FCSB - Poli 7:0 (3:0)

Ca să nu dăm în depresie - cei care n-am dat deja - am să încep cu niște îmbărbătări. În primul rând trebuie uitat acest meci, în special scorul. O fi greu de suportat și de tratat ca pe o umilință, dar cel mai bun mod de a trece peste e să o iei în plin, să-i faci stop pe piept și s-o porți mândru, sau mãcar cu arogantã, ca pe o rană de război, cum a fost și cu acel 1-8 istoric, diferența fiind că acum nu are cine să cânte și să alunge tristețea.

Așteptările oricum nu erau mari de la acest meci, rezultatul nu era unul important, mai ales că în condiția noastră de acum, precum și a echipelor din preajmã, e clar că trebuie să uităm play-off-ul și să ne regrupăm cât mai repede. Doar că trebuie pus accent pe această regrupare, până nu e prea târziu, pentru că forma și atitudinea din ultimele șase meciuri arată cam ca în perioada finalului de sezon 2015/16.

Echipa de start arăta un pic de speranță, dar era clar un pariu, cu miza pe nou venitul Abraw și pe faptul că Mailat are de demonstrat ceva, mai ales că îl avea în față pe Enache în locul accidentatului Benzar. Mailat a vrut, dar n-a reușit, în timp ce Abraw chiar a arătat că poate fi util echipei, dar mai e nevoie de o perioadă de pregătire și integrare. Buba cea mare a fost defensiva, în special flancurile. Pe dreapta l-am avut pe Haruț la primul său meci din acest sezon și încă nerefăcut după probleme medicale, în timp ce în stânga, improvizația Ciucur s-a dovedit un eșec total, mai ales că nici Melinte nu a fost capabil să îl susțină.

Primul gol a picat în urma unei faze halucinante. Steliștii băteau un aut după o acțiune la poarta lor, deci am fi avut timp să ne regrupăm, dar când mingea trimisă de Budescu îl găseşte pe Gnohere, acesta are deja zece metri avans faţă de cel mai apropiat adversar - graţie unui "ieşiri" la ofsaid greşite a lui Soljic şi a marcajului larg oferit de Ciucur. Singur cu portarul, golul a fost o formalitate. Părea că gazdele nici nu se străduie, golul doi venind după o altă acțiune pe deficitarul flanc stâng.

Replica noastră a apărut după o pasă lungă ce i-a oferit lui Munteanu oportunitatea de contraatac, care l-a deschis pe Mailat, dar acesta din urmă a tras puțin pe lângă colțul lung, dintr-o poziție similară cu a lui Gnohere. Putea fi 1-2, dar s-a făcut 3-0, după ce Budescu a dat o pasă perfectă în adâncime. Šoljić a fost primul pe trasă dar n-a ajuns la minge, iar Gnohere s-a descotorosit cu ușurință de Haruț pentru a marca.

Și cam aici s-a încheiat povestea, căci să continui cu descrierea golurilor din repriza secundă ar echivala cu autoflagelarea. Ce m-a enervat cel mai mult este eliminarea ce a precedat ultimul gol, când Šoljić a vrut să dea dovadă de ambiție, a intrat prin alunecare să oprească mingea în interiorul careului, dar ochiul vigilent al pe veci „dragului” nostru Găman a văzut ceva ce numai el a văzut și a considerat să acorde un penalty si o eliminare fãrã sens. Și așa, pe lângă accidentările existente, ne-am mai trezit cu un absent nou în meciul următor.

Putem da vina pe linia defensivă improvizată sau pe lipsa de omogenitate a echipei datorată absenților. Dar mă uit peste echipa aliniată în finala cu Dinamo, pe același stadion, și nu văd mare diferență ca valoare, poate chiar un plus pentru cea de azi. Să fi fost dinamoviștii mai blânzi? Se poate. Azi n-a mers nimic, și nu doar în apărare, căci și la mijloc au fost multe greșeli. E clar că apasă tare și contextul actual. Am văzut frustrare în teren, iar după golul trei resemnare. Cam la asta cred eu, chibițând din tribună, că ar trebui lucrat, la partea psihologică. Care ar fi cauzele, problemele? Antrenorul, banii, nesiguranța, doar cei din teren pot spune. Nu pot decât să remarc cât de ciudat e să îți dispară brusc din echipă trei jucători, în ultimele două zile premergătoare meciului. Iar dacã accidentările sunt serioase, e prea devreme să avem atâția indisponibili - ceea ce trebuie să ne pună întrebări asupra pregătirii fizice.

Poli: Straton - Haruț, Šoljić, Melinte, Ciucur - Artean, Vaşvari - Munteanu, Ćurjurić, Mailat - Abraw 

Schimbări:

Doman pentru Haruț (min. 46)
Bîrnoi pentru Ćurjurić (min. 55)
Oprea pentru Abraw (min. 67)

Poli - Chiajna 0:3 (0:1)

În mod nesurprinzător, durerile de facere ale echipei nu s-au ameliorat peste această pauză. Chiajna a jucat ca o echipă matură, de top, cel puțin în comparație cu Poli, care deși a avut multe șanse de a egala, a ratat cu insolența unei echipe mici. Absența titularilor cântărește greu în compartimentul defensiv, dar mai grav este că alb-violeții par complet în derivă și nu se întrevedere o soluție ușoară.

Chiajna a intrat în meci cam cum am intrat noi în partida tur. Cert este că e mult mai ușor cu finanțare și în proximitatea Bucureștiului, unde colcăie de jucători care n-au putut să se impună la echipe mai mari. După aproape jumătate de oră în care alb-violeții n-au arătat mai nimic, golul a căzut în poarta noastră la capătul unei faze fixe prelungite: Bocșan a sărit pe sub minge în marginea careului, balonul a fost prelungit la Bumba, care l-a driblat din scurt pe Crețu și a înscris singur cu portarul. Am fi putut replica îndată (min. 32), la cea mai frumoasă construcție a meciului, cu Bîrnoi, Munteanu și Crețu activați în flanc, mingea trimisă în zona centrală fiind reluată tare de Vașvari, cu Albu interpus nefericit pe traiectoria mingii. Același Crețu a luptat exemplar pentru a centra pe colțul lung, de unde Doman a trimis cu capul de lângă Albu, însă doar în bară (min. 40), într-o fază în care se putea înscrie. Chiar înainte de pauză a mai urmat un duo de ocazii, prima la șutul plasat din careu, poziție laterală, expediat de Munteanu și respins acrobatic de portar, ca la a doua șutul lui Vașvari de la distanță fiind respins în față de același Caparco, mingea țopăind între Doman și Miguel, primul s-a băgat la șut, dar cumva n-au reușit  să trimită mingea în afara razei de intervenție a portarului, care a intervenit spectaculos.

Era clar că nu ne va fi ușor, după această serie de ratări, să întoarcem meciul în partea secundă. Repriza a început chiar foarte neconvingător, întâi cu un gol anulat eronat oaspeților pentru ofsaid, după ce aceștia profitaseră de plasamentul deficitar al lui Bocșan (min. 48). Nici n-am clipit bine, că un nou atac periculos al Chiajnei, de această dată facilitate de o ieșire greșită la ofsaid a lui Melinte, l-a lăsat pe Bawab liber în flanc, centrarea sa fiind trimisă (nesperat) pe lângă de Batin de la zece metri. După numeroase eforturi neconvingătoare de la distanță sau din preajma careului, două chiar cu bun potențial de finalizare, o minge de la douăzeci și cinci de metri a lui Artean a prins o ușoară deviere și s-a scurs pe lângă bara porții lui Caparco (min. 61). Chiajna a replicat degrabă, cu Batin ratând singur cu portarul, grație unei intervenții slabe în prealabil a lui Bocșan (min. 65). Au urmat o serie de schimbări, care au fragmentat partida, înainte ca alb-violeții să fie privați de un penalty clar, după ce Mailat a pătruns în careu și fundașul advers a alunecat, oprind balonul cu brațul - involuntar, dar decisiv (min. 77). Având în vedere și greșeala la împotriva Chiajnei din debutul reprizei, putem doar zâmbi amar. Jocul s-a tranșat la o nouă contră rapidă a oaspeților, cu Bocșan păcălit de săritura mingii rașchetate de Melinte, situație de care a profitat Bumba, finalizând elegant din marginea careului, fără șanse pentru Curileac (min. 80). Rapid, pe încă o contră, scorul a luat proporții neplăcute, Batin reușind în sfârșit să înscrie, cu mult timp și spațiu din interiorul careului nostru (min. 83). Am scăpat de alte neplăceri până la final, rămânându-ne să contemplam ce putem face să revenim pe linia de plutire.

