fost la partidă pentru a-i urmări pe cei doi. De ce nu a fost schimbat Ganea este altă întrebare, iar răspunsul este unul cât se poate de simplu: Uhrin nu a putut face mai mult de trei înlocuiri.

Dintre ceilalţi jucători, toţi s-au remarcat în primul rând negativ. Titularii au fost dezastruoşi, exceptându-i pe Borbely şi Popa, iar cei introduşi pe parcurs nu au creat impactul dorit. Despre Aliuţă aş spune că este singurul jucător din lotul alb-violeţilor (poate cu excepţia lui Martinez) care poate da o pasă şi eu nu îi imput în mod deosebit golurile care au plecat de la erorile sale. Totuşi, până la poartă mai erau câţiva jucători care trebuiau să greşească. Este drept că nivelul lui de implicare în joc este destul de scăzut, dar ştie să deschidă jocul, ştie să paseze şi ştie să elimine adversari prin dribbling. E normal să existe riscuri, dar pentru asta ai nevoie de apărare.

Aş mai menţionat "problema Cânu", care - îmi închipui - trebuie să fi făcut ceva foarte, foarte nasol, pentru a nu fi reprimit în lot. Luchin şi Brezinsky revin pentru partida cu Steaua, iar în acest sens, dacă Uhrin va decide în continuare să nu-l includă pe Cânu în lot, treburile sunt clare.

În rest, se confirmă doar mediocritatea lotului - şi, totodată, faptul că sunt lucruri neînordine în vestiarul echipei. Rezultatele obţinute în pregătirea de iarnă au arătat clar că echipa are carenţe, dar am fost induşi în eroare de partidele bune făcute în acest redebut de retur. Să sperăm că Uhrin va ştii ce decizii să ia şi pe cine să elimine din lot. Că are de unde alege.

Poli: Popa (5,5) - Milhazes (5), Borbely (6), Scutaru (3,5), Bădoi (4,5) - Arman Karamyan (4,5), Aliuţă (5), Srhoj (5), Abiodun (4,5) - Ganea (4), Bucur (4,5). Au mai intrat Rusici (4,5), Raţiu (4) şi Vrsici.

Fazele importante aici.

17 aprilie 2008

Poli, ca şi în UEFA!

După victoria Urziceniului de astăzi, se ştie cu siguranţă că locul şase va merge în Cupa UEFA. Astfel, Poli are practic asigurată mult râvnita prezenţă într-o competiţie europeană, deoarece ocupanta locului şapte, FC Vaslui, se află la nouă puncte de alb-violeţi, cu cinci meciuri rămase. Practic, o victorie mâine ar face ca doar într-un scenariu extrem Poli să nu termine de la locul şase în sus.

De dragul statisticii, acestea sunt meciurile rămase de jucat:

Poli - Universitatea Craiova (A), Steaua (D), Gloria Buzău (A), Ceahlăul Piatra-Neamţ (D), Farul (A)

FC Vaslui - Poli Iasi (A), CFR Cluj (D), Pandurii Târgu-Jiu (A), Unirea Urziceni (D), Rapid (A)

Aşadar, alb-violeţii au şi un program mult mai uşor decât adversara directă.

Până să sărbătorim însă aceasta calificare, este totuşi important ca echipa să îşi vadă de treabă. Cu siguranţă vor plana câtuşi de curând zvonuri de non-combat dacă rezultatele vor lăsa loc de interpretări, însă este datoria jucătorilor să facă apariţia acestor zvonuri cât mai improbabilă. Ar fi important ca Poli să nu se califice doar datorită rezultatelor din Cupă, ci prin propriile forţe - ceea ce înseamnă o clasare de la locul cinci în sus.

Nu mai este mare presiune pe echipă şi asta înseamnă că alb-violeţii pot juca fotbal de dragul fotbalului. Poate că tocmai lipsa de presiune se va dovedi dăunătoare, dar dacă cineva căuta şansa să-şi dovedească profesionalismul, aceasta este ea.

Totodată, Uhrin va putea să trimite pe teren şi jucătorii asupra cărora nu s-a decis dacă vor fi menţinuţi în lot anul viitor (Martinez, Bălan) sau jucătorii tineri care au dat dovadă de reale calităţi (Popovici, Scutaru, Pătraş, Axente). Cumva nu sunt convins că alegerea lui Uhrin va fi să o lase moale, dar ar fi păcat să nu profităm în acest sens de situaţia favorabilă în care ne aflăm. Oricum, esenţial este ca oricine va intra pe teren, va da ce are mai bun pentru echipă.

Hai Poli, că mai avem ceva de arătat!

16 aprilie 2008

Fără Cânu

Uhrin a declarat astăzi că nu se pune problema revenirii lui Cânu în lot pentru meciul cu Craiova.

În consecinţa, cel mai probabil fundaşii centrali vor fi Raţiu şi Srhoj, primul fiind practic o prezenţă certă, iar al doilea "duelându-se" de la distanţă cu Scutaru, care a avut prestaţii bunicele la Poli II. Considerând însă că de când a sosit Uhrin, Scutaru nu a prea prins echipa, ar fi o surpriză destul de mare ca internaţionalul de tineret alb-violet să intre titular, mai ales în contextul acestei apărări improvizate.

Nu prea cred că Borbely va fi retras în apărare şi m-aş mira ca el să fie iaraşi menajat, pentru a nu încasa un cartonaş galben care să îl scoată din joc pentru meciul cu Steaua. Victoriile de acasă sunt esenţiale, aşa cum a spus şi Uhrin, deci ar fi doar normal ca slovacul să intre pe teren din primul minut.

Rezultate sondaj

Mai mult pentru scopuri interne.

Citiţi forum-ul oficial al clubului (http://www.poli.tm.ro/forum)?

Da - 13 (56%)

Nu - 10 (43%)

Total voturi: 23

Vine vorba

De transferuri. Iancu a făcut astăzi o declaraţie cum că Poli este interesată de Vali Badea şi Ionuţ Rada, în pre-preludiul meciului cu Steaua. Presupunând că aceste declaraţii sunt reale, căci Badea şi Rada oricum aveau doar şanse mici să evolueze împotriva noatră, nu pot să nu remarc eternul tipar al rezervelor steliste şi al demagogiei morale marca Iancu.

Nu-i vorba, Rada şi Badea sunt doi jucători buni, din câte i-am vazut eu, mai ales la carenţele noastre, dar această profundă senzaţie de deja-vu mă apasă uşor - cel puţin până va fi confirmată sau infirmată această dorinţă de transfer. Nici măcar "sigura" venire a lui Contra nu mă încălzeşte, ba chiar mă face să mă întreb, când am fost entuziasmat ultima oară de prospectul unui viitor transfer.

În mod practic însă, n-are rost să ne batem capetele cu astfel de discuţii, deoarece avem alte priorităţi în acest moment. Deci eu aş recomanda să le lăsăm pe mai încolo, când ne plictisim cu adevărat şi avem timp şi nervi să criticăm poltica de transferuri a clubului.

13 aprilie 2008

Misterul unui cartonaş

Este puţin amuzand cum nici ProSport, nici GSP nu menţionează nimic de galbenul primit de Popa la faza penalty-ului. Ba mai mult, ProSport inventează un galben la henţul în afara careului, un galben care însă nu a fost acordat de Balaj.

M-aş aştepta ca nişte gazete "respectabile" să poată aruncă un ochi pe foaia de arbitraj sau ceva de genul, dacă tot nu pot să urmărească cele ce se întâmplă pe teren.

Şi parcă nu...

...penalty. Chiar dacă nu este complet concludentă, această poză din prosport arată un posibil contact in afara careului. Oricum, ce-a fost a fost şi erorile lui Balaj sunt incontestabile - de ambele părţi. Precum am menţionat însă şi în cronică, mi s-a părut foarte, foarte reprezentativ faptul că Balaj, având de ales între a da şi a nu da penalty - şi în mod evident neştiind ce a fost - a luat decizia pe care a luat-o. Nu spun că se impunea ceva, dar când Moţi l-a luat pe sus pe un jucător alb-violet în careul dinamovist, Balaj nici nu a clipit - şi contactul a fost la fel de evident ca şi cel al lui Luchin.

Acuma este însă esenţial să ne concentrăm la meciurile rămase, pentru că încă mai putem stabili prin propriile puteri calificarea europeană. Cu unele echipe nu te poţi pune, dacă nu eşti net superior, şi Poli nu a fost net superioară ieri.

12 aprilie 2008

Poli - Dinamo 1:1 (0:0)

Inepţia arbitrajului românesc atingi culmi nebănuite! Să fie însă clar de la început, chiar dacă Balaj a fost mai permisiv cu comentariile dinamoviştilor, penalty-ul pare să fi fost: faultul lui Luchin este clar şi de roşu (direct - asta dacă e fault), şi din câte îmi dau seama, în careu (dar din nou, s-ar putea să nu fie). Deci chiar şi acea fază a scos în evidenţă inabilitatea lui Balaj de a aplica regulamentul.

Până acolo însă, a fost nevoie să treacă şaizeci de minute. Cea mai mare ocazie a debutului de meci a fost bara lui Luchin, deşi chiar în primul minut de joc, o harababura în careul lui Dinamo putea şi ea să ducă la deschiderea scorului. Lupta s-a dat în mare la mijlocul terenului şi pe flancuri, dar niciuna dintre echipe nu a mai reuşit să pună în real pericol poarta adversă. De abia în minutul 25 are loc următoarea fază importantă de gol, când şutul lui Cristea este respins de Popa. Zece minute mai târziu, Ganea obţine o lovitură liberă din poziţie centrală, de la doar 25 de metri, dar şutul lui Aliuţă trece mult peste poartă. Poate cea mai importantă ocazie a oaspeţilor se desfăşoară cu cinci minute înaine de pauză, când Cristea primeşte o minge în careu - mult prea liber -, dar trimite un şut slab, în braţele lui Popa.
Repriza secundă începe destul de lent, portarul alb-violeţilor fiind cel care se evidenţiază primul, în minutul 56, când apără un alt şut de la distanţă. Minutul 60 este cel în care Luchin vede primul cartonaş galben, fiind depăşit de Dănciulescu, dar impresia pe care am avut-o din tribune este că s-ar putea ca decizia să fi fost eronată. Doar două minute mai târziu, acelaşi Dănciulescu scapă spre poartă şi este agăţat din spate de Luchin, aparent în careu. Al doilea galben nu este logic, considerând poziţia de ultim apărător, dar consecinţa este aceeaşi: penalty Dinamo, eliminare Luchin. Dănciulescu înscrie, însă m-a amuzat într-un mod macabru cum Balaj, evident neştiind sigur dacă faultul a fost în careu sau nu, a deci până la urmă, să ia decizia care, în orice caz, nu avea cum să fie greşită. Alb-violeţii au revenit însă instant pe tabelă, când Ganea - din câte arată reluările, în ofsaid - a primit o minge de la Artiom Karamyan, Pulhac a alunecat lăsându-l pe vârful alb-violet liber, acesta pasându-i lui Rusici, care nu a ratat. Avea să fie, în mod nesurprinzător, ultima ocazie de poartă pentru Poli, deşi echipa nu a trecut instantaneu pe o tactică ultra-defensivă. Ba mai mult, Uhrin se pregătea să-l bage pe Bucur, când o minge înaltă a fost prinsă la limita careului în mâini de către Popa, care a şi lăsat-o repede să cadă, dar se pare că nu înainte de a fi ieşit din careu cu ea. Ca urmare a acestei faze, Brezinsky s-a dus să comenteze la tuşier, a primit un galben, l-a aplaudat ironic pe Balaj, şi a primit al doilea. Este reconfortant însă de ştiu că doar poliştii primeau direct cartonaşe galbene la proteste, dinamoviştii fiind mereu doar avertizaţi, căci altfel, şi Pulhac ar fi trebuit trimis în tribune. Libera este trimisă direct pe Popa, care o prinde bine, dar nu pot să nu înţeleg de ce Balaj nu l-a eliminat pe portarul nostru, căruia îi dăduse galben tot pentru proteste la faza penalty-ului, căci acel henţ impunea clar un al doilea avertisment (nu că m-aş plânge, dar încerc să scot în evidenţă inepţia acestei brigăzi minunate). Poli s-a apărat în minutele rămase, dinamoviştii dând dovadă de puţină iniţiativă. A mai fost însă nevoie de o altă intervenţie salvatoarea a lui Popa în faţa lui Dănciulescu, înainte ca Balaj să încununeze o seară a decizilor absurde cu încă una, anume doar două minute de prelungiri - de la cine nu poate, nici nu ai ce cere.

Aşadar, considerând circumstanţele, rezultatul ne satisface. Nu am putut să nu remarc faptul că publicul, prezent în număr mare la stadion, este atât de dezolat de cele ce se întâmplă în fotbalul românesc, că nici prea buna urală de "hoţii, hoţii" nu a fost dezlănţuită ca lumea. Ceea ce doresc însă a este să mai remarc mesajele galeriei, care au fost compuse cu mult talent şi mult umor - din păcate însă nu le-am reţinut în detaliu, dar merită să fi-ţi cu ochii-n patru după ele.
Alb-violeţii au jucat cam la fel ca în ultimele partide, fără a construi prea mult. Au fost însă câteva ocazii bunicele, care nu s-au concretizat, iar problema în apărare este că fundaşii centrali sunt amândoi destul de lenţi. Despre jucători nu sunt prea multe de spus în detaliu. Popa a salvat echipa în repetate rânduri şi din câte îmi aduc aminte acea intrare care s-a soldat, indirect, cu eliminarea lui Brezinsky, era destul de necesară. Linia de fund s-a descurcat decent, cu un plus mare pentru Luchin - până la eliminare, evident. Şi aşa însă, a dat dovadă de multă tărie de caracter, a avut o serie de recuperări esenţiale şi dificile, dar mai trebuie să adun experienţă - oricum, nu se complementează prea bine cu Brezinsky. La mijloc, Abiodun a fost cam şters, în timp ce Artiom a jucat bine, cu excepţia care devine uşor tulburătoare, anume mingiile irosite la faze fixe. Aliuţă a fost o forţă creativă în câteva faze, dar din păcate nu prea a avut cu cine să le joace, Arman Karamyan, îndeosebi, fiind cam neinspirat astăzi. Nici Borbely n-a avut o zi grozavă, pierzând destule mingi, dar a avut şi o serie de intervenţii reuşite. Dintre cei introduşi, doar Rusici a reuşit să se evidenţieze, prin gol, în timp ce Vrsici nu a redebutat sub cele mai bune auspicii, echipa aflându-se deja în inferioritate numerică. Pe final, intrarea lui Raţiu nu a făcut decât să sporească numărul fundaşilor pe teren.

Este clar că vom avea o mare problemă în centrul apărării, cel puţin în meciul cu Universitatea Craiova. Nu cred că ar mira pe cineva revenirea lui Cânu în lot, în aceste condiţii. Mă cam îndoiesc că avem forţa necesară să ne situăm pe primele cinci locuri, considerând jocul prestat de echipă, dar a termina pe şase înseamnă a ne lăsa "destinul european" în mâinile altora - şi în acest scop, ar trebui să sperăm la o victorie a CFR-ului mâine cu Rapid, înainte de toate.

Poli: Popa (7) - Milhazes (6), Luchin (5,5), Brezinsky (5,5), Bădoi (5,5) - Art. Karamyan (6), Aliuţă (6), Borbely (5,5), Abiodun (5,5) - Ganea (6), Arm. Karamyan (5). Au mai intrat Rusici (6), Vrsici (5,5) şi Raţiu.

Golurile şi fazele interesante le puteţi vedea aici.

Atât pentru moment. Hai Poli!

ISCT - Poli II 0:1 (0:1)

În aşteptarea meciului de diseara, ne putem lăsa surprinşi şi de performanţa celor de la echipa secundă, care au învins în deplasare la Câmpia Turzii. Este evident că dacă nu se aborda "strategia Reşiţa", Poli II nu avea probleme cu retrogradarea - şi probabil s-ar fi putut salva chiar în ciuda acestui fapt, dacă se făceau mişcările corecte de trupe în lot, cât mai ales în echipa tehnica.

Golul alb-violeţilor a fost marcat de Pătraş, printr-un şut de la distanţă. Sper că în curând îl vom putea vedea pe internaţionalul moldovean de tineret la prima echipă, căci prestaţiile sale îl recomandă - chiar dacă nu are o constanţă excelentă.

Poli II: Pantilimon - Străuţ, Scutaru, Buda, Teuşan - Bălan, Popovici, Poparadu, Pătraş - Leagu, Axente. Buda, Leagu şi Popovici au fost înlocuiţi de Danci, Sicoe şi Dochiţa.

Felicitări băieţi!

P.S. Nu vreau să încep să "cobesc" acuma, dar dacă imposibilul se va întâmpla în partida cu Gaz Metan, de acasă - păi atunci nimic nu mai este imposibil. Poli II se află la şase puncte de salvarea de la retrogradare cu nouă etape rămase. Din păcate, programul finalului de sezon este unul dificil, cu adversari precum deja numiţii Gaz Metan şi FC Argeş, Unirea Alba Iulia sau Jiul.

11 aprilie 2008

Kudos Iancu!

Nu pot să nu remarc excelenta declaraţie făcută astăzi de Marian Iancu, în vederea meciului cu Dinamo. Îndeosebi următoarea parte m-a surprins în mod plăcut:

"Îi oblig pe jucători să câştige acest meci, pentru că altfel stricăm prietenia şi trebuie să creadă că e rău! Dacă vor da totul pe teren, vom învinge cu siguranţă şi am să uit meciul de la Galaţi, considerând că pachetul cu cele patru meciuri propus pentru premiere începe cu jocul cu Dinamo!"

Cred că este cea mai înţeleaptă declaraţie făcută de Iancu de când a sosit la Poli. S-ar putea să mă înşel, dar aceasta îmi este impresia. Atâta timp cât jucătorii au încredere în cuvântul lui Iancu, mă aştept să văd o determinare deosebită pentru meciul de mâine.

De această dată, bravo Iancu!

9 aprilie 2008

Poli II - CSM Râmnicu Vâlcea 1:2 (0:0)

Echipa secundă, deşi a mai adăugat o înfrângere la palmaresul ei, a avut o prestaţie bună în înfruntarea cu ocupanţii locului trei din clasament, de la Vâlcea.

Prima repriza a fost controlată de tinerii alb-violeţi, dar Străuţ a ratat o bună şansă de a înscrie şi şutul deviat al lui Pătraş a nimerit transversala. Din păcate, repriza secundă a început cum nu se putea mai prost, Mera faultând în careu şi fiind eliminat. Chiar dacă penalty-ul a fost ratat, la doar câteva mai minute oaspeţii au reuşit să deschidă scorul, prin De Gregorio. În minutul 56 a fost rândul alb-violeţilor să beneficieze de un penalty, obţinut de Străuţ şi transformat de Pătraş. Deşi oaspeţii au obţinut victoria pe final, când Robson a înscris în minutul 85, ar mai fi de notat faptul că Buda a nimerit şi el bara cu un şut din interiorul careului.

Poli II: Zimmermann - Petruş, Mera, Oberşterescu, Teuşan - B. Străuţ, Sicoe, Poparadu, Pătraş - Buda, Popa. Au intrat Dochiţa, Petrescu şi Leagu, înlocuindu-i pe Popa, Petruş şi Buda.

Este păcat că echipa nu a reuşit să se mobilizeze atunci când a contat, pentru a aduna câteva puncte ce ar fi putut să ofere jucătorilor măcar un imbold pentru partidele rămase. Aşa, Rotariu şi-a lăudat jucătorii, după ce acuma trei zile îi anunţa că "nu au nicio treabă cu fotbalul". Halal antrenor, halal rezultate.

Oţelul - Poli 3:1 (2:0)

Alb-violeţii au mai bifat o înfrângere în deplasare, care dincolo de toate, dovedeşte că e probabil mai eficient să cumperi jucători de valoare şi să le oferi prime normale, decât să cumperi jucători mediocri şi să te aştepţi ca o primă fabuloasă să-i transforme în zmei. Soluţiile cele mai simple au fost însă mereu cele preferate de conducătorii noştri, chiar de ele au dovedit în repetate rânduri că nu sunt de succes - conducători care,dacă nu se remarcă prin iscusinţă, o fac prin a fi trimişi în tribune de pe banca de rezerve.

Eu voi fi succint astăzi: cap Nogo pe lângă, şut Ganea apără Kolev, gol frumos Viglianti pe o ieşire slăbuţă a lui Luchin, după ce în prealabil Srhoj pierduse mingea la centru, ratare mare Abiodun, nişte libere Poli, paradă Popa la şut Paraschiv, liberă Deac (fault Srhoj, cred), în zid, Arman se mişcase însă prea repede şi libera s-a reluat, gol Deac lângă bară, se termină prima repriză, începe a doua, câteva parade Popa, şut slab Arman din careu, scăpare pe contra-atac Oţelul prin Stan, driblează pe Popa, înscrie, gol în ultimul minut Arman după un corner executat de Milhazes.

Voi trece direct în brânză, adică la probleme. În primul rând, Luchin, deşi a crescut în joc, are în continuare anumite scăpări pe care Brezinsky, şi el nu foarte în formă, nu reuşeşte să le compenseze. Ceea ce a făcut diferenţa în prima repriză a fost întâi golul rapid marcat de gazde, iar apoi felul în care au fost tratate fazele fixe, mai ales loviturile libere. Poli a beneficiat de trei libere din preajma careului, dar niciuna nu a fost trimisă pe poartă, iar cornerele nu au produs mai nicio emoţie la poarta lui Kolev, în timp ce jucătorii Oţelului au fost mereu periculoşi, şi au reuşit să înscrie - chiar de cu ceva noroc - dintr-una din puţinele lor libere directe ce puteau crea real pericol la poarta lui Popa. Acestuia din urmă nici nu i-aş imputa prea multe la meciul de astăzi.
Majoritatea problemelor au plecat din linia de mijloc şi din cauza mingilor pierdute. Aliuţă, Srhoj (introdus probabil pentru a-l feri pe Borbely de un al patrulea galben), Abiodun şi Bădoi au oferit de multe ori baloane adversarilor. Mai mult, Aliuţă a fost schimbat imediat după al doilea gol, ceea ce îmi spune mie că este foarte aproape de a împărtăşi "destinul" lui Cânu. Din păcate nici nou-intratul Martinez nu a fost mai bun, pasele sale bune fiind "contra-balansate" de multe mingi pierdut în driblinguri nereuşite. La rându-i, nici Artiom nu a făcut mare brânză pe stânga, fiind vinovat mai ales pentru fazele fixe zădărnicite. Evident, atacul a funcţionat şi el prost, tocmai din cauza lipsei de fantezie a mijlocaşilor - şi asta deşi apărarea gălăţenilor a dat dovadă de slăbciuni de fiecare data când a fost pusă sub presiune. Culmea face că Ganea a jucat chiar bine în prima repriză, obţinând multe libere ce ar fi trebuit sa fie periculoase, dar pe parcursul reprizei secunde s-a stins. Arman, în afara de gol, nu s-a remarcat nici el prea mult, şi ar fi trebuit să înscrie în minutul şaptezeci şi şapte, când a primit o centrare foarte bună de la Martinez, dar a trimis slab.
Astfel ajungem la a doua problemă care a ieşit (din nou) în evidenţă, anume lipsa unor dubluri serioase pe posturi. Axente şi Bălan, introduşi în repriza secundă, au fost amândoi mediocri, dacă nu foarte mediocri, iar precum spuneam mai sus, nici Martinez nu a arătat mare lucru.
Singurul jucător care merită cu adevărat remarcat este Milhazes, care a recuperat mult, a fugit mult şi a executat corner-ul din care a "ieşit" golul de onoare al alb-violeţilor.