În ciuda debutului greoi de partidă, Poli n-a jucat rău când s-a văzut condusă. Nu cred că se pune însă problema cine a jucat mai bine astăzi, Chiajna arătând că dispune de un capital deosebit de talent în jucători precum Bumba, Bawab și Cristescu. Poli, plutind în aer cu un Bocșan dezarmant de slab, ar fi putut conta doar dacă arăta precizie la finalizare - un punct slab al alb-violeților de-a lungul sezonului, chiar și când lucrurile mergeau mai bine.

Seria de coșmar are toate șansele să continue, urmând deplasarea la FCSB, jocul tensionant de Cupă cu ASU Politehnica și un joc acasă cu Astra. Cine să vină cu soluțiile?

Poli: Curileac - Crețu, Bocșan, Melinte, Ciucur - Artean, Vașvari - Munteanu, Bîrnoi, Bîrnoi - Miguel

Schimbări:

Mailat pentru Bîrnoi (min. 54)
Ćurjurić pentru Doman (min. 66)
Šoljić pentru Vașvari (min. 72)

Poli - Craiova 0:2 (0:1)

Alb-violeții își continuă forma slabă din ultimele patru partide, la capătul unui meci pe care ni l-am făcut deosebit de greu încă din prima repriză. Până la urmă doar inspirația lui Curileac a păstrat proporțiile scorului, mai ales după ce Țigănașu a văzut roșu oprind un adversar din poziție de singur cu portarul.

Culmea este că am fost aproape conduși la o gafă de proporții a lui Curileac, care a sărit pe o centrare ca apoi să fie trădat de priză, și craiovenii să rateze prima mare ocazie (min. 14). Jocul se contura a fi unul tacticizat, fără multe ocazii, și acest adevăr a ținut încă un sfert de oră. Atunci, Munteanu, controlând o minge în preajma careului nostru, a fost busculat cât să fie deposedat, iar implicit apărarea ne era pe nicăieri. Băluță, de departe cel mai fotbalist dintre jucătorii aflați pe teren astăzi, a trimis o centrare în fața porții, de unde Martic a avut ușoara sarcină de a trimite cu capul în poartă, asta după ce Bîrnoi îl uitase complet din marcaj (min. 27). Nici un minut mai târziu, scorul putea să devină egal, când Șeroni a fost împins în careu, în tentativa de a ajunge la o centrare țopăită a lui Munteanu, dar Istvan Kovacs a lăsat jocul să continue. Pe scurt, două faze discutabile tratate împotriva echipei noastre, care au înclinat decisiv raportul de forțe - dar dacă Popa e mulțumit de arbitraj, nu putem noi să ne plângem. Ne-am văzut foarte expuși la viteza oaspeților, care, profitând de spațiile apărute după deschiderea scorului, au înțepat rapid prin același Băluță, internaționalul craiovean plecând de la limita ofsaidului, dar Curileac i-a respins șutul cu piciorul (min. 29).  Balanța s-a înclinat aproape decisiv în direcția adversarilor noștri, când Mitriță a scăpat pe o contră la capătul unui corner bătut periculos în careu, Crețu și Vașvari nu au reușit să-l oprească, iar atunci când Țigănașu a făcut-o, a fost fault din poziție de ultim apărător (min. 33). Ne-am regrupat binișor cu om în minus, dar cu Șeroni retras fundaș stânga, capacitatea noastră ofensivă a scăzut dramatic. Tot Craiova s-ar fi putut desprinde în prelungirile reprizei, după un corner în care mingea a poposit la Datkovic în preajma careului mic, acesta trimițând cumva pe lângă.

Mai multe poze în galeria foto

Cu Crețu și Șeroni avertizați pe culoarul de la vestiare, respectiv proaspăt schimbatul Mitriță eliminat (dar Craiova rămasă în unsprezece), jocul s-a reluat în aceeași parametri. Când Vașvari a alunecat în fața lui Burlacu, tot Curileac s-a întins pentru a respinge șutul vârfului craiovean (min. 56), ca el să fie pe fază și la finalizarea destul de moale a lui Băluță (min. 71). După minute bune de neputință, alb-violeții au beneficiat de o primă fază periculoasă la poarta lui Calancea, Bocșan luându-l la țintă pe portar, irosind centrarea venită de la Munteanu. După ce Curileac l-a mai blocat o dată pe Băluță (min. 78), a venit și rândul oaspeților să tremure. Am avut întâi un apel la penalty refuzat, la o acțiune solo a lui Ciucur (Crăciunescu a zis c-a fost, dar...), după care Vașvari, fiind găsit de o liberă bătută de Munteanu, a trimis mingea cu boltă peste portar, pe care Calancea a scos-o cumva din cadrul porții cu vârful degetelor (min. 87). Oarecum conform așteptărilor, Craiova s-a desprins în final, la o acțiune în care apărarea noastră n-a mai putut să se replieze ca lumea, și Burlacu a pus capul din câțiva metri pentru a pune punct disputei (min. 89).

Era clar, din momentul în care ne-am trezit conduși, că vom avea viață foarte grea. Craiova s-a apărat aglomerat, a pasat mult mingea, obligându-ne să alergăm prelung. Deși Popa insistă pe lipsa atacanților, suntem de părere că ceva mai fundamental este în neregulă la echipă, care nu mai reușește să-și creeze șanse de gol. Astăzi, exceptând câteva faze fixe, n-am reușit nicio acțiune coerentă de atac. Da, nu avem atacant, dar nu avem nici, vorba lui Șeroni, mijlocaș central care să dea pasa de gol - croatul adus să-l înlocuiască pe Croitoru continuă să nu contribuie convingător la jocul echipei. Dar de la asta la fatalismul, deja tipic, al lui Popa, că fără trei jucători o să jucăm la retrogradare, e drum lung. Nu fiindcă nu s-ar putea chiar întâmpla, cât fiindcă insistă pe o presupusă lipsă de calitate a echipei - care, oricum ai lua-o, este peste ce aveam anul trecut. Nu știu dacă acest pesimism acut, folosit și ca scut, dar și ca lance, face bine pe termen lung.

Jocul care urmează cu Chiajna va fi decisiv pentru a da o direcție partidelor rămase de disputat în acest an. Cu siguranță nu va fi ușor.



Poli: Curileac - Crețu, Bocșan, Melinte, Țigănașu - Artean, Vașvari - Munteanu, Ćurjurić, Bîrnoi - Șeroni

Schimbări:

Mailat pentru Bîrnoi (min. 53)
Doman pentru Ćurjurić (min. 58)
Ciucur pentru Șeroni (min. 68)

Poli Iaşi - Poli 1:1 (1:0)

Am avut parte de un meci absolut neobişnuit la Iaşi, cu rezultatul final în dubiu chiar şi pe urma fluierul de final al unicului Alexandru Tudor. După ce gazdele au deschis scorul la ultima fază a primei reprize, partea a doua a fost piperată de decizii ciudate de arbitraj, totul culminând cu un gol anulat târziu Iaşului în minutul 90+1. Astfel, când Şeroni a înscris în minutul 90+5, impresia comentatorului Digi era că Poli doar ce-a redus din handicap. Concluzia? "Se pare că golul gazdelor nu a fost validat, aşadat scor final 1-1, la revedere."

Să le luăm pe rând. Conform aşteptărilor, jocul a fost unul deschis încă de la debut, dar lipsa de calitate la ultima pasă a limitat numărul ocaziilor de ambele părţi. După zece minute de dominare teritorială a alb-violeţilor, culminată cu un şut pe poartă (din poziţie grea) al lui Munteanu, gazdele au preluat iniţiativa. A părut evident degrabă că flancurile sunt zone bune de desfacere ale acţiunilor de atac, cu Ţigănaşu şi Ciucur suprasolicitaţi numeric în mai multe rânduri. Mai mult de atât, suferinţa defensivă ne-a fost accentuată de accidentarea lui Cânu, care a trebuit înlocuit cu Bocşan (min. 28). În ciuda acestor condiţii, exceptând două reluări care nu au prins cadrul porţii, ieşenii n-au beneficiat de ocazii semnificative. Poli a dat semne de viaţă la un corner, când Artean a dat cu capul, însă fix pe centrul porţii (min. 33), iar în replică Andrei Cristea a trimis şi el cu capul la o centrare plecată din flancul nostru drept, Curileac reuşind să reţină (min. 35). Au urmat două oportunităţi ale lui Şeroni, vârful de conjunctură al zilei, dar nici la cornerul lui Munteanu şi nici la centrarea din mişcare a acestuia (min. 40, min. 41) nu am prins cadrul porţii. Şi aşa, la ultima fază a reprizei, gazdele au corner, nimeni nu-l marchează pe Kizito, care pune capul la mingea trimisă pe colţul scurt de Cristea şi intrăm la pauză în dezavantaj.