În ceea ce priveşte soarta noastră în clasament, avem şansă că FC Vaslui nu este nici ea în mare vână, deci în mod normal ar trebui să putem rezista în primele şase locuri. Va fi însă foarte greu să terminăm mai sus de locul şase, considerând nivelul de joc pe care l-a arătat echipa în aceste ultime partide. Nu spun că este imposibil, depinde foarte mult de rezultatul meciului cu Dinamo, dar Uhrin trebuie să caute în sacoşa lui cu minuni pentru a ajuta echipa "să dovedească" acest final de campionat.

Poli: Popa (5,5) - Milhazes (6), Luchin (5), Brezinsky (5,5), Bădoi (5) - Art. Karamyan (5), Aliuţă (4,5), Srhoj (4), Abiodun (5) - Ganea (5), Arm. Karamyan (5,5). Au fost introduşi Martinez (5), Axente (4,5) şi Tibi Bălan (5), înlocuindu-i pe Aliuţă, Artiom Karamyan şi Srhoj.

Golurile le puteţi viziona aici.

8 aprilie 2008

Rezultate sondaj

În mod nesurprinzător, Borbely a ieşit fruntaş în acest ultim sondaj, recomandat fiind în primul rând de prestaţiile sale deosebit (surprinzător, într-un anume fel) de bune! Nu doar că l-a înlocuit pe Alexa, dar Alexa va avea serios de muncit să revină în primul unsprezece. Milhazes şi Brezinsky, clasaţi pe locul secund, au confirmat şi ei în aceste prime etape, cu un plus pentru portughez aş spune, care a fost mai constant. Martinez a ocupat poziţia a treia, ceea ce nu este deloc rău considerând că a evoluat într-o singură partidă, şi cu siguranţă Uhrin îi va mai acorda o şansă. Bădoi a fost codaşul sondajului, oarecum pe bună dreptate, căci în afara meciului cu Rapid, nu a excelat deloc, ba mai mult, a lăsat de multe ori flancul drept descoperit - de înţeles până la urmă, dacă este să ne aducem aminte că postul de fundaş dreapta nu este postul său "natural".

Mi-am dat seama adineauri că l-am uitat pe Bălan din sondaj, dar considerând că a evoluat atât de puţin (şi atât de neconvingător), nu cred că rezultatele finale ar fi fost afectate prea sever.


Dintre noii veniţi, care v-a impresionat cel mai mult?

Balazs Borbely - 13 voturi (33%)

Milos Brezinsky - 9 voturi (23%)

Valentin Bădoi - 2 voturi (5%)

Elvio Martinez - 6 voturi (15%)

Carlos Milhazes - 9 voturi (23%)

Total voturi: 39

7 aprilie 2008

Die Fälscher

În prea bunul spirit al fair-play-ului şi integrităţii cu care ne-au obişnuit, conducătorii alb-violeţi au anunţat, prin persoana domnului Chivorchian, că doresc să facă o ofertă în scris pentru Janos Szekely, jucătorul adversarilor noştri de miercuri. Nu este nimica nou, considerând că aceeaşi tactică ieftină a fost adoptată în cazul lui Bălţoi înainte de meciul cu UTA sau în cazul lui Goga înainte de cel cu Universitatea Cluj, - tactica favorită a idolului afaceristic al lui Iancu, Gigi Becali.

Este mereu trist când văd şi aud astfel de chestiuni, care chiar de ar fi adevărate, nu îşi au locul într-un decor al sportivităţii. Dar na, dacă o fac alţii, de ce să nu ne coborâm şi noi la nivelul lor?

Dacă nu cumva, în acest caz, de fapt ne "urcăm" la nivelul lor.

5 aprilie 2008

Poli - Universitatea Cluj 3:0 (1:0)

Precum spunea toată lumea, partida împotriva ultimei clasate din Liga întâi a fost departe de uşoară, fapt evident vizibil mai ales în prima repriză. Universitatea a venit să ia puncte, dar a plecat fără nimic, deoarece în primul rând este imposibil să faci aşa nişte greşeli imense şi să nu fii taxat şi în al doilea pentru că în afară de Goga şi eventual Merlier, nu prea are jucători de reală calitate în echipă.

Meciul a debutat într-un spirit al lentorii nefanteziste, iar în afara unei acţiuni bune pe partea stângă, oprită prin fault, prima jumătate de oră a fost foarte nespectaculoasă, exceptând o împiedicare a lui Ganea în centrul careului. Poate de vină pentru plictiseala generală a fost şi numărul foarte mic de spectatori sau vremea tare apatică. În jurul minutului treizeci, o centrare excelentă ajunge în careul clujenilor, mingea este prelungită de Brezinsky şi ajunge la Luchin, care trimite cu capul din mare apropiere, însă în bară! Golul a venit zece minute mai târziu, când Arman a luptat din greu pentru o minge pe care deşi a pierdut-o în primă fază, a reuşit să o recupereze graţie neinspiraţiei unui fundaş advers, a înaintat puţin în careu şi a tras puternic spre colţul lung, unde mingea a lovit bara şi a intrat în poartă! Până la pauză nu s-a mai întâmplat nimic, dar judecând după aspectul primei reprize, cea de-a două nu avea să fie prea uşoară.

Această impresie a fost iniţial confirmată de "U" prin şutul lui Edvan din marginea careului, care de ar fi prins poarta, ar fi consemnat egalarea pe tabelă. A fost însă o iluzie a putinţei, căci Poli a pus rapid stăpânire pe joc. Putea fi 2:0 la centrarea bună a lui Ganea, care a trecut însă printre picioarele lui Arman Karamyan, poziţionat central la doar câţiva metri de poartă! Goga, în ce s-a dovedit a fi ultima şansă reală de gol a oaspeţilor, a expediat apoi un şut foarte bun din afara careului, dar Popa a parat excelent. A urmat în minutul şaizeci a doua reuşită a unui Karamyan în această seară: Artavazd, servit de Aliuţă la marginea careului, s-a întors cu faţa spre poartă, s-a uitat probabil urât la fundaşul clujean care a sărit spre minge şi a ratat-o, astfel că armeanul a ajuns în faţa lui Merlier, pe care l-a învins cu un şut aidoma celui al lui Arman, la colţul lung, în bară şi ulterior în plasa porţii adverse. La doar cinci minute Poli a înscris din nou, golul fiind însă anulat, în mod corect (spun gazetarii) , căci Arman Karamyan se afla în ofsaid - de remarcat însă parada lui Merlier l-a şuto-lobul lui Abiodun. După o nouă ratare marca Ganea, câteva minute mai târziu, fostul internaţional a reuşit - în sfârşit! - să înscrie, finalizând precis o pasă excelentă a lui Aliuţă. Chiar dacă finalul de meci i-a găsit pe clujeni în careul nostru, nu a fost de ajuns nici măcar pentru un gol de onoare - ba mai mult, Edvan a fost eliminat pentru două galbene -, astfel că alb-violeţii au consmenat o victorie importantă la scor de neprezentare, în faţa unei echipe care, din păcate, nu prea mai are şanse reale de a se salva de la retrogradare.

Deşi prima repriză a fost una ştearsă, poliştii s-au revanşat cu vârf şi îndesat în a doua, când au jucat bine, eficient şi spectaculos. Aş spune că cei mai buni oameni de pe teren au fost Borbely şi Milhazes, deşi este evident că fără pasele lui Aliuţă şi a reuşitelor fraţilor Karamyan această victorie nu ar fi venit la fel de uşor. Singura uşoară dezamăgire a fost Bădoi, a cărei prestaţie a fost pusă cu adevărat în context de cea a colegului său portughez de pe partea stângă.
Lui Uhrin nu i se poate imputa decât că, în continuare, face schimbările foarte târziu sau deloc, dar considerând aspectul jocului şi rezultatul final, nu cred că această "problemă" este cu adevărat o "problemă". Nu va fi însă uşor la Galaţi şi dacă ne trebuie iarăşi o repriză întreagă ca să ne încălzim şi Ganea&co irosesc în continuare ocazii mari de a înscrie, îmi vine greu a crede că vom pleca cu puncte în faţa unui adversar solid.

Poli: Popa (6,5) - Milhazes (6,5), Luchin (6), Brezinsky (6), Bădoi (5,5) - Art. Karamyan (6,5), Aliuţă (6,5), Borbely (6,5), Abiodun (6) - Ganea (6), Arm. Karamyan (6,5). Au mai intrat Martinez, Srhoj şi Tibi Bălan, înlocuindu-i pe Arman Karamyan, Aliuţă şi Artiom Karamyan.

Golurile le puteţi vedea aici.

P.S. Nu prea înţeleg reacţia lui Doboş şi declaraţiile sale de pe violamania.

FCM Reşiţa - Poli II 0:0

Un meci nul între două echipe suferinde ale ligii secunde, care nu ajută pe nimeni, îndeosebi nu pe CFR Timişoara, care la rândul lor au obţinut doar un egal, acasă.

Poli II: Pantilimon - Străuţ, Mera, Oberşterescu, Teuşan - Danci, Popovici, Poparadu, Pătraş - Dochiţa, Popa. Dochiţa a fost înlocuit de Buda.

3 aprilie 2008

O găleţică de ştiri

S-au întâmplat destule în această săptămână, deşi de abia am ajuns la jumătatea ei.

În primul rând, CJT a decis să sponsorizeze Poli cu un milion de Euro, atâta timp cât echipa va termina în primele şase locuri la finalul acestui sezon şi se va afla la capătul turului viitor în primele cinci. Astfel, Marian Iancu a obţinut, dacă este cu adevărat aşa cum sună, 3,5 milioane de Euro pentru sezonul următor de la "răii" locali. Acuma că s-a rezolvat acest aspect, să sperăm că lucrurile vor intra pe un făgaş mai normal, pentru acest sfârşit de sezon.

În al doilea rând, după ce Comisia pentru Statutul Jucătorului luase o decizie în favoarea lui Daminuţă acuma o săptămână şi puţin, ieri a fost rândul celor de la Curtea de Arbitraj Sportiv să tragă concluziă că, de fapt, dreptatea este de partea conducerii de la Poli. Trecând dincolo de problematica în sine a acestei situaţii, nu pot să nu mă întreb - din nou şi din nou - cum se face ca în România verdictele se schimbă aproape de fiecare dată când schimbi curtea de judecată? Cam penibil, aş spune.