Cum a debutat partea secundă, jocul a fost oprit cu Bîrnoi zăcând accidentat pe gazon. Acesta încasase un cot în faţă de la Tiago şi după cinci minute în care capul i-a fost imobilizat, a urmat încă o schimbare forţată pentru Ionuţ Popa. Iaşul a profitat ulterior de spaţiile din apărarea noastră şi s-a prezentat cu multă convingere în preajma careului lui Curileac, dar lipsa pasei finale de calitate i-a costat. Alb-violeţii, deşi păreau uşor buimaci, au ajuns şi ei de mai multe ori prin preajma careului advers, însă neinspiraţia lui Munteanu a curmat majoritatea acţiunilor. Cea mai mare oportunitate i-a parvenit mijlocaşului dreapta după recuperarea lui Vaşvari, mingea ajungând la Şeroni care i-a pus-o pe tavă lui Munteanu în 22 metri, acesta a preluat larg şi n-a reuşit să mai profite de situaţia de unu la unu cu portarul (min. 60). Nici nu s-au terminat bine reluările cu această ratare, că ne-am trezit cu Mailat într-o altă situaţie de singur cu portarul, dar şi şutul acestuia a fost deturnat din drumul spre gol. Gazdele făceau un pressing agasant, în acelaşi tipar însă, astfel că atunci când Şeroni a fost deschis bine de Ţigănaşu, şansa egalării ne-a mai revenit o dată - mingea negăsind cadrul porţii (min. 67). După o perioadă în care am tremurat prelung, tensiunile au crescut intempestiv când Ciucur a trimis o minge către Curileac cu genunchiul şi Tudor a dat liberă indirectă din sub zece metri. Am scăpat cu faţa curată. A urmat intrarea lui Doman, care a adus cu sine slalomurile obişnuite, văduvite de o pasă bună odată ce spaţiul fusese creat. Libera scoasă de Munteanu în marginea careului a fost catapultată direct în aut de Ţigănaşu (min. 88), care a ţinut să arate că poate mai bine şi la următoarea noastră fază de atac a finalizat în forţă, mingea ciupind bara înainte de a merge peste (min. 89).

Apoi, în primul minut de prelungire haos la TV: Tiago a pătruns în zona centrală, a tras din marginea careului, şutul său a fost deviat de un coechipier şi l-a depăşit pe Curileac. În ciuda protestelor vehemente ale portarului, toată lumea îl felicita pe marcator, scorul a trecut la 2-0 şi comentatorul a început să peroreze despre cum victoria Iaşului este una meritată. Treizeci de secunde mai târziu, cu maximă subtilitate, afişajul de pe ecran a trecut de la 2-0 la 1-0, deşi nu ai fi putut deduce din comentariu că golul a fost anulat. Privind reluările, prima impresia a fost de ofsaid clar, a doua nu chiar aşa de clar. Oricum, jocul părea să meargă şi aşa spre victoria gazdelor, care ţineau eficient de minge în jumătatea noastră, până la recuperarea lui Munteanu, în preajma propriului careu (min. 90+5). Faza care a urmat a fosta o contră de toată frumuseţea: un-doi Munteanu-Şeroni, primul a deschis jocul în stânga la Vaşvari, acesta a urcat cu mingea la picior şi l-a deschis pe Ţigănaşu, a cărui centrare a mers ţintit la Şeroni, ajuns pe nevăzute în careul advers, unde s-a aruncat asupra balonului fără menajamente şi l-a împins în poartă, lovindu-se în acelaşi timp cu tibia de bară. De abia după fluierul final am avut confirmarea rezultatului, un punct nesperat, dar important pentru a rupe puţin din negativismul ultimelor prestaţii.

Nu mai zic nimic, că deja m-am întins prelung. Pariul lui Popa, cu Şeroni vârf, a dat roade, dar prestaţia echipei în ansamblu n-a convins. Ne mai rămâne să aşteptăm verdictul la accidentările suferite de Cânu, Bîrnoi şi Şeroni, înainte de ultima etapă a turului, cu CSU Craiova.




Poli: Curileac - Ciucur, Melinte, Cânu, Ţigănaşu - Artean, Vaşvari - Munteanu, Ćurjurić, Bîrnoi - Şeroni

Schimbări:

Bocşan pentru Cânu (min. 28)
Mailat pentru Bîrnoi (min. 51)
Doman pentru Ćurjurić (min. 77)

Voluntari - Poli 1:0 (0:0)

Nu era deloc rău egalul. Dar neatenția colectivă din minutele de prelungire a permis gazdelor să înscrie un gol nesperat.

Poli n-a deplasat nici un atacant la Ploiești și a lăsat un loc liber pe bancă, Daniel Florea refuzând contractul oferit de club. Astfel, Ionuț Popa a aliniat o echipă fără vârf, cu o linie ofensivă formată din cei doi laterali Munteanu și Bîrnoi, și mijlocașii croați Šoljić și Ćurjurić. Și n-a fost prea rău, echipa părând un pic mai coezivă decât în meciul cu Sepsi.

Prima parte a meciului am cam controlat-o, ținând mingea jos, pasând mult, ce-i drept mai mult în parte inferioară a terenului. O primă ocazie a realizat-o Vașvari chiar în minutul 4, cu o pasă filtrantă ce l-a lăsat pe Bîrnoi singur cu portarul, dar fiind în unghi, n-a găsit soluția cea mai bună, ci a trimis mingea în brațele portarului.

Gazdele au replicat mai mult prin faze oarecum surprinzătoare, cum a fost cea din minutul 9, când Cernat a trimis direct pe poartă dintr-o poziție laterală tipică pentru o centrare. Dar Curileac nu s-a lăsat păcălit. De menționat și că faza a pornit de la un aut bătut lung, execuție ce ne-a mai dat bătăi de cap pe parcursul acestui meci.

La poarta adversă n-am mai creat ocazii periculoase o perioadă bună, doar Ciucur, Munteanu și Vașvari încercând să surprindă cu șuturi de la distanță, fără însă a pune probleme portarului. În minutul 33, Munteanu trimite un corner la colțul lung, unde Šoljić trimite fără preluare pe spațiul porții. Portarul era bătut, dar Popescu respinge mingea din drumul său către gol.

Finalul reprizei a aparținut gazdelor, cu două șuturi periculoase ale lui Popadiuc, în minutele 42 și 43. Mai întâi, mingea ajunge dintr-un blocaj în careu la acesta, care trimite din prima, dar Curileac rămâne pe picioare și parează. Al doilea șut, de pe la 22 de metri a trecut de puțin de bara laterală, fiind și deviată de Melinte.

Repriza secundă avea să fie una și mai anostă și săracă în ocazii. Poli a părut, logic, mulțumită cu egalul, dar și tot mai vlăguită și lipsită de idei, pe când echipa lui Niculescu n-a vrut să riște prea mult. Dacă meciul trecut Popa s-a hazardat și a făcut două schimbări la pauză, acum a stat prea mult fără reacție, făcând prima schimbare abia în minutul 72.

Dar până atunci, gazdele și-au trecut în cont o mare ratare în minutul 57, când Tudorie a prelungit o pasă cu călcâiul deschizându-l pe Popadiuc printre Melinte, prins prea în față, și Ciucur, rămas un pic în urmă. Dar, atacantul gazdelor a trimis mult peste deși mai avea doar portarul de învins. În minutul 71, Artean rămâne la minge în ciuda a două contre puse de oponenți și trimite printre picioarele unui fundaș, puțin pe lângă poartă. În rest, faza cea mai des întâlnită a fost fie cu Šoljić, fie cu Ćurjurić prinși în ofsaid, semn că sistemul improvizat de azi nu le-a prea priit.

Schimbările făcute de Popa în minutele 70-80 - Mailat și Doman - au animat un pic jocul. Dar fiind așa târziu în meci și cei doi fiind jucători de fantezie și de explozie, au avut prea puțin timp la dispoziție, astfel că au încercat prea mult să rezolve de unul singur. Și mă refer în special la Doman care s-a remarcat în două faze: în prima a driblat și a driblat și a driblat, până s-a închis singur și a cerșit un fault când a pierdut mingea. Apoi și-a asumat execuția unei lovituri libere, deși pe teren erau mulți alți executanți, dar a șutat ca la rugby.

Totuși, în minutul 86, aproape că și-a spălat păcatele. Mailat s-a zbătut pentru o minge care în cele din urmă ajunge la Doman, acesta se infiltrează printre fundași și ar fi scăpat singur cu portarul, dacă Achim nu l-ar fi blocat cu cinism și cu prețul celui de-al doilea cartonaș galben. Privind în retrospectivă, a fost o decizie foarte inspirată a fundașului ilfovenilor, căci lovitura liberă a părut un pic prea în față pentru execuția lui Vașvari care a trecut puțin peste poarta. Iar eliminarea parcă ne-a creat o falsă impresie că nimic (rău cel puțin) nu se mai poate întâmpla.

Dar răul s-a întâmplat, în minutele de prelungire. Totul a pornit de la o apărare superficială ce i-a primis lui Pârcălab să șuteze din mijlocul careului, mingea fiind respinsă în corner. N-am înțeles de ce, dar Popa a decis că acesta este cel mai bun moment să îl introducă pe Șeroni în locul lui Munteanu. Nu că ar fi greșit propriu-zis la corner, dar mi se pare cea mai nepotrivită schimbare posibilă la o fază fixă, în minutul 92, după un meci de uzură, într-o echipă venită pe un drum de 10 ore și care deja era cu gândul la drumul de întors.

În fine, Marinescu execută cornerul la corțul scurt, Šoljić nu interceptează, din pământ sare printre Melinte și Mailat, Curileac respinge cum poate, apoi este mascat de Cânu și un adversar, în timp ce mingea se lovește de Tudorie care e pe fază și înscrie din acea învălmășeală.

Și așa s-a năruit discursul cu „meci echilibrat”, „rezultat echitabil”, „punct important” și este înlocuit doar de frustrare.

E o înfrângere nemeritată, având în vedere că din calitate de oaspeți am și controlat jocul pe alocuri, dar e în totalitate o înfrângere survenită din cauza noastră. Orice lamentare e degeaba în acest moment. Fotbalistic echipa trebuie să izbutească mai mult, cu ceea ce are la dispoziție. Este singurul lucru la îndemâna ei. De restul, trebuie să se ocupe altcineva. Din fericire, echipa a arătat că poate, dar acum trebuie să arate mai mult în cele două meciuri rămase din tur.

 

Poli: Curileac - Ciucur, Melinte, Cânu, Țigănașu - Artean, Vaşvari - Munteanu, Šoljić, Ćurjurić, Bîrnoi

Schimbări:

Mailat pentru Bîrnoi (min. 72)
Doman pentru Ćurjurić (min. 78)
Șeroni pentru Munteanu (min. 90+1)

Poli - Sepsi Sf. Gheorghe 0:0

Temerile lui Ionuț Popa exprimate înainte de meci s-au adeverit și nu am reușit să punctăm o nouă victorie, de data asta în fața unor adversari vizibil mai modești. După accidentarea lui Drăghici suferită în meciul cu Dinamo, am tras ponoasele faptului că nu am adus un atacant în locul lui Bud. În plus, mai mulți jucători au evoluat sub forma obișnuită, iar rezervele nu au adus o schimbare pozitivă în joc. Astfel, cu toate că am dominat meciul, judecând după ocazii, ne-am putea declara mulțumiți că nu am pierdut acest meci.

Debutul de meci ne-a văzut atacând, prima ocazie apărând un urma unei lovituri libere executată de Munteanu (min. 10). Acesta a trimis spre vinclul colțului lung, dar din păcate nu a prins și spațiul porții. Gazdele au ripostat un minut mai târziu, când Șeroni nu se afla la postul său de fundaș stânga, astfel că Nikolić a profitat de spațiul larg, a primit mingea și a ajuns față în față cu Curileac, dar a trimis slab pe lângă el, permițându-i lui Melinte să ajungă și să respingă de pe linia porții. Bîrnoi intrase foarte ambițios în meci, iar în minutul 13 și-a creat o mare șansă după ce Munteanu l-a deschis pe partea stângă. Acesta a fentat fundașul și a șutat tare la colțul scurt, dar portarul s-a aflat la post.

Mai multe poze în galeria foto

Mă entuziasmasem că vom avea parte de un meci spectaculos. Chiar din acel moment jocul a început să treneze. Deși am dominat, Curileac neavând ce să mai apare tot restul reprizei, nici nu am fost în stare să producem ceva notabil. Doar Cânu a ajuns să finalizeze cu capul peste poartă o lovitură de colț, dar restul fazelor fixe au cam fost respinse de adversari. Iar în afara unei faze în care Bîrnoi a driblat vreo cinci jucători, fără însă să găsească soluția unei pase, n-am avut pic de fantezie.

Deși nu părea încă tragic, Ionuț Popa avea să ia măsuri chiar la pauză, cu o dublă schimbare. Unicul atacant din lot i-a cedat locul lui Ciucur. Bianconi nu reușise din nou nimic, decât să se enerveze și să obțină un cartonaș galben. Čurjurić, care era clar de dinaintea meciului că va intra în repriza secundă pentru a se integra în jocul echipei, l-a înlocuit pe Šoljić, mijlocașul care a avut cele mai multe pase greșite astăzi.

Din păcate, schimbările nu au avut efectul scontat. Croatul încă nu a intrat în parametrii normali, iar Ciucur ca atacant a fost ca inexistent, ceea ce l-a forțat pe Popa să producă o altă fantezie: Șeroni atacant. Nu că n-ar fi putut da roade, dar e genul de risc pe care îl faci atunci când echipa se bazează mai mult pe ambiție și entuziasm, poate chiar disperare, cum a fost la meciul decisiv de la Mediaș din sezonul trecut. Pe când acum, când echipa dicta jocul, mutarea a produs o degringoladă generală, fără o logică în construcție. Ca să nu mai spun că Ciucur nu s-a descurcat deloc în rolul de fundaș stânga, fiind ori depășit foarte ușor, ori prins prea în față.

În aceste condiții, nu ne-am mai creat mari ocazii, iar cele ce au fost, au părut mai degrabă întâmplătoare, cum a fost centrarea cu exteriorul a lui Munteanu din debutul reprizei secunde, care din cauza efectului mai avea un pic și intra pe colțul lung al porții. Tot Munteanu a centrat bine în minutul 57, Vașvari i-a luat fața adversarului, dar n-a mai reușit să pună latul destul de bine și a trimis pe lângă.

O singură fază a delectat privirea suporterului de fotbal, pornită de la o recuperare a lui Artean, care apoi a conlucrat cu Munteanu pentru a deschide construcția, mingea a trecut apoi din picior în picior pe partea opusă, până la Bîrnoi care a așezat mingea pentru un șut, dar acesta a fost blocat.

După o lungă perioadă de acalmie, Sepsi a început să profite de degringolada din apărarea noastră, în special de ieșirile neinspirate ale lui Melinte, care s-a încurcat teribil. În minutul 72, Nikolić a primit o pasă lungă și a trecut ușor de fundașul nostru, dar din fericire, fostul polist nu a știut din nou ce să facă în fața lui Curileac, care l-a blocat.

Popa nu prea a mai avut încotro, decât să îl introducă și pe Mailat, căci Bîrnoi dispăruse din nou din joc după minutul 60. Deși primele acțiuni ale acestuia au denotat delăsare, în minutul 84 i-a centrat lui Șeroni, care și-a prelungit mingea, iar dintr-un unghi închis a trimis peste poartă. Cinci minute mai târziu, tot Mailat s-a luptat pentru o minge pe stânga, a câștigat-o și i-a pasat aceluiași Șeroni în mijlocul careului. Fundașul-atacant a trimis un șut năprasnic, dar portarul advers a parat. Oaspeții puteau și ei să dea lovitura la chiar ultima fază, dar Curileac a fost din nou la post.

E clar că sunt două puncte pierdute, mai ales în lupta pentru un loc de play-off, ce ar putea ajuta clubul enorm din punct de vedere financiar. Dar pe de altă parte, este al cincilea meci la rând fără înfrângere, iar constanța este și ea importantă. Pe moment, Ionuț Popa trebuie să vină cu soluții pentru problemele din meciul de azi. Dacă nu avem atacanți, trebuie pregătită echipa astfel încât să se descurce și fără, ceea ce a mai arătat că poate. Ar fi destul de benefic și ca Mailat să revină la situația de acum câteva meciuri.

Intrăm într-o perioadă grea, cu o intermediară și două deplasări consecutive, dar ar fi excelent și deloc imposibil dacă nu am mai pierde nici un meci din ultimele trei ale turului.

Poli: Curileac - Creţu, Melinte, Cânu, Şeroni - Artean, Vaşvari - Munteanu, Šoljić, Bîrnoi - Bianconi

Schimbări:

Čurjurić pentru Šoljić (min. 46)
Ciucur pentru Bianconi (min. 46)
Mailat pentru Bîrnoi (min. 64)

Dinamo - Poli 1:2 (1:1)

Victoriile cu Dinamo se lasă adesea aşteptate, dar când vin, ştiu ele ce fac. Băieţii lui Ionuţ Popa au întors astăzi rezultatul în deplasarea bucureşteană, reuşind să învingă prin atitudine, nu mica ciupeală. Golurile semnate de Vaşvari, din penalty, şi de Drăghici s-au dovedit suficiente, deşi ocazii pentru alte reuşite au mai fost. Toamna aceasta, aparent, ar putea să ne aducă o recoltă bună.