Apoi, s-a scris ieri cum că Poli ar risca depunctare pentru anumite declaraţii pe care le-a făcut Marian Iancu în mod relativ recent, o chestiune căreia eu unul nu îi dau importanţă momentan, pentru că nu cred în ea - dă doar bine în "peisajul" de haos pe care presa l-a tot prezentat în această săptămână (şi nu numai) în ceea ce priveşte Politehnica, de la salarii şi prime neplătite, la plecarea lui Bucur pe gratis la CFR, la riscul ca echipa să nu primească licenţa pentru campionatul viitor.

Eu sper să câştigăm sâmbătă, pentru că este esenţial să o facem, dar pentru a reuşi acest lucru va trebui să şi marcăm, nu doar să obţinem ocazii pe care să le ratăm. Va fi interesant de văzut daca Bucur va fi recuperat până la meci şi cu ce linie de mijloc va aborda Uhrin partida - dacă Aliuţă a fost iertat şi dacă Martinez va prinde un loc de titular.

1 aprilie 2008

Rezultate sondaj

Am cam frecat menta cu sondajul acesta, în aşteptarea vreunei inspiraţii pentru un sondaj nou, dar cum inspiraţia tot întârzia să vină, mi-am zis că asta e!

Rezultate sondajului sunt în spiritul celor scrise de mine pe vremea partidei cu UTA, astfel că nu găsesc necesare alte comentarii.


Cât de importantă este partida cu UTA?


Fundamentală - 8 voturi (38%)

Foarte importantă -11 voturi (52%)

Ca orice altă partidă - 2 voturi (9%)

Voturi total: 21

30 martie 2008

Gloria Bistriţa - Poli 0:0

Într-unul din cele mai plicticoase meciuri ale sezonului, alb-violeţii au obţinut un punct destul de şters în compania Gloriei Bistriţa. Uhrin, gândindu-se probabil că este cazul să reducă posbilitatea unor greşeli personale, a introdus un prim unsprezece defensiv, cu Shroj şi Borbely la mijloc, australianul fiind titularizat în defavoarea unui mijlocaş de creaţie, precum Martinez. Pe de-o parte este de înţeles considerând problemele defensive şi terenul greu, pe de alta bizară considerând ambiţiile declarate ale favoriţilor noştri.

Despre meci nu sunt multe de spus. Poli a dominat prima jumatate a partidei şi a avut două ocazii bune de gol, dar întâi Tătăruşanu a parat excelent lovitura de cap a lui Abiodun, iar apoi Rusici a trimis o centrare perfectă a lui Ganea direct în braţele tânărului portar bistriţean. De partea cealaltă, Pantilimon a ieşit bine şi i-a suflat o minge lui Tilincă, scăpat singur spre poartă.
În repriza a doua gazdele au controlat mai bine jocul, Pantilimon parând un şut periculos în minutul patruzeci şi şase. Alb-violeţii nu s-au apropiat periculos de poarta Gloriei şi de-a lungul întregii reprize nu au trimis niciun (!!) şut pe spaţiul porţii adverse. Bistriţenii nu au forţat nici ei prea tare, astfel că minutele s-au târât, literalmente, către un final destul de dezolant.

Precum spuneam, abordarea foarte precaută a lui Uhrin este de înţeles, dar prestaţia foarte, foarte mediocră din repriza secundă nu poate fi scuzată de aceasta. Borbely, probabil cel mai activ alb-violet, a muncit mult, dar a reuşit puţine la mijloc, pasele sale finind fie inexacte, fie prost continuate. Şi Artiom Karamyan a fost harnic pe flancul său, dar dincolo de apărarea relativ sigură şi intervenţiile bune ale lui Panti, nu poate fi menţionat nimic pozitiv despre evoluţia unuia sau a altuia. Ambii atacanţi au dezamăgit, din nou, astfel că lipsa golurilor nu este de mirare. Până la urmă însă am obţinut un egal, aşa cum a fost el, care ne asigură ca mai sus nu ne putem situa în clasament, asigurându-ne în acelaşi timp că UEFA rămâne aproape.

Poli: Pantilimon (6,5) - Milhazes (6), Luchin (6), Brezinsky (5,5), Bădoi (6) - Art. Karamyan (6), Borbely (6), Srhoj (5,5), Abiodun (5,5) - Ganea (5), Rusici (5). Axente (5,5) şi Arman Karamyan i-au înlocuit pe Rusici şi Artiom Karamyan în ultimul sfert de oră al meciului.

28 martie 2008

O mică dezolare

Din păcate nu voi putea asista la partida celor de la Poli II mâine, aşa cum îmi propusesem. Totodată, cronica de meci la Gloria - Poli o voi publica de abia duminică, pentru că până atunci sunt plecat prin patrie.

Până atunci, lotul deplasat de Uhrin la Bistriţa, din care lipseşte în mod surprinzător Aliuţă:
Pantilimon, Zimmermann, Badoi, Ratiu, Luchin, Scutaru, Brezinsky, Milhazes, Abiodoun, Borbely, Shroj, Martinez, Artiom si Arman Karamyan, Balan, Ganea, Rusic, si Axente.
(www.politimisoara.com)

27 martie 2008

Internaţionali alb-violeţi

Marius Popa a debutat pentru România (în sfârşit!) în victoria, 3-0, împotriva Rusiei şi a fost schimbat în ultimele minute ale meciului, fără a fi pus cu adevărat la încercare de adversari. Alături de el a revenit şi Aliuţă la tricolori, el fiind introdus puţin după minutul optzeci.

În victoria tineretului, 3-1 împotriva Irlandei de Nord, Latovlevici a evoluat titular. Pantilimon, Luchin şi Scutaru au intrat pe parcursul meciului, acesta fiind - dacă nu mă înşel - debutul oficial al lui Luchin la U21.

Pătraş a evoluat titular şi a fost la baza mai multor faze periculoase ale molodovenilor în înfrângerea, 0-1, din Israel, tot la nivel de U-21.

Borbely a evoluat titular, şaizeci şi cinci de minute, în meciul pierdut de Slovacia, 1-2, în compania Islandei.

Oricum, felicitări tuturor!

25 martie 2008

Internaţionali

Gabriel Cânu a evoluat pe parcursul reprizei secunde pentru România B, în egalul (1-1) obţinut împotriva reprezentativei similare a Turciei.

Brezinsky are drept de joc

Pentru meciul cu Gloria Bistriţa.

De pe site-ul LPF:

"b) Suspenda pe jucatorul Brezinsky Milos (FC Poli 1921 Stiinta Timisoara) pentru 1 joc si o penalitate sportiva de 600 lei;"

Deci eram "în eroare" când am spus că ar lipsi. Mai bine aşa.

24 martie 2008

Despre arbitri, adversari şi anti-joc

Vorbeam cu unii şi cu alţii spunând că ce m-a deranjat cel mai mult ieri a fost anti-jocul adversarilor şi arbitrajul care a susţinut un astfel de joc. De fapt, citind declaraţile ironico-intelectuale ale celor de la Mioveni, care vorbesc despre faptul că nu mai există echipe mici, îmi dau seama de absurdul în care se plasează, neînţelegând ce înseamnă o echipă mică şi prin ce se caracterizează.

În primul rând, arbitrii încurajează prin maniera lor de arbitraj anti-jocul. O spun pentru că dacă figura aia de ieri care ne-a arbitrat îi dădea un cartonaş galben lui Stanca din minutul cincisprezece, acesta nu mai freca menta la fiecare degajare. O spun pentru că la prima repriză se impuneau patru minute de prelungire şi nu s-a dat niciunul. O spun pentru că la a doua repriză se impuneau pe puţin şase minute şi s-au dat trei. De ce în Italia, de exemplu, se poate prelungi liniştit cu patru minute prima repriză şi cu până la opt minute a doua? Rareori văd sub patru minute la a doua repriza - şi asta fiindcă se descurajează anti-jocul şi tragerile de timp. În schimb la noi se face tocmai opusul, se fluiera orice contact şi orice cădere, ba uneori din încercarea de a părea că se lasă jocul liber arbitrul nici nu mai ştie ce să fluiere şi ce nu; şi se dau cartonaşe galbene pentru tragere de timp în ultimul sfert de oră, dar nu se compensează prin minute de prelungiri măcar timpul care "se pierde" atunci când arbitrul îşi notează aceste cartonaşe - deci din nou, se încuraează anti-jocul.

În al doilea rând, echipele mici. Eu nu am auzit să fi zis cineva, aşa cum pretinde Cârţu, că Mioveniul va fi o pradă uşoară. Uhrin a dat dovadă de respect, jucătorii au dat dovadă de respect, însă Cârţu, care probabil se simte încă lezat că a fost dat afară de Iancu, vine să ne vorbească despre aroganţă şi merit, când de fapt Mioveniul - deşi a ştiut să ţină bine mingea prin pase - nu ar fi câştigat niciodată dacă Poli nu le oferea cadou victoria şi mai mult, dacă nu ar fi avut norocul ca bara lui Ganea să nu intre în poartă. Vorbea apoi Daouda şi spunea că nu mai există echipe mici. Păi dacă ar fi să urmăm această logică a lui Daouda, cum că doar rezultatul defineşte ce este o echipă mică, atunci nu mai sunt echipe mici de foarte, foarte multă vreme. Probabil nici nu au existat vreodată.
Dar cum rămâne cu trasul de timp, din primul până în ultimul minut? Nu este aceasta o trăsătură definitorie a echipelor mici? Simulările şi eternele proprtiri de gazon, nu sunt acestea semnalmente că avem de-a face cu o echipă mică? Şi golurile marcate cu largul concurs al adversarului, doar vag rodul unei concepţii de joc, nu fac parte din conturul unei echipe mici?

Se inflamează spiritele în ultimul hal prin aceste atitudini şi nu este păcat? Mioveniul a arătat în anumite momente că ştie să ţină de minge, de ce trebuie să recurgă şi la tactici de genul celor pe care le-am menţionat deja? Fotbalul este un sport până la urmă şi obiectul sportului este fair-play-ul, aşa cum sublinia şi Uhrin săptămâna trecută. Noi pe când îl vom regăsi?

Convocări surpriză!

Se pare că Popa şi Aliuţă au fost "promovaţi" la lotul "A", astfel că ei vor face parte din efectivul pentru amicalul cu Rusia, ce se va disputa miercuri, de la ora 20:30, pe stadionul Steaua.

Popa îl înlocuieşte astfel pe Coman, accidentat, în timp ce Aliuţă a fost preferat lui Trică, deşi cel din urmă a reuşit să marcheze 13 goluri în acest sezon. Poate că decizia are ceva de-a face cu ieşirea nervoasă a lui Trică din meciul cu Poli Iaşi. Oricum, este cu siguranţă bine pentru moralul lui Aliuţă şi Popa că fac parte din lotul naţional. Aliuţă îndeosebi s-a zbătut serios în ultima vreme să ajungă aici, deşi în partidele cu FC Vaslui şi Dacia Mioveni nu a excelat.

Să sperăm că vor prinde măcar câteva minute pe teren!

Addendum: Site-ul oficial anunţă că alături de Panti şi Lato au mai fost chemaţi Scutaru şi Luchin la Naţionala de Tineret. Borbely a fost şi el chemat la Naţionala Slovaciei.

23 martie 2008

Poli - Dacia Mioveni 1:2 (0:1)

Spectatori puţini, vreme nasoală şi multă prostie. Acestea au fost cele trei ingrediente care au compus prima înfrângere pe teren propriu, tocmai în faţa unei echipe mici, care a ştiut să profite de gafele noastre, a avut noroc când a fost nevoie şi a tras de timp din primul până în ultimul minut. Evident, această atitudine a fost ignorată de arbitru, ba chiar încurajată, considerând absurdul celor doar trei minute de prelungiri în repriza a doua, când de abia s-a jucat ceva.

Poli putea lejer să aibe doi zero în minutul cincisprezece, dar mai întâi o triplă ratare Martinez-Arman-Ganea şi apoi o incredibilă ratare a ultimului au făcut ca scorul să rămână cel din primul minut. Cumva echipa s-a pierdut apoi şi oaspeţii au urcat şi au obţinut destule lovituri de colţ. Popa a avut de parat un şut periculos, dar s-a descurcat, însă la unul dintre acele cornere, mingea a poposit la un Frăsineanu, cam liber la marginea careului, acesta a înaintat, a şutat, şi datorită unei devieri cu capul a lui Borbely mingea a poposit în plasă. Poli nu a reuşit să-şi revină nicicum în prima repriză, jocul letargic dând tuturor mult de gândit, mai mult însă lui Cânu, care de nervi a retezat un adversar fără minge şi a primit (doar) un cartonaş galben.
Repriza secundă a început cu alb-violeţii în atac, dar golul a venit iar din partea oaspeţilor: vrând - mă gândesc - să arate că nu a rămas pe teren degeaba, Cânu încerca probabil să mute telepatic mingea în braţele lui Popa, acesta aştepta o pasă sau o degajare, şi în toata contemplarea asta s-a trezit un muribund lipsit de veleităţi metafizice de la Mioveni să ia mingea şi să înscrie în poarta goală. Poli a replicat destul de rapid, Martinez - cel mai bun jucător de la alb-violeţi - trimiţând o centrare excelentă pentru Rusici, a cărui lovitură de cap a trimis mingea în poartă. Ganea a trecut apoi la pupitru, trimiţând o dată pe lângă poartă şi a doua oară nimerind bara porţii lui Stanca. Ultima mare ocazie a alb-violeţilor i-a aparţinut lui Rusici, care a trimis peste dintr-o poziţie excelentă, probabil spre oaroarea oricărui suporter alb-violet care urmărise meciul. Finalul a fost bine "gestionat" de oaspeţi, adică s-a tras serios de timp, Popa fiind pus la încercare dintr-un corner, înainte ca Poli să mai aibă la rându-i o lovitură de la colţ; degabă însă, căci scorul final a fost cel consemnat din minutul şaizeci.

Aidoma partidei de la Vaslui, s-a mai pierdut un meci pe grave greşeli personale, tocmai în compania unei echipe care numai pretenţii nu trebuia să emită pe Dan Păltinişanu. Lipsa completă de inspiraţie a atacanţilor titulari, nenumăratele ratări şi gravele inexactităţi din apărare au costat pe Poli prezenţa pe podium în urma acestei etape - şi mai mult, au pus în real pericol posibila participare în cupele europene.
Lui Uhrin i se poate reproşa cel mult schimbarea lui Aliuţă cu Tibi Bălan, care a fost deosebit de slab, iar restul apasă pe umerii jucătorilor. Este fantastic cum Cânu poate comite astfel de greşeli - şi nici nu-i prima oară! Mai mult, la partida de la Bistriţa vom fi forţaţi să evoluăm cu un cuplu de fundaşi complet "inovativ", dat fiind că atât Cânu, cât şi Brezinsky sunt suspendaţi.
Dintre cei prezenţi astăzi pe teren ţin săi laud doar pe Milhazes, Martinez şi Rusici, deşi nici Popa n-a avut (din punctul meu de vedere) nicio vină la goluri. Surpriza este în mod evident Martinez, care deşi nu a fost fără de greşeală, a trimis vreo trei pase de gol, din care doar una a fost transformată, şi a mai creat multe faze bune de atac. Ciudat însă cum punctul slab al argentinianului sunt tocmai preluările.

La Bistriţa alb-violeţii vor trebui să fie mult mai precişi la finalizare pentru a putea spera la un rezultat bun. Momentan Poli nu are cum să câştige atunci când ratează mult şi are de înfruntat un arbitraj care încurajează nesportivitatea, sub forma tragerilor de timp şi a simulărilor.

Poli: Popa (6) - Milhazes (6), Cânu (3), Luchin (5,5), Bădoi (5,5) - Art. Karamyan (5,5), Aliuţă (5), Borbely (5,5), Martinez (6,5) - Ganea (5), Arm. Karamyan (5). Rusici (6,5) şi Tibi Bălan (5) i-au înlocuit pe Aliuţă şi Arman Karamyan.

Video cu golurile aici.

Urările sezonului I

Doream să urez celor care serbează Paştele în acest sfârşit de săptămână cât mai multă bucurie şi fericire!

22 martie 2008

Liberty Oradea - Poli II 1:2 (1:1)

O victorie surprinzătoare a tinerilor alb-violeţi, prin golurile marcate de Teuşan şi Dochiţa. Aceasta este de abia a a patra victore a celor de la Poli II în acest campionat şi prima victorie în deplasare. Astfel, aceştia au acumulat 15 puncte, cu unul mai puţin decât Corvinul, care se află deasupra lor în clasament, şi cu şapte mai puţin decât primul loc neretrogradant, ocupat de FCM Reşiţa. Din păcate, între Corvinul şi Reşiţa se mai află CFR Timişoara, care a pierdut astăzi meciul disputat pe teren propriu cu Unirea Alba-Iulia.

Aşadar, pur teoretic speranţe ar mai fi pentru tinerii polişti, dar considerând cât de mult pot fluctua prestaţiile lor de la meci la meci, precum şi declaraţile lui Marian Iancu, nu ştiu dacă cineva se gândeşte cu adevărat la salvare. Este însă doar în interesul jucătorilor de la Poli II să evolueze bine, în speranţa promovării lor la echipa secundă.

Poli II: Pantilimon - Străuţ, Oberşterescu, Teuşan, Latovlevici - Buda, Danci, Poparadu, Pătraş - Popovici, Dochiţa. Din câte ştiu s Leagu şi Riviş i-au înlocuit pe Popovici şi Dochiţa, şi pe final a mai intrat Sicoe, dar nu ştiu în locul cui. Totodată, ambele echipe au terminat partida cu un om în minus, Latovlevici primind roşu direct pentru un gest nesportiv.

Şi apropo de jucători care ţin de Poli, am urmărit o parte din meciul între Concordia Chiajna şi Sportul Studenţesc, la cei din urmă evoluând Sandu şi Cojocnean, sub formă de împrumut. Primul a jucat bine pe parcursul reprizei întâi, dar s-a înmuiat pe parcurs, în timp ce Cojocnean, folosit ca mijlocaş dreapta, a creat două faze periculoase, dintre care una ar fi trebuit să fie finalizată cu gol de coechipierii săi - dar n-a fost. Per ansamblu, n-aş spune ca vreunul dintre ei a strălucit, dar oricum amândoi au ieşit în evidenţă.

21 martie 2008

Convocări

Pantilimon şi Latovlevici au fost selecţionaţi în lotul echipei Naţionale de Tineret care va întâlni Irlanda de Nord, într-un amical disputat miercuri, 26 martie, de la 16:00 ora României.

20 martie 2008

O reactie rapida

Urmaream si eu, ca orice trist de rand, Rapid - Steaua, cand cineva a aruncat cu ceva in arbitru. Apoi, cand li s-a cerut spectatorilor sa nu mai arunce cu obiecte in teren, a mai zburat ceva ce semana pe o bricheta si arbitrul a fluierat finalul meciului. Era minutul 74, 1-0 pentru Rapid.

Regulile spun ca Steaua trebuie sa castige meciul cu 0-3. Dar intreb, momentan fara a detalia, cat de absurda ar fi o astfel de decizie, dat fiind ca era un meci intre doua echipe din acelasi oras si orice stelist, stiind ca a arunca ceva in teren va duce la victoria la masa verde a meciului, ar fi putut actiona in acest sens? Cum se poate cere unor organizatori sa elimine absolut orice obiect ce prezinta un risc pentru desfasurarea meciului?

Din punctul meu de vedere, daca nu se determina cine a aruncat, singura, dar absolut SINGURA decizie corecta este ca ambele echipe sa piarda meciul. Orice altceva este ABSURD.

Zic si eu acuma, ca polist obiectiv ce sunt.

Addendum I: Si rejucarea ar fi o optiune relativ justa. Sau continuarea lui din minutul 74.
Addendum II: Ce rapid s-au carat stelistii, cu ranjetul ala scarbos al lui Lacatus cu tot.

Sa tot joci fotbal in liga asta.

Doar câteva cuvinte

Băi, acuma că mă repatriez şi eu pentru o lună şi voi putea vedea meciurile alb-violeţilor "live", mă tem doar că va trebui să prizez mai mult Iancu, pentru că este inevitabil.

Aşa nişte declaraţii jenante ca cele de după meci, începând cu reclamarea penalty-urilor, continuând cu "suporterii adevăraţi sunt cei care nu-mi sunt contestatari" şi culminând cu noi sugestii tehnico tactice pentru Uhrin. Cum să condamni pe alţii când tu eşti exact ca ei, ce valoare poate avea CUVÂNTUL în acest caz?

Chiar am da oricât pentru a avea iluzia performanţei? Pentru că la aşa o atitudine, performanţa va fi doar rodul şansei, nicidecum a continuităţii de care este în mod normal nevoie pentru a o atinge.

Ah, e târziu şi sunt supărat. Mâine o să mă trezesc şi totul o să fie iaraşi bine. Ce dulce e viaţa când ţi-o tapetezi cu oglinzi oarbe!

19 martie 2008

Romania "B"

Popa, Cânu şi Aliuţă au fost selecţionaţi pentru meciul dintre Romania "B" - Turcia "B" care se va disputa pe 25 martie, la ora 20:00, la Kocaeli.

FC Vaslui - Poli 3:0 (3:0)

Pentru noi, Vasluiul este Urziceniu' doi. Alb-violeţii au prestat un meci slab, o primă repriză îndeosebi foarte, foarte slabă, eşecul putând fi rezumat, în primul rand, la gravele erori personale care au dus la cele trei goluri, respectiv la alte ocazii pentru vasluieni. Echipa gazdă a evoluat precis, a profitat de multele indecizii din apărarea noastră şi a câştigat clar.