Chiar dacă Dinamo a avut ocaziile mai mari şi mai multe în prima parte, alb-violeţii au arătat capacitatea de a retalia. Punctul nevralgic al apărării nostre s-a dovedit a fi Şeroni, pus frecvent sub presiune de rapidul Costache. Nici nu începuse bine partida, că Şero şi-a pierdut omul din marcaj, doar preluarea sa lungă permiţându-i lui Curileac să închidă unghiul de şut (min. 2). Presiunea gazdelor a continuat, alimentată şi de două intervenţii nesigure ale portarului nostru, însă cumva scorul a rămas egal, chiar şi după o altă ratare mare a lui Costache, din interiorul careului (min. 14). Poli a replicat, finalmente, prin Drăghici, servit ideal între fundaşii centrali de către Šoljić, dar finalizarea din optsprezece metri n-a avut nici forţă, nici plasament (min. 15). După ce Cânu a trimis peste la un corner (min. 20), a urmat o serie de şuturi de la distanţă înspre poarta lui Penedo, dintre care doar al lui Vaşvari a arătat cât de cât periculos (min. 28). Deşi jocul se echilibrase, apărarea noastră a cedat la scurt timp (min. 30), când o pasă între Cânu şi Şeroni l-a găsit tot pe Costache, iar acesta nu a mai iertat cu o finalizare precisă. Egalarea a venit degrabă, la o acţiune plecată din piciorul lui Şeroni, mingea lungă ajungând la Bîrnoi în careul advers, unde acesta a dat balonul pe lângă Penedo, care l-a agăţat cauzând penalty (min. 35). Vaşvari a executat cu siguranţă. Exceptând un şut pe lângă al lui Hanca şi o minge prinsă pe centrul porţii de Curileac, până la pauză nu s-a mai întâmplat nimic notabil.

Deşi alb-roşii au avut o şansă în debutul reprizei secunde, când Nemec a dat pe lângă cu capul, avea să fie un foc de paie pentru că Poli urma să domine ostilităţile. La capătul unei perioade de presiune, la noi a intrat nou-venitul Ćurjurić, care la prima atingere de balon a irosit o ocazie cu poarta goală, trimiţând peste la faza muncită de Drăghici (min. 56). Un minut mai târziu, centrarea la colţul lung a lui Munteanu l-a găsit bine pe Bîrnoi, însă nici latul acestuia nu a binevoit să găsească cadrul porţii. Finalmente, ce trebuia să se întâmple, s-a întâmplat la recuperarea lui Vaşvari, care a înainte spre poartă în tandem cu Drăghici, l-a deschis pe acesta singur cu portarul şi vârful nostru n-a mai iertat (min. 63)! Jocul trebuia tranşat imediat, însă acelaşi Ćurjurić, la capătul unei alte pase de la Drăghici, a trimis peste din unsprezece metri (min. 67). Dinamo părea blazată, dar şi aşa ar fi putut egala când Creţu s-a întins să respingă cu capul o centrare dificilă, trimiţând spre vinclul propriei porţi, de unde Curileac a reuşit cumva să pareze! Deşi Poli a predat iniţiativa, gazdele s-au dovedit incapabile să creeze ceva consistent, asta în ciuda faptului că apărarea noastră nu a arătat deosebit de solidă. Cum, necum, exceptând o liberă peste din douăzeci de metri (min. 77) şi un şut de la distanţă la chiar ultima fază a jocului, Dinamo n-a mai încropit nimic, iar alb-violeţii au ţinut reduta sus, trecându-şi în cont o victorie deosebită în Ştefan cel Mare.

A treia victorie la rând ne propulsează în play-off, la doar două puncte de locul doi al clasamentului. Urmează alte trei partide din care se poate mânca o pită, cel de acasă cu Sepsi, şi apoi două deplasări la Voluntari şi la Iaşi, înainte să încheiem turul acasă cu Craiova. Trebuie să rămânem montaţi şi concentraţi, să adunăm cât mai multe puncte în acest moment propice şi liniştit pentru club, cu dările aproape la zi pentru prima oară în ceea ce pare a fi o mie de ani.

Bravo Poli!

Poli: Curileac - Creţu, Melinte, Cânu, Şeroni - Artean, Vaşvari - Munteanu, Šoljić, Bîrnoi - Drăghici

Schimbări:

Ćurjurić pentru Šoljić (min. 56)
Bianconi pentru Drăghici (min. 76)
Ciucur pentru Munteanu (min. 89)

Juniori U19 şi U17: Poli - LPS Banatul

Etapa a cincea a fazei de calificare pentru Turneul de Elite a pus față în față cele două grupări ale lui Poli, la U19 și la U17, cu echipele omoloage de la LPS Banatul. În ambele categorii se anunţau a fi meciuri importante, însă echilibrat a fost unul singur dintre ele.

U19: Poli - LPS Banatul 5:0 (2:0)

La U19, echipa antrenată de Victor Collins a dispus fără mari probleme de adversari, cu scorul de 5:0 (2:0). După ce Sîrbu a pus capul la un corner al lui Ochea (min. 5), acelaşi impozant număr nouă a fost pe fază la mingea şutată în bară de acelaşi Ochea (min. 35). Oaspeţii puteau reveni după pauză, când Cochinţu a intervenit hazardat la un adversar, pe care l-a faultat în careu, însă parada lui Trifon a ţinut poarta noastră intactă (min. 54). Ne-am desprins repede prin golurile lui Iseini (min. 57) şi Sevici (min. 66), cei scăpaţi liberi în zona centrală graţie paselor semnate de Bonda, respectiv Podină. Ultima reuşită a partidei i-a aparţinut aceluiaşi Iseini, care a profitat de o nouă dovadă de letargie în apărarea LPS-ului (min. 85). Oaspeţii ar fi trebuit să marcheze golul de onoare la una din fazele de final ale jocului, însă nici din câţiva metri, cu poarta goală în faţă, nu au reuşit să o facă.

U17: Poli - LPS Banatul 1:1 (0:1)

La U17 duelul s-a dovedit mult mai echilibrat, cu un scor final de 1:1 (0:1). Echipa pregătită de Alin Paleacu s-a aflat mai mereu cu jumătate de pas în urma adversarilor, care au controlat prima repriză. După câteva semi-ocazii de a marca ale LPS-ului, respectiv una în replică a alb-violeţilor, oaspeţii au deschis scorul înainte de pauză, când o minge şutată în apărătorii noştri a ajuns cu şansă la un jucător în portocaliu, care nu l-a iertat pe Mosoarcă din interiorul careului (min. 37). Oaspeţii au avut două mari şansa de a se desprinde, una chiar la debutul părţii secunde şi una spre finalul ei, dar altfel jocul s-a înclinat mult înspre poarta LPS-ului în repriza a doua. Şansele de gol nu s-au concretizat însă, excepţie făcând o lovitură de cap respinsă cu piciorul de portar, căci odată ajunşi în faţa careului, alb-violeţii au părut lipsiţi de idei. Egalarea a căzut in extremis (min. 77), după un fault acordat uşor aproape de colţul terenului: Toboşaru a executat şi David a pus excelent capul. Finalul s-a disputat pe muchie de cuţit, fără ca vreuna dintre formaţii să marcheze însă, astfel că poliştii au scăpat din mână primele puncte în competiţie - dar au scos un egal important.

Ca remarcaţi, m-aş opri poate asupra lui Ochea de la echipa U19, care a evoluat în spatele vârfului, Sîrbu, precum şi a portarului Trifon, care a mai avut două intervenţii bune pe lângă penalty-ul parat. Diferenţa de valoarea între echipe fiind mare, mi-e greu să trag multe alte concluzii.

Echipa U17 îi propune pe Toboşaru şi Kecskes, pe impozantul portar Mosoarcă, şi eventual pe fundaşul stânga, Codrea. Toboşaru, în mod special, a atras atenţia prin tehnicitatea sa, fiind un jucător scund şi iute, în vreme ce Kecskes, venit de la Satu Mare, pare un mijlocaş central capabil să joace cu capul sus. Astăzi a contat şi introducerea lui Grosu, care a dus lupta în flancul drept, ca pe final să obţină libera din care s-a înscris.

În vreme ce Poli U19 are cinci din cinci victorii şi controlează clar seria de calificări pentru Elite, Poli U17 rămâne în frunte, dar are nevoie de măcar un egal în prima etapă a returului cu ASU Poli, pentru a rămâne stăpânii propriului destin.