Nici nu începuse bine meciul că o respingere înapoi în careu (probabil a lui Aliuţă) după un corner l-a găsit pe tânărul fundaş central Andronic, care - neatacat - a reuşit să tragă din întoarcere, direct la vinclul porţii lui Popa. Şase minute mai târziu, la un alt corner al gazdelor, Popa a ieşit prost, permiţându-i lui Zmeu sa finalizeze cu capul în poarta goala. Treaba era deja foarte groasă, iar pe parcursul reprizei întâi ea nu a devenit deloc mai "subţire". Tot vasluienii au avut cele mai bune ocazii, Bukvici ratând din poziţie ideală şi Ljubinkovici ţintind bara de la mare distanţă! Poli nu a avut decât o şansă mai acătării, Luchin trimiţând cu capul înspre poarta lui Hăisan, dar acesta a parat bine. A fost însă să fie 3:0 după un penalty, în minutul patruzeci, cauzat de un Brezinsky complet ieşit din formă: Ljubinkovici a executat şi a înscris. Puteau fi patru la pauză dacă acelaşi Ljubinkovici nu rata incredibil cu poarta goala, mingea trimisă de el lovind doar bara!
După pauză a intrat Gigel Bucur în locul lui Aliuţă şi acesta şi-a pus repede în valoarea calităţile, ajungând într-o poziţie excelentă în careul vasluian, dar şutul trimis de golgheterul alb-violet a fost prea slab pentru a-l învinge pe Hăisan. Poli a forţat mai mult după pauză, acelaşi Bucur oferind o pasă deosebit de bună pentru Ganea, acesta nereuşind însă să ajungă la minge. A urmat o fază care impunea un penalty, pentru Poli, Abiodun fiind faultat evident de către Andronic, dar şansa nu a fost nicidecum de partea noastră astăzi, Abi fiind congratulat doar cu un cartonaş galben pentru efortul său. În minutul şaizeci şi nouă Brezinsky se vede eliminat, după o încercare nereuşită de a-i sufla mingea lui Ljubkinovici, care scăpase singur spre poartă după ce îl depăşise pe Luchin. Lovitura liberă n-a produs nimic pentru FC Vaslui, iar până la final ar mai fi de menţionat doar o excelentă şansă a lui Ganea, care a ajuns în careu, s-a descotorsit de un fundaş, n-a finalizat şi mingea i-a fost suflată de către Hăisan, dar a mai reuşit să centreze pentru Arman Karamyan, care în loc să tragă înspre poarta goală a încercat o preluare lăbărţată, şi până la urmă faza a rămas fără rezultat.

Aşadar un meci lamentabil pentru alb-violeţi, veniţi pe cai mari şi traşi în jos de erori personale, mai ales a celor din apărare. Nici mijlocul nu a funcţionat prea bine, singurii doi jucători pe care i-aş remarca fiind Abiodun şi, atât cât a jucat, Gigel Bucur. De apreciat şi efortul depus de Ganea şi Karamyan, dar reuşitele lor au fost prea mici atunci când a contat. Totul, mai mult ca sigur, s-a tras de la acel prim gol nefericit din minutul doi şi, implicit, de la eroarea lui Aliuţă. E drept că performanţa de ansamblu n-a fost nici ea deosebit de bună, dar momentele răsărite arătate în mitanul secund îmi spun că era loc de mai mult astăzi.

Ne rămâne să sperăm că această reprezentaţie nu va fi repetată prea curând pe viitor. Urmează un nou meci în acest final de săptămână pe care ar fi foarte bine dacă l-am câştiga.

Poli: Popa (4) - Milhazes (5), Brezinsky (3,5), Luchin (4,5), Bădoi (5) - Art. Karamyan (5,5), Borbely (5,5), Aliuţă (4,5), Abiodun (6) - Arm. Karamyan (4,5), Ganea (5,5). Aliuţă a fost înlocuit de Bucur (6), care la rându-i a fost înlocuit de Srhoj (5,5) din cauza unei accidentări.

P.S (24.03) Am auzit cum că Arman ar fi gafat la golul întâi şi nu Aliuţă. Ar fi bine dacă ar putea cineva să confirme...

16 martie 2008

Şi iar un gând

E de-a dreptul comic, tragic şi trist, felul în care Todea nu vede mai nimic dincolo de arbitraj. Poate dacă era mai fotbalist şi trimitea măcar o minge pe poartă nu avea nevoie să ţină astfel de "dări de opinie" penibile.

Nici nu este de mirare că UTA, ca şi destule alte echipe suferinde din liga întâi, se răpune singură prin tratarea jocurilor într-o anumită manieră ineficientă, ca apoi să găsească imediat un alt culpabil. E normal, e psihologia umană, se întâmplă peste tot să cauţi vinovaţi pentru propriile greşeli, dar asta nu face ca acest lucru să nu fie, mereu, deprimant prin limitele pe care le denotă.

15 martie 2008

Poli - UTA 2:0 (1:0)

Acest derby foarte ne-derbyesc a fost de fapt o întâlnire fără istoric. Când se înfruntă două echipe atât de diferite în ceea ce priveşte valoarea jucătorilor, cât şi valoarea antrenorului, pe terenul gazdă al celei mai puternice, rareori se pot întâmpla surprize reale - oricât de optimiste ar fi declaraţiile făcute înaintea partidei.

Poli a abordat precaut meciul, caracterul partidei fiind o dovadă a faptului că Uhrin a recalibrat partitura tactică, astfel că echipa nu se mai aruncă în atac şi se apără mai precis. După un prim sfert în care UTA a mişcat puţintel, trimiţând un şut peste prin Todea (care a mai trimis vreo alte patru şuturi, unul mai imprecis ca celălalt), alb-violeţii au preluat definitiv frâiele partidei odată cu reuşita lui Arman Karamyan: după ce ameninţase poarta lui Tudor în două rânduri în primele douăzeci de minute, Arman a fost pe fază la o liberă bătută de fratele său, mingea găsindu-l liber în mijlocul careului, armeanul finalizând în forţă! Poli a mai contabilizat două ocazii bune, dar Tudor a fost providenţial, în timp ce arădenii s-au apropiat doar foarte timid de poarta lui Popa, Bălţoi nereuşind să ajungă la o mingea la unica fază creată în restul reprizei.
Mitanul secund s-a desfăşurat cam în acelaşi spirit, mai ales odată cu desprinderea pe tabelă: la cinci minute de la reluare, Aliuţă a făcut o cursă excelentă, a centrat, Tudor a respins, dar doar până la Abiodun, care a trimis perfect la colţul lung pentru 2:0! Din acest moment alb-violeţii au trecut mai mult în defensivă, dar lipsa de curaj a adversarilor a făcut ca ocaziile să lipsească în continuare. La una din puţinele faze coerente de contra-atac, Edson a reuşit să trimită un şut bun spre poarta lui Popa (primul şut serios pe poartă), dar acesta a respins bine. Şi Poli a mai avut o şansă bună prin Bucur, pe final de partidă, acesta intrând bine în careu, şutul său fiind însă parat de Tudor. Fluierul final a consemnat o victorie, finalmente, destul de seacă pentru alb-violeţi, dar asta în primul rând din lipsa de ambiţie şi determinare a adversarilor, care au preferat să apere un 0:2 decât să forţeze un gol.

Jucătorilor nu li se poate imputa nimic, ei evoluând per ansamblu bine spre foarte bine, îndeplinindu-şi îndatoririle pe teren. Slovacii Brezinsky şi Borbely au făcut din nou o partidă excelentă, de remarcat fiind şi prestaţia lui Aliuţă, care a confirmă forma bună în care se află. Arman şi Abiodun au depus mult efort, fiind răsplătiţi prin reuşitele lor, armeanul aflându-se, precum bine ştiţi probabil, la a doua reuşită consecutivă. Şi fratele său a creat probleme arădenilor, evoluând considerabil mai bine decât in meciul împotriva Rapidului. Doar Ganea şi Milhazes m-au dezamăgit uşor; primul a fost destul de egoist în câteva rânduri, probabil în căutarea unui gol izbăvitor, şi este încă departe de forma pe care o promitea; de cealaltă parte, portughezul a fost destul de bun în apărare, dar a trimis multe centrări slabe, irosind astfel destule faze de atac.

Oricum însă, Uhrin pare să fi făcut un compromis în ceea ce priveşte forţa ofensivă a echipei, Poli aflându-se la al treilea meci fără gol primit, reuşind să înscrie (doar) de trei ori. Poate o explicaţie este şi neinspiraţia lui Ganea, dar în final, tot ce contează este victoria. Felicitări tuturor pentru un meci eficient, care a tranşat clar în favoarea alb-violeţilor disputa cu rivalii de pe Mureş, dar nu pot să-mi reprim senzaţia că această partidă nu s-a ridicat la nivelul de determinare la care mă aşteptam. S-ar putea să vi se pară comic sau ironic că regret lipsa de angajament a adversarilor, dar atunci când există aşa o discrepanţă valorică, cred că este necesar un "plus" care să ridice un meci obişnuit la nivelul unui "derby" şi să lase loc unei reale satisfacţii. Nu e mare brânză să învingi un adversar care este căzut la pământ...sau?

Poli: Popa (6) - Milhazes (5,5), Cânu (6), Brezinsky (6,5), Bădoi (6) - Art. Karamyan (6), Aliuţă (6,5), Borbely (6,5), Abiodun (6,5) - Ganea (5,5), Arm. Karamyan (6,5); Bucur (6), Bălan şi Latovlevici i-au înlocuit pe Arman, Aliuţă şi Abiodun în minutele 70, 88, respectiv 92.

Golurile le puteţi vedea aici (Arman) şi aici (Abi).

Bravo Poli!

Încă un gând

În mod ironic ceea ce separă UTA de Poli este tocmai ceea ce le uneşte, anume proximitate geografică. Altfel, Poli - UTA ar fi un meci ca oricare altul. Rareori au fost cele două echipe la un nivel valoric apropiat, iar în ultimii ani diferenţa între cluburi a crescut şi mai mult. Nu ştiu dacă şi alţii au această impresie, dar mie îmi pare că meciul cu UTA devine, tot mai mult, un meci ca oricare altul, din care a rămas doar un vag iz de rivalitate reală. Mai o bătaie pe stradă, mai nişte pietre aruncate în autocar, mai un stadion plin şi cam atât, toate din inerţia unui trecut ce stă să apună - cu relele şi mai ales bunele lui.

Cineva trebuie să pună gaz pe foc, cineva trebuie să creeze o motivaţie superioară, şi fiecare o face aşa cum ştie. Aliuţă şi Alexa, evident, cunosc cum funcţionează sistemul in Bucureşti şi îl aplică aici. Fiecare jucător face paralele cu experienţele proprii pe care le-a avut în materie de derby-uri, pentru că realitatea geografică şi cultura unui derby nu pot fi preluate cu uşurinţă. Nu degaba abuzează presa de sintagma "este primul lor derby Poli - UTA", aplicată unora şi altora.

Pentru mulţi este un prim meci Poli - UTA şi mă tem că nu doar jucat. Să fiu iertat dacă nu pot crede că poţi susţine cu adevărat un derby local fără a avea jucători locali sau jucători îmbibaţi cu esenţa locului. Pot să mi se prezinte nenumărate exemple din fotbalul internaţional, publicul crede şi creează în mare măsură rivalităţile, iar jucătorilor le este cel mai la-ndemână să preia aprenţa unei esenţe pe care mulţi nu o împărtăşesc. Dacă a existat vreodată un caracter aparte care diferenţiază Poli - UTA de meciuri precum Steaua - Dinamo, atunci acest caracter nu poate fi susţinut prin importuri, nu în unicitatea lui.

Momentan Poli - UTA a preluat limbajul unui derby, aşa cum este el în România. Sper că va reuşi să preia şi caracterul său în teren, aşa ar trebui să fie în vestul ţării.

13 martie 2008

Poli II pe Calor

O ştire de pe politimişoara.com.

"Partida dintre Politehnica 1921 Stiinta II Timisoara si Muresul Deva, contand pentru etapa a 20-a din Liga 2 (seria a doua), se va desfasura sambata, 15 martie, incepand cu ora 11,00, pe terenul "Calor" din Timisoara."

12 martie 2008

Un gând

Când auzi cum deodată tema numărul unu a meciului cu UTA a devenit "Poli ne bate mereu cu arbitrii", "Poli a fost foarte des avantajată de arbitrii", "Dacă arbitrii ne lasă, avem şanse reale la Timişoara", cum să nu-ţi doreşti o victorie umilitoare?