U19: Trifon - Dorobanțu, Cochințu, Demenescu, Podină - Andreici, Bonda - Ursu, Ochea, Iseini - Sîrbu

Schimbări:

Sevici pentru Sîrbu (min. 62)
Popeţ pentru Trifon (min. 68)
Gavruţă pentru Cochinţu (min. 72)
Andreca pentru Podină (min. 75)
Horvath pentru Bonda (min 80)


U17: Mosoarcă - Târțău, David, Bain, Codrea - Românu - Chiriac, Vereș, Kecskes - Toboșaru, Dobrincu

Foca pentru Vereş (min. 30)
Grosu pentru Chiriac (min. 46)
Vancea pentru Dobrincu (min. 60 aprox.)
Taşcă pentru Românu (min. 72)

Poli - CFR Cluj 4:3 (2:0)

Meci demențial pe Dan Păltinișanu, unde Poli a făcut instrucție cu liderul-neînvins-înainte-de-astăzi, terminând în corzi pe seama a zece minute de nesporitivitate și de slăbiciune. Desprinși la patru goluri în minutul șaizeci, grație reușitelor semnate de Munteanu, Cânu, Drăghici și din nou Munteanu, CFR a revenit în doar șapte minute, dar, conform realității de până atunci din teren, n-a avut capacitatea să smulgă vreun punct. Emoțiile din final au căzut greu la stomac, însă ceea ce a jucat Poli până în ultimele douăzeci de minute a fost peste tot ce am văzut din partea unui club de fotbal din Timișoara de multă, multă vreme.

De abia așezat pe scaun (min. 2), am ridicat privirarea să-l văd pe Munteanu ochindu-l pe portarul Vâtcă de la treizeci de metri - mingea a plecat cu boltă promițătoare, Vâtcă părea ușor expus la câțiva metri în fața liniei porții, și, și, și...ce gol! Am zis că ne-am procopsit cu șansa cutezătorului, dar jocul a continuat într-un ritm sigur, iar clujenii n-au ajuns periculos în preajma careului nostru. Noi ne-am văzut de ale noastre, luptând pentru fiecare minge și ținând adversarul la atenție. Știam că fazele fixe pot conta mult, iar cornerul obținut de Munteanu la mijlocul reprizei a făcut diferența (min. 32): mijlocașul dreapta a și executat, mingea l-a găsit pe Cânu venind lansat în centrul careului, și fundașul, din săritură, a trimis pe lângă Vâtcă pentru a ne desprinde pe tabelă! Accidentarea lui Țigănașu ne-a dat ceva emoții, însă până la pauză tot Poli ar fi putut înscrie, fie la șutul razant al lui Šoljić (min. 39), de la douăzeci și cinci de metri, fie la faza personală spectaculoasă a lui Bîrnoi (min. 45), care a trecut de doi adversari în marginea careului, finalizând cu un șut din unghi închis, parat de portar.

Mai multe poze în galeria foto

Deși am crezut că repriza secundă va începe cu alb-violeții pe metereze, ocaziile au curs în aceeași direcție. La prima (min. 49), Ciucur a tras din marginea careului și Vâtcă a respins, dar la a doua (min. 55) nimeni n-a mai avut ce face: tot Ciucur trage, mingea capătă boltă din deviere, și Drăghici profită de comunicarea proastă între adversari, ajunge primul la balon, pe care-l plasează pe lângă portar! Neverosimilul avea să se desăvârșească atunci când Šoljić a recuperat la mijloc (min. 60), Crețu a făcut un efort deosebit să ajungă la minge în flanc, i-a trimis lui Munteanu, acesta întâi a preluat larg, cu șansă mingea i-a revenit, a făcut un un-doi cu Bianconi, primul șut i-a fost respins de fundașii adverși, dar la al doilea nimeni nu s-a mai putut opune. Popa a epuizat schimbările după această a patra reușită, dar totul părea rezolvat, cu oaspeții aparent incapabili să ofere o replică. Introducerea lui Balde a dinamizat însă atacul CFR-ului. Revenirea oaspeților a plecat de la o fază orchestrată de Alexandru Tudor (min. 74), care nu i-a permis lui Melinte să reintre (deși jocul fusese întrerupt), clujenii ne-au prins pe o contră după mingea pierdută de Mailat, Crețu a strâns în centru și Balde a rămas liber în dreapta, iar senegalezul a trimis printre picioarele întins ale lui Curileac. Apoi, cu Šoljić căzut la centru, oaspeții nu au dat mingea afară (min. 77), au profitat de surprinderea noastră generală, precum și de ieșirea târzie la ofsaid a lui Crețu, iar Balde a repetat execuția de mai devreme. Puțin în corzi, am intrat complet în ele când Nistor a urcat nejenat vreo treizeci de metri cu mingea, a trimis o centrare tare înspre careu, la care Cânu a pus capul și a deviat-o peste Curileac, pentru a redeschide soarta jocului (min. 81). Din fericire și cumva în ciuda tuturor presentimentelor sumbre, alb-violeții s-au reașezat mental, iar în afară de două intervenții stângace ale portarului nostru, clujenii n-au mai reușit să creeze mult pericol. Fluierul de final ne-a izbăvit după patru minute de prelungire, punând capăt unei seri deosebite de fotbal.

Propun să rămânem cu prestația excepțională până la ultimele douăzeci de minute, cu primul gol al lui Muntenau, și cu atmosfera deosebită oferită de tribuna 1, pentru că, la urma urmei, rămânem și cu cele trei puncte. Suferința de final își găsește cauzele atât în situațiile descrise mai sus, cât și în schimbările nereușite efectuate de Popa în partea secundă a meciului, cu Bianconi steril în afară de faza golului patru, și Mailat pierzând mingea în două faze concretizate cu gol de oaspeți. Se întâmplă.

Poli arată ca o echipă spectaculoasă, reușind astăzi improbabilul: să bată liderul neînvins, ca acum zece ani, (atunci prin alt gol magnific, semnat de Aliuță) și să stea aproape de zona de play-off.

Bravo Poli!

Mai multe poze în galeria foto

Poli: Curileac - Crețu, Melinte, Cânu, Șeroni - Artean, Šoljić - Munteanu, Bîrnoi, Țigănașu - Drăghici

Schimbări:

Ciucur pentru Țigănașu (min. 35)
Bianconi pentru Drăghici (min. 58)
Mailat pentru Munteanu (min. 64)

Mediaș - Poli 0:2 (0:2)

Chiar și cu un om mai puțin pe teren întreaga repriză secundă, Poli a reușit o victorie destul de clară pe terenul echipei cu cea mai slabă defensivă din campionat. Multe s-au schimbat de la meciul de acum două luni, când alb-violeții treceau de la agonie la extaz și din nou la agonie, apoi la extaz.

Destul de multe a schimbat și Ionuț Popa. Așa cum a promis, l-a titularizat pe Drăghici, dar surpriza a fost la mijloc, unde Mailat a fost taxat, aș zice eu atât pentru gestul depunerii memoriului, cât și pentru prestațiile neconvingătoare din ultimele două partide. În locul său, Bîrnoi a revenit pe postul său tradițional de mijlocaș central, în timp ce Popa a apelat la calitățile polivalente ale lui Ciucur și l-a titularizat pe partea stângă.

Și pare că au fost mutări inspirate, căci după un început echilibrat în care ambele echipe și-au creat faze periculoase, dar fără ocazii importante, Poli a rezolvat soarta meciului în doar 7 minute. În minutul 18, mingea ajunge la Vașvari în centru care realizează un „un-doi-trei” de toată frumusețea cu Bîrnoi și Munteanu, prin care depășește întreaga defensivă. Rămas față în față cu portarul năucit de rapiditatea fazei, golul rămâne o simplă formalitate. Tot Vașvari execută excelent o lovitură liberă de la 20 de metri. Mingea trimisă în forță s-a dus direct la vinclul de la colțul lung al porții, fără șanse pentru Pleșca. Părea destul de clar care va fi deznodământul meciului, cât și cine va ieși omul meciului. Doar că...

Următoarea perioadă a fost sub semnul unor faulturi destul de tari la mijlocul terenului, cel mai important fiind al lui Vașvari care a greșit la o respingere a defensivei adverse, apoi s-a agățat de Curtean pentru al opri din contraatac. Evident, a fost taxat cu cartonașul galben.

Pustai a mutat prompt, introducându-l pe Romeo, care a și fost la capătul celei mai mari ocazii a gazdelor din prima repriză. O centrare în diagonală îl deschide foarte bine în lateral, dar șutul plasat al acestuia este alături, ratând astfel reducerea din diferență cu puțin înainte de pauză.

Repriza a doua începe subit cu o eliminare. Același Vașvari vede al doilea galben, după o altă intrare stupidă la mijlocul terenului. Gazdele încearcă să preseze și reușesc pe moment să mute jocul în terenul nostru. Dar meciul este din nou dominat de faulturi și nervi, concretizate prin mai multe avertismente. Popa mută defensiv, scoțându-l pe Drăghici pentru Šoljić, iar Mailat intră în locul lui Bîrnoi. Acesta din urmă semnează o primă ocazie pentru noi, în minutul 64, cu un șut surprinzător din întoarcere, dar deviat în corner.