Nu atât pentru că acele afirmaţii ar fi absolut nefondate, ci pentru a le strivi sub un argument imposibil de contrazis.

Rezultate sondaj

Aşadar deciziile lui Uhrin din meciul cu Unirea, deşi discutabile, nu sunt considerate a fi fost eronate - sau cel puţin majoritatea celor douăzeci şi cinci de "votanţi" nu consideră neapărat că au fost. Aş vrea să pot să adaug şi eu un comentariu inteligent la aceste rezultate, dar mă tem că nu am ce.

Cu Unirea, a greşit Uhrin prin efectuarea schimbărilor?

Da - 6 voturi (24%)
Nu - 8 voturi (32%)
Nu pot spune - 11 voturi (44%)

Total voturi: 25

10 martie 2008

O scurtă discuţie etică

Gheorghe Chivorchian a făcut următoarea declaraţie pentru Onlinesport:

"Sa fim seriosi, i-am batut pentru ca am fost mai buni. Totusi, trebuie sa recunosc ca si Rapid a avut ocazii, insa Popa a scos doua mingi pe care scria gol, interventii de mare portar. Uhrin a pregatit excelent meciul, stiam ca putem castiga, dar nu-mi place cand aud ca Poli a castigat cu ajutorul arbitrilor. Este fals, pentru ca la golul nostru multi specialisti au evitat sa se pronunte, oricum a fost o faza foarte complicata, dar hai sa zicem ca poate a fost aut."

Acuma nu vreau neapărat să creez disensiuni, dar este părerea mea că atunci când ai o situaţie precum aceasta nu te duci să te baţi cu cărămida-n piept. Da, Poli a jucat foarte bine, s-a apărat excelent, dar nu a pus în pericol poarta rapidistă, nici măcar atunci când scorul a fost egal. Poate ar fi făcut-o, la cum decurgea meciul cred că era posibil şi chiar probabil, dar nu este cazul disimulăm realitate. De la atitudinea lui Gigi Becali, care proclamă că ajutorul din partea arbitrilor pe care îl primeşte Steaua este de fapt o formă de intervenţie divină în numele dreptăţii universale, la "hai să zicem că poate a fost aut" este doar o diferenţă de formă în ipocrizie. Adică atâta timp cât nu am probleme cu ochii, mingea centrată de Bădoi depăşise complet linia de fund, şi dacă eu o văd, şi o vede orişicine la televizor, păi atunci singurii care nu o văd sunt cei care aleg să nu o vadă.

Nu este prima oara când îl aud pe domnul Chivorchian interpretând reguli şi opinii pentru a reflecta interesele sale, care - se întâmplă astăzi - coincid oarecum cu interesele clubului. Dar o astfel de declaraţie este ca şi cum ai spune "nu i-am tras un cot în gură când nu se uita arbitrul" şi să te fi văzut o lume întreagă la televizor făcând-o. Repet, Poli a jucat excelent şi îmi pare rău că am câştigat printr-un gol care nu trebuia validat, pentru că aşa cum îi dispreţuiesc pe sdr-işti când sunt favorizaţi şi ignoră acest lucru, aşa m-aş dispreţui şi pe mine dacă aş ignora un adevăr care îmi pare indubatbil.

Exact aşa moralizator idealistic cum sună.

P.S. Măcar Marian Iancu a văzut ofsaidul.

9 martie 2008

Rapid - Poli 0:1 (0:1)

Ce meci bun făcut de alb-violeţi! În ciuda faptului că eroarea tuşierului la centrarea lui Badoi, ce a precedat golul, va lua probabil prim planul discuţilor în media - şi oarecum pe bună dreptate, mingea era clar afară - este imperativ să nu fie ignorată prestaţia fabuloasă a apărării noastre, dublată de un portar în mare formă!

Meciul a fost echilibrat pe parcursul primei reprize, ba aş spune chiar cu Poli la conducerea ostilităţilor, dar prima mare ocazie a aparţinut gazdelor. În minutul doisprezece, Popa a încercat în mod inutil să-l dribleze pe Burdujan, n-a reuşit şi a fost forţat să prindă balonul în mâini, oferind astfel rapidiştilor o liberă indirectă din careu. Şutul lui Stancu a trecut însă peste, iar privind asamblul partidei, această eroare nu are cum să aibă mai mare importanţă decât paradele uluitoare ce au urmat şi toate intervenţiile sigure la mingile azvârlite în careul nostru. De partea noastră, Arman Karamyan l-a pus la încercare pe Coman cu un şut din unghi, dar rapidistul a fost pe fază. Au urmat minute bune de duel aprig la mijlocul terenului, până ce Bădoi a scăpat pe dreapta, a centrat (în condiţiile numite mai sus) în careu, Arman s-a eliberat de Maftei şi a trimis cu capul, excelent plasat, în poarta rapidiştilor pentru 1-0! Vazuţi conduşi, băieţii lui Rednic au forţat egalarea pe final de repriza - deşi nu foarte convingător - şi au fost aproape să o obţină, la o minge centrată care l-a lovit pe Milhazes şi a luat drumul porţii, fiind prinsă însă cu un reflex deosebit de Popa.
Repriza secundă a început cu o şansă mare, mare pentru Poli, o gafă în apărarea gazdelor şi o recuperare a lui Arman Karamyan lăsându-l pe Bucur singur cu portarul, dar şutul său a fost dezamăgitor, trecând pe lângă poartă. Cam atât au avut alb-violeţii de spus din punct de vedere ofensiv în repriza secundă, din minutul cincizeci până spre final rapidiştii atacând cu disperare. Ocaziile au fost destul de puţine pentru ei, iar atunci când Joao Paulo s-a găsit într-o poziţie ideală în centrul careului, Popa a prins incredibil! A mai fost o fază discutabilă în care probabil trebuia acordată o lovitură liberă de la marginea careului pentru rapidişti, când Cânu a făcut un henţ, chiar dacă neintenţionat. În rest, apărătorii centrali ai lui Uhrin s-au achitat perfect de sarcini, iar atunci când mingea s-a îndreptat spre poartă, Popa a fost la post.

Pe lângă cei doi fundaşi centrali, trebuie să remarc evoluţia neaşteptat de deosebit de bună a lui Bădoi, care a făcut foarte bine faza ofensivă, dar l-a ajutat şi pe Abiodun de câte ori a fost nevoie. E drept că şi nigerianul i-a returnat "serviciul", cei doi fugind în neştire de-a lungul partidei. De partea cealaltă, Milhazes a fost bun la recuperare, dar a greşit o serie de pase, în timp ce Artiom Karamyan nu a fost deloc în apele lui. Borbely s-a descurcat şi el de minune la mijloc, dovedind că prestaţia cu Pandurii nu a fost o simplă întâmplare. Aliuţă în schimb nu a avut aceeaşi eficienţă ca în meciurile anterioare, dar a şi fost faultat destul de dur în câteva rânduri, fără ca Balaj (de altfel generos în cartonaşe pentru polişti) să dea un galben cuiva. În atac Arman a fost surpriza plăcută şi nu doar datorită golului marcat, Bucur fiind în continuare în lipsă de inspiraţie (deşi i-au ieşit nişte driblinguri frumoase). Introducerea lui Tibi Bălan şi Axente nu a afectat jocul în mod deosebit, cu atât mai puţin în sens pozitiv, ambii reuşind doar să primească galbene din partea centralului.

Se cuvine însă să lăudam prestaţia tuturor alb-violeţilor, în frunte cu unicul, inegalabilul şi uşor controversatul Uhrin Jr! De remarcat că aceasta este a doua partidă consecutivă fără gol primit, ceea ce sper să nu fie doar o întâmplare fericită. Dacă ar fi să judec după aspectul partidei, nu este deloc o întâmplare, dar - ca în tur - obstacolele mari au fost echipele mici. Sper doar ca această victorie să nu "înmoaie" jucătorii în vederea partidei cu UTA. Sunt convins că vorbesc în numele tuturor alb-violeţilor când spun că vrem spectacol şi vrem cele trei puncte!

Poli: Popa (7) - Bădoi (7), Brezinsky (7), Cânu (7), Milhazes (6) - Abiodun (6), Borbely (6,5), Aliuţă (6), Art. Karamyan (5,5) - Bucur (6), Arm. Karamyan (6,5); Tibi Bălan (5), Axente şi Raţiu i-au înlocuit pe Aliuţă, Arman Karamyan şi Gigel Bucur.

Golul îl puteţi viziona aici.

Hai Poli!

8 martie 2008

Sa (ne) trăiască femeile!

Cu ocazia acestui simpatic 8 martie, ţin să urez tuturor femeilor, erm, "la mulţi ani" - sau ce se urează în mod tradiţional cu acest pirlej. Fie că ne-au croit drumul către această lume, că ne luminează zilele prin prezenţa lor sau că ne irită de la culme cu pretenţiile lor ciudate, în această zi nu le putem dori decât ce este mai frumos pe această lume!

Şi acuma că am rămas fără material siropos, rezum urarea pentru "alb-violete" cu o floare virtuală.

CFR Timişoara - Poli II 2:1 (1:1)

O nouă înfrângere pentru alb-violeţii mici, deşi aceştia au fost ajutaţi de mai mulţi jucători de la echipa mare. Măcar aceasta are un rost benefic oraşului, dat fiind situaţia precară a CFR-ului.

Golul poliştilor a fost marcat de Riviş.

Poli II: Pantilimon - Gălan, Scutaru, Teuşan, Latovlevici - Popovici, Poparadu, Martinez, Pătraş - A. Popa, Riviş. In repriza a doua au mai intrat Buda, Dochiţa si Danci.

Este ciudat cum o echipa aşa de solidă ca cea pe care au avut-o astăzii Rotariii n-a reuşit să învingă o formaţie care şi-a pierdut multe din piesele grele în această iarnă. Continui să mă întreb cât timp va mai trebui să treacă până ce conducerea se va auto-sesiza în ceea ce priveşte necesitatea unui antrenor bun la formaţia secundă. Nu s-a învăţat chiar nimic din experienţa de la echipa mare, unde calitatea antrenorului face toată diferenţa?

Cuvinte răsturnate

Precum bănuiesc că a aflat deja toată suflarea polistă, Marian Iancu a acceptat oferta "localilor". Condiţiile stipulate în contractul care prevede o sponsorizare cu 2.5 milioane de Euro pe sezon, timp de trei ani, le puteţi găsi aici.

De bine, de rău ne-am încătuşat pentru o vreme de Iancu "vorbă-ntoarsă". Într-o declaraţie preluată de pe site-ul oficial, se începe cu "Ţin foarte mult la proiectul pe care l-am început la Timişoara şi ar fi imposibil să plecam de lângă această echipă [...]". Asta dupa ce numai alaltăieri Iancu vorbea despre o plecare de la club. De fapt sunt convins că nimeni nu necesită vreo amplă argumentare pentru a se convinge despre comedia ieftină a acestor ultime două luni. Aş vrea să pot crede că, până la urmă, este pentru binele echipei, dar îmi vine greu sa mai cred în ceva când vine vorba de actualii conducători alb-violeţi.

Este clar că timpul diluează nefericirea şi ar trebui să fim bucuroşi că o face; eu unul nu văd cum am putea trăi mereu la intensitatea prezentului. Dar tocmai din cauza acestei "binecuvântări" care este uitarea există riscul să ne cocoţăm iarăşi într-o stare necugetătoare şi să dăm crezare unor cuvinte care numai credibile nu mai sunt. Dacă nu a pierdut altceva prin această abordare, Marian Iancu şi-a pierdut cel puţin dreptul la încredere.
Pentru Poli suma de bani oferită de "locali" este numai bună, dacă va fi cheltuită cu cap. Că asta implică rămânerea unui personaj devenit nepopular prin propriile eforturi e altă treabă. Nu ştiu dacă există cineva în rândul aleşilor noştri care să fi putut să-şi asume o nouă pierdere a Politehnicii, gândindu-ne la scenariile posibile în cazul plecării BKPului. Dacă acest compromis este cea mai bună alegere, vom vedea - aşa cum va vedea şi Iancu dacă al său "compromis" (rămânerea la Timişoara) va fi de succes. Nefiind în poziţia de dicta termenii acestei înţelegeri, va trebui să trăim cu ea şi -vorbă vine - să speram la mai bine, dar să ne aşteptăm la ce e mai rău.

Poate există totuşi loc de minuni în acest deceniu.

5 martie 2008

Caramarin la Otopeni

Nenorocosul Cara a ajuns la Otopeni, transferat definitiv din câte pot înţelege, dupa ce contractul îi expirase în februarie. Se vorbea la un moment dat despre un rol de jucător/antrenor la Reşiţa pentru Caramarin, dar cum colaborarea între Poli şi FCM a luat sfârşit, această variantă a căzut.

Caramarin are 30 de ani şi a făcut parte din "contingentul Naţional" care s-a deplasat la Timişoara la venirea BKPului. Cu plecarea lui au mai rămas doar Popa şi Cânu din acei primi patru "profeţi ai gloriei" (şase ulterior, cu venirea lui Olah si McKain). Caramarin a jucat 53 de meciuri pentru Poli şi a înscris 8 goluri. Deşi a fost supus unor critici dure, mai ales din partea suporterilor, eu am crezut şi cred în continuare că acestea nu au fost complet justificate, mai ales în tonul şi forma în care au fost exprimate. Chiar dacă nu a reuşit să revină la nivelul pe care l-a arătat la FC Naţional, mijlocaşul de creaţie a avut de îndurat multe greutăţi la Poli, de la accidentări, la reprofilări, la excluderi din lot, toate acestea jucând cu siguranţă un rol în ceea ce priveşte prestaţiile sale de pe teren.

Baftă în continuare!

Rezultate sondaj

Aşadar, optimismul domnea în rândul fanilor alb-violeţi, dar sunt convins că acest optimism a devenit mai moderat după partida cu Urziceniul. Acuma nu cred că este realist să ne imaginăm că putem termina pe doi, nu doar datorită calităţii lotului, ci şi din cauza tensiunilor din jurul clubului, care par doar să crească.
E de remarcat însă că rezultatele de pe blog sunt mai optimiste decât rezultatele de pe site-uri precum violamania.ro sau fotbalvest.ro. Chiar şi privit prin prisma faptului că acele site-uri sunt vizitate des şi de non-polişti, tind a crede că lumea de pe aici este totuşi mai optimisto-partizană. Numai bine aşa.

Pe ce pozitie va termina Poli acest sezon?

1 - 3 voturi (5%)

2 - 24 voturi (41%)

3 - 14 voturi (24%)

4 - 9 voturi (15%)

5 - 5 voturi (8%)

6 - 0 voturi (0%)

Mai jos - 2 voturi (3%)

Nu ma pot pronunta - 1 vot (1%)

Total voturi: 58

3 martie 2008

Poli - Unirea Urziceni 0:0

Ar fi trebuit să aştept puţin înainte să fac calcule fanteziste. Alb-violeţii au încheiat la egalitate partida de astăzi, în compania rivalilor direcţi de la Urziceni, ratând astfel şansa de a urca pe poziţia a treia în clasament şi a se revanşa după înfrângerea ruşinoasă din tur.

De fapt egalul este şi cel mai just rezultat în urma jocului prestat de ambele echipe. Prima repriza a fost oarecum dominată de oaspeţi, cea mai mare ocazie venind în urma unei libere de la 20 de metri, prinsă cu siguranţă de Popa. Poli a avut doar un şut de la distanţă al lui Karamyan şi în rest nu a reuşit mare lucru, în ciuda driblingurilor lui Aliuţă şi a efortului depus de Kara şi Abi. Mitanul secund a fost destul de asemănător, însă eu nu l-am văzut, graţie "prestaţiei" celor de la gsp.ro. Cam tot o ocazie mare de fiecare parte ar fi de semnalat, Onofraş trimiţând pe lângă poartă cu capul, din poziţie centrală, şi Stelea parând şutul puternic al lui Milhazes.

Chiar şi nevăzând integral meciul, nu pot să nu remarc cât de puţine sunt de spus. Din ce am zărit în prima repriză, Luchin şi Bădoi au evoluat destul de slab, însă Ganea şi Bucur nu au ieşit prea mult în evidenţă. A debutat şi Martinez în ultimele zece minute ale partidei, dar fără a reuşi vreo performanţă notabilă.

Poli: Marius Popa (6) - Carlos Milhazes (6), Gabriel Cânu (6), Miloš Brezinský (6,5), Srdjan Luchin (6) - Artavazd Karamyan (6), Marian Aliuţă (6,5), Valentin Bădoi (5,5), Abiodun Agunbiade (5) - Ionel Ganea (5), Gigel Bucur (5); Martinez l-a înlocuit pe Bucur în minutul 80.

Aşadar, un egal mic şi inutil care "halt-uie" speranţele noastre pentru mai mult. Cu atât mai mult cu cât acuma Iancu ne anunţă cum ar vrea să plece la Rapid. Nu m-ar mira să o facă şi în cazul unei calificări în Europa. Este păcat că echipa a irosit o bună ocazie să facă o impresie bună numărului mare de spectatori aflaţi în tribune.
Interesant de văzut ce se va întampla cu giuleştenii, care joacă mai deschis decât Unirea (oare joacă cineva mai închis?), dar care au în persoana lui Pancu un jucător simbol care poate fi cheia partidei.

2 martie 2008

Avantajul unui calcul

Acuma că s-a terminat partida între Steaua şi CFR, stau şi mă uit la clasament, într-un exerciţiu de fantezie.

Dacă Poli învinge mâine, ajungem pe locul trei, la saşe puncte de locul şapte, în contextul în care primele şase locuri merg cu siguranţă în Europa (1, 2 - LC; 3, 4, 5 - CU, 6 - IT). Există un anumit grad de incertitudine în ceea ce priveşte Cupa României, unde au rămas în competiţie CFR Cluj, Unirea Urziceni, Gloria Buzău şi Dacia Mioveni. Astfel, avem două scenarii relativ probabile:

1) CFR termină pe primele doua locuri şi ajunge în finală

Dacă CFR va ajunge in finală în acest caz, a doua finalistă va avea accesul garantat în Cupa UEFA. Din punctul nostru de vedere, o finală CFR - Unirea Urziceni ar veni numai bine, căci dintre toate echipele rămase, doar acestea au şanse reale să se claseze în final pe locurile 1-5, astfel asigurand prezenta in UEFA a unei echipe "în plus" prin clasare in liga: dacă Unirea, să zicem, termină pe trei, patru sau cinci atunci nu se va califica prin clasare, ci prin Cupă, deci "se coboară" un loc în clasaemnt şi locul şase intră în UEFA.

Dacă însă CFR dispută finala cu una din celelalte echipe, atunci aceea va merge în UEFA, iar astfel doar locurile 3, 4, 5 i se vor alătura.

2) Finala se dispută între Unirea Urziceni (CFR, dacă termină de la locul trei în jos) şi Dacia Mioveni/Gloria Buzău

În această situaţie, dacă Unirea (CFR) câştigă Cupa, scenariul de mai sus se repetă, cu locul şase ajungând în UEFA. Dacă Dacia Mioveni sau Gloria Buzău o câştigă, atunci doar până la locul cinci se intră în UEFA via ligă.

Situaţia este încă destul de întortocheată, iar atunci când vom cunoaşte finalistele totul va fi mai clar. Altceva doream însă a evidenţia. Cu şase puncte peste locul şapte, Poli are şanse foarte reale de a prinde UEFA, iar în funcţie de circumstanţe poate avea locul aproape asigurat, dacă rezultatele obţinute până la finalul campionatului rămân măcar la nivelul celor din tur. Din punctul meu de vedere, cu o victorie mâine, numai noi ne mai putem pune piedici reale către mult aşteptata campanie europeană.

Mai mult însă, cu trei puncte mâine Poli va fi la trei puncte de Rapid şi egalitate de puncte cu Steaua, înainte de partida împotriva giuleştenilor. Nu am putut să nu remarc în această iarnă cum alb-violeţii nu au intrat niciodată în calculele pentru locul doi, şi asta nu doar din motive sportive. Tocmai acest fapt însă s-ar putea dovedi un avantaj, în ideea de "nu ştii de unde sare iepurele". Drept dovadă că aceste gânduri (foarte) optimiste îmi sunt împărtăşite de majoritatea fanilor este rezultatul sondajului actual. N-ar fi prima oară când "calul" ignorat o ia la goană pe culoarul interior şi se strecoară între "favoriţi".

Precum spuneam însă la început, aceste calcule ţin încă de domeniul unui mic fantastic, considerând că nu avem încă mare idee despre potenţialul echipei şi nici nu ştim cât de propice performanţei vor fi tensiuniile din jurul echipei. Uitându-mă însă la clasament, nu pot să nu mă gândesc la ele. Să vedem mâine dacă sunt îndreptăţite.

P.S. De Unirea si mai ales de Vaslui cred (aşa cum am făcut-o de cam când a început campionatul) că vor ceda teren odată cu trecerea timpului. Întrebarea este dacă nu o vom face şi noi.

1 martie 2008

Poli II - FC Caracal 0:0

Prima partidă a returului pentru tinerii de la Poli II, ajutaţi de Tiberiu Bălan, a terminat la egalitate în compania ultimei clasate, o echipă reîntărită de nişte jucatori de la Craiova.

Poli II: Pantilimon - Străuţ, Mera, Scutaru, Siminic - Popovici ('90 Obeşterescu), Poparadu, Tibi Bălan, Riviş ('79 Petruş)- Adrian Popa, Dochiţa ('58 Pătraş).

Străuţ şi Mera au fost eliminaţi, in minutele 77 şi 87.

Marian Iancu a clarificat astăzi că scopul celor de la Poli II nu este menţinerea in liga a doua, strategia privind echipa fiind ca ea să evolueze în a treia ligă. La nivelul ligii secunde ar urma să se găsească o altă echipă cu care să existe o colaborare şi la care ar evolua cei mai talentaţi dintre jucătorii tineri.

Un plan care, dacă este să judecăm dupa "lecţiile trecutului", este mai complicat decât pare la prima vedere. Este evident că astfel se cedează o parte din controlul pe care îl are Poli asupra gestionării "talentului", dar în acelaşi timp se oferă o motivaţie mai consistentă jucătorilor, în contextul în care vor putea lupta pentru promovare. Cât de consistentă este această motivaţie rămâne de văzut, căci "experimentul" Reşiţa a evidenţiat limitările unei astfel de colaborări. Să sperăm că cei în poziţiile administrative au învăţat ce era de învăţat în urma acestei experienţe.
Google+