Încet, încet, jocul se temperează, iar Poli preia din nou frâiele, în ciuda inferiorității numerice. Medieșenii au prima ocazie a reprizei abia în minutul 76, când tânărul Olaru primește o centrare bună în mijlocul careului, dar greșește preluarea. La poarta cealaltă, Munteanu are o pătrundere personală pe partea stângă, dar centrarea sa prin fața porții nu e finalizată de nimeni. În fine, Ciucur are o nouă ratare incredibilă, după o lansare foarte bună pe poziție centrală, dar trimite extrem de slab, pe lângă poartă. Gazdele ratează chiar și șansa golului de onoare în minutul 89, reluarea cu capul din plonjon a lui Mitić fiind singura dată când abilitățile lui Curileac sunt testate cu adevărat.

Putem spune că suntem aproape în grafic. Până acum am câștigat - destul de clar - cu echipele din coada clasamentului, ceea ce e un vizibil progres față de sezonul trecut. Lupta pentru retrogradare n-ar trebui să fie o problemă pentru noi în aceste condiții, dar dacă ne propunem mai mult, e încă nevoie să demonstrăm mai mult, iar acest meci nu contribuie cu mare lucru. Adversarul este după orice considerente unul foarte slab. E de apreciat că nu ne-am precipitat după eliminare, ci am reușit să ne organizăm și să facem să nu se simtă lipsa unui om. Pe de altă parte, după șapte meciuri e destul de clar că faulturile făcute aiurea sunt o mare problemă care se tot repetă și deja devine agasantă. O altă atitudine agasantă e cea a antrenorului față de juniori. Având în vedere desființarea echipei secunde și a declarațiilor care anunțau o mai mare atenție acordată acestora, mi se pare de neînțeles de ce nu a fost introdus Haruț pentru ultimele 5 minute, de care a „profitat” în schimb Croitoru într-un meci care era ca și rezolvat.



Poli: Curileac – Crețu, Melinte, Cânu, Țigănașu – Artean, Vașvari – Munteanu, Bîrnoi, Ciucur – Drăghici

Schimbări:

Šoljić pentru Drăghici (min 51)
Mailat pentru Bîrnoi (min 54)
Croitoru pentru Ciucur (min 88)

Poli - Viitorul 0:0

În fața campioanei en-titre, e drept, slăbită pe urma plecărilor din această vară, alb-violeții n-au evoluat deosebit de convingător, dar au fost mai aproape de victorie decât adversarii. Cu Bianconi în locul plecatului Bud, Artean și Cânu absenți pe seama unor mici accidentări, Mailat neconvingător, Poli a cam jucat în gol, lipsită aparent de nerv în momentele în care s-ar fi putut face diferența.

Șanse mari n-au prea fost de-a lungul meciului. În prima parte, alb-violeții au trimis în două rânduri mai periculos la poartă, o dată prin Țigănașu (min. 31), libera sa de la distanță fiind prinsă în doi timpi de portar, și o dată prin Šoljić, a cărui șut n-a nimerit spațiul porții (min. 39). Mici șanse au mai fost, dar nimic notabil de coerent. Oaspeții, în schimb, nici n-au reușit să depășească acest din urmă stadiu, căci în afara unei simulări în careu a lui Chițu (min. 43), n-au schițat mari intenții - sau, mai degrabă, abilități ofensive.

În partea secundă, Viitorul a avut două șanse, dintre care una chiar mare, când Țucudean a plasat mingea cu capul, din centrul careului, pe lângă poartă (min. 55); la cealaltă, o liberă cauzată de recent introdusul Bocșan, Curileac a fost la post (min. 64). Jocul a trenat plictisitor până spre ultimele zece minute, când am beneficiat de trei oportunități de a tranșa partida. Drăghici, intrat bine în joc pentru Bianconi, s-a găsit la capătul centrării lui Crețu, poate puțin prea în față, astfel că lovitura sa de cap a mers peste (min. 76); cea mai mare ocazia i-a aparținut lui Ciucur, care la capătul unei combinații frumoase cu Crețu, a rămas singur cu portarul, doar pentru a trimite paralele cu poarta (min. 82); chiar și așa, am fi putut câștigat, dacă Drăghici, recuperând pe o eroare a oaspeților, ar fi găsit inspirația pentru o finalizare de calitate (min. 84). N-a fost, astfel că am pierdut, zicem noi, alte două puncte.

Tiparul ineficienței ofensive îngrijorează, iar acum, fără Bud, va trebui să ne reinventăm puțin. Tot ce am construit astăzi a venit din flancul drept, iar deși am beneficiat de câteva faze fixe, n-am reușit să punem în pericol poarta adversă. Partea mai plină a paharului este că defensiv, atâta timp cât Țigănașu a stat în teren, n-am avut emoții. Nu putem fi mulțumiți de nivelul de energie pe care l-am văzut astăzi, în fața unui adversar cu moral scăzut și efectiv remaniat, dar este de înțeles că nu se face liniște cu-o floare și două salarii. 

Urmează o deplasare la Mediaș din care trebuie să scoatem punct sau puncte, în special în perspectiva meciului dificil cu CFR Cluj din etapa de după.

Poli: Curileac - Crețu, Melinte, Șeroni, Țigănașu - Šoljić, Vașvari - Munteanu, Croitoru, Mailat - Bianconi

Schimbări:

Bocșan pentru Țigănașu (min. 51)

Drăghici pentru Bianconi (min. 66)

Ciucur pentru Munteanu (min. 72)

Botoșani - Poli 1:0 (1:0)

Am avut parte de un meci frumos, echilibrat, între două echipe apropiate ca valoare, dar până la urmă victoria a fost de partea celor un pic mai norocoși.

Parcă am și uitat de problemele financiare ale clubului, căci Poli s-a luptat de la egal la egal cu liderul și revelația începutului de sezon. E drept, l-au cedat pe cel mai bun jucător al lor, dar Botoșaniul, din postura de gazdă, mai mult s-a apărat, bucurându-se de un gol destul de norocos la prima din puținele faze periculoase create.

Prima repriză a stat sub semnul luptei la centru, ambele echipe reușind să blocheze pătrunderile în careu. Gazdele au beneficiat de câteva cornere, pe care le-am respins fără mari emoții. Prima ocazie mai notabilă ar fi lovitura liberă trimisă de Roman în minutul 16 - liniștitor de mult peste poartă. Noi am replicat 3 minute mai târziu printr-un șut surprinzător al lui Mailat, care însă n-a nimerit spațiul porții. Deși am reușit să câștigăm niște mingi în terenul advers prin insistențele lui Croitoru și Vașvari, n-am reușit să ne creem ocazii. Doar Croitoru a încercat un șut de la distanță, dar n-a mai avut inspirația de la ultima vizită în Botoșani.

Într-o perioadă în care părea că noi controlăm jocul a venit golul lui Fülöp, în minutul 29. Centrarea lui Popa a fost deviată nefericit de Cânu spre poartă, iar botoșăneanul i-a luat fața lui Melinte și a înscris. Nu cred că i se pot imputa multe fundașului nostru, care a trebuit să-și schimbe direcția în momentul devierii, pe când Fülöp era deja lansat spre minge. Greșeala mai mare, care putea fi evitată, a fost a lui Țigănașu, care a intrat decisiv la Popa și a fost foarte ușor depășit. Singura mare ocazie a gazdelor în afara golului a venit pe finalul reprizei, în urma unui contraatac. Buș l-a fentat pe Melinte, apoi a tras cu sete, dar Curileac a parat providențial.

În repriza a doua jocul s-a desfășurat mai mult în terenul advers, dar din păcate n-am reușit să găsim calea golului. Mailat s-a evidențiat din nou în minutul 58. Vașvari îi trimite o pasă în adâncime care îl deschide perfect. Îi iese preluarea, dar apoi lovește cu exteriorul - probabil involuntar - și mingea se duce pe lângă poartă, nu doar pe lângă portar. Botoșaniul a replicat în minutul 60 la un corner când Miron a trimis cu capul spre poartă, dar tot pe lângă.

Deși presiunea a tot crescut la poarta adversă, n-am reușit să desfacem apărarea solidă. Centrările, din păcate, n-au fost eficiente, Munteanu fiind într-o zi mai slabă. Iar fentele lui Croitoru și încercările de ruperi de ritm ale lui Vașvari nu au fost de ajuns. Nici înlocuirile nu au putut schimba mare lucru. Miguel nici nu am remarcat dacă a atins mingea, iar Šoljić parcă mai mult a încurcat decât a ajutat. Doar Ciucur a părut să se impună, dar mai mult prin ambiție căci finalizările sale nu au fost de cea mai mare calitate. Putea da lovitura în minutul 86, când greșeala lui Mușat, i-a oferit mingea în poziție bună în lateralul careului mic. A fost blocat bine de portarul Cobrea, dar a lăsat impresia că dacă preluarea și șutul erau un pic mai bune, putea finaliza mai bine.

E greu de rezumat acest meci sau de aruncat vina asupra cuiva. Greșeli au fost de ambele părți, doar că adversarii au reușit să profite. Echipa n-a jucat rău și putem spera ca în alte meciuri de acest gen să ieșim noi victorioși. Până atunci ar trebui însă lucrat la ceea ce azi ne-ar fi putut aduce măcar un punct: centrări mai bune, relații de joc, finalizare. Și din păcate, se pare că avem o bancă de rezerve cam neconvingătoare.

Poli: Curileac - Crețu, Melinte, Cânu, Țigănașu - Artean, Vașvari - Munteanu, Croitoru, Mailat - Bud

Schimbări:
Miguel pentru Bud (min 64)
Šoljić pentru Artean (min 72)
Ciucur pentru Munteanu (min 78)

Poli - Juventus Buc. 2:1 (1:0)

Victoria la limită a alb-violeților maschează o prestație dominantă, în care doar impreciziile la finalizare și intervențiile deosebite ale portarului/apărătorilor adverși au ținut echipa oaspete în joc. Munteanu și Mailat, cei doi jucători pe care aș miza să fie oamenii cei mai importanți din atacul nostru, au dus-o pe Poli la 2-0, înainte ca Juventus, la primul șut serios spre poartă în minutul 90, să reducă din handicap. În condițiile în care apele tulburi din jurul vestiarului nu se liniștesc, prestația solidă a jucătorilor alb-violeți a fost una dătătoare de speranțe.

Debutul oarecum liniștit de joc a indicat degrabă cam pe unde avem de gând să plimbăm mingea, cu flancul Crețu-Munteanu des întrebuințat. După câteva centrări mai puțin grozave și o minge trimisă pe lângă de oaspeți (min. 7), alb-violeții au deschis scorul - culmea, pornind de pe celălalt flanc: Artean trimite lung spre Mailat, acesta ciupește balonul peste fundaș, aleargă cu mingea la picior în careu, acolo întoarce un adversar și îl vede pe Munteanu liber în zona centrală, căruia îi și pune mingea la șut, iar mijlocașul dreapta nu ratează (min. 9). Ne-am trezit obligați să-l înlocuim pe Doman cu Croitoru din cauza unei accidentări, încă din primul sfert de oră, dar până la urmă a fost de bine, căci căpitanul de anul trecut a intrat excelent în joc. În vreme ce multele faze dezvoltate în dreapta nu prindeau contur de finalizare, cu centrări mai puțin precise, șansele au venit pe incursiuni din cele două flancuri, cu Crețu trimițând pe portar din marginea careului (min. 22) și o cursă deosebită a lui Mailat încheiată cu un șut pe lângă (min. 28). Era să plătim scump la o neatenție a lui Cânu, care a trimis înspre portar, un adversar a interceptat, dar ca la Chiajna, n-a nimerit poarta, deși portarul era ieșit. Probabil toropiți de căldura, alb-violeții nu au mai construit ceva notabil până la pauză și au preferat să gestioneze avantajul de pe tabelă.

Partea secundă a început cu o centrare transformată în șut, pe care Curileac s-a chinuit s-o scoată în corner (min. 50) - într-un fel era fix genul de fază din care te-ai aștepta ca oaspeții să reușească să înscrie, în lipsa unor ocazii construite. Bud s-a regăsit în colimatorul publicului după ce nu a reușit să concretizeze măcar cu șut la poartă o acțiune bună creată în dreapta (min. 55), ca apoi să trimită mult pe lângă cu capul la o centrare decentă din celălalt flanc (min. 62). Oaspeții nu au rămas în zece când centralul l-a iertat pe Mihăescu de un al doilea galben evident (min. 57), după ce mijlocașul central a pierdut mingea în fața lui Croitoru și l-a oprit din spate; nici pe final, la altă fază în care Croitoru a fost luat pe sus de un apărător, clar lipsit de intenția de a juca mingea, centralul nu a acordat un avertisment, asta după ce Sesar, tot de la oaspeți, trebuia eliminat direct pentru un cot aplicat lui Croitoru în prima repriză. S-a văzut că aura lui Găman, arbitru de rezervă azi, este puternică.
Din fericire, alb-violeții au reacționat bine și au continuat să pună presiune la poarta adversă, cu Vașvari găsit tot după o acțiune în dreapta, dar șutul său l-a nimerit pe portar din poziție ideală (min. 64).  O nouă recuperare a lui Croitoru a generat golul doi, cu balonul circulând pe ruta Bianconi - Vașvari - Mailat (min. 68); ultimul a controlat mingea cu stângul, și-a pus-o pe dreptul, finalizând din interiorul careului pe lângă portar! Cu oaspeții căzuți, Poli a controlat fără mari probleme jocul și putea să se deprinde la capătul unui trio++ de ocazii la faze consecutive: Bianconi a câștigat duelul pentru o minge lungă cu un fundaș, dar a fost blocat de portar în interiorul careului (min. 76); șutul tare al lui Artean, servit de Crețu, a fost scos cu un reflex bun de apărătorul buturilor adverse, apoi la corner Melinte a tras bine, cu portarul din nou la post (min. 77); la următorul corner mingea trimisă de Bianconi a fost respinsă de pe linia porții de un apărător, deci senzația era că Juventus a avut mare noroc să scape fără al treilea gol. În tentativa de a ține de minge în ultimele zece minute, alb-violeții au redus din turație, dar au fost trădați de diverse imperfecțiuni tehnice. La una din ele, a lui Vașvari, oaspeții au apucat să tragă spre poartă, dar din afara careului, dar apoi la a doua, o nouă neînțelegere de plasament între Melinte și Crețu, Țâră a rămas liber în careu să dea cu capul, învingându-l pe Curileac (min. 90). Chiar și așa, n-au fost trei minute de prelungire cu mari emoții, dincolo de cele inerente scorului devenit, brusc, strâns.

Am câștigat trei puncte importante, atât pentru a asigura puțină liniște din punct de vedere sportiv, cât și pentru a dovedi celor pasivi din Consiliul Local că echipa se ține în continuare de fotbal. Se prea poate ca atacul să fie neeficace iar apărarea să tindă spre lapsusuri, dar aceste lucruri se mai pot ameliora, atâta timp cât fotbalul primează.

Bravo Poli!

Poli: Curileac - Crețu, Melinte, Cânu, Țigănașu - Artean, Vașvari - Munteanu, Doman, Mailat - Bud

Schimbări:

Croitoru pentru Doman (min. 12)
Bianconi pentru Bud (min. 64)
Šoljić pentru Artean (min. 87)

Astra - Poli 3:0 (2:0)

Cumva conform așteptărilor, o săptămână îmbibată în scandal s-a desăvârșit cu o înfrângere lamentabilă. Trei goluri primite pe fondul letargiei noastre defensive și ratările din aproape toate pozițiile ale alb-violeților au garantat o victorie facilă gazdelor, formația în care a ieșit în evidență și fostul polist, Silviu Balaure. Știam că nu va fi ușor, nu atât din cauza adversarului de pe teren, cât a adversarului din interiorul echipei noastre, iar jucătorii au fost penalizați la repetatele neatenții defensive. O echipă care nici nu se apară și nici nu știe să dea goluri este sortită surferinței.

Prima repriză, ca întreaga partidă, s-a prezentat echilibrată ca ocazii, dar a fost tranșată de gazde pe urma unor erori remarcabile în apărarea noastră. Astra a început mai bine și impreciziile cărora avea să le plătim tribut s-au aratat încă din primele minute, când Crețu a pierdut o minge la 30 metri de poartă iar șutul lui Marquinhos, în diagonală, a fost respins de Straton (min. 2). Un moment de adormire în celălalt flanc și câteva driblinguri printre trei adversari ale aceluiași Marquinhos ne-au creat emoții, cu Straton intervenind din nou la un șut dificil trimis de brazilian (min. 6). Deși tot gazdele au rămas sus, am ieșit din corzi și jocul s-a liniștit. Prima noastră ocazie a fost semnată de Bud, a cărui finalizare cu capul la centrarea lui Țigănașu a ratat poarta adversă (min. 14), ca apoi Šoljić să aibă șansa unui șut de la 25 metri, dar graba a stricat treaba și mingea a mers mult peste (min. 15). Repriza s-a decis la două faze destul de stupide, în minutele 21 și 23. Un fault absolut inutil semnat de Artean a oferit Astrei o fază fixă din lateral dreapta, centrarea a mers aproape de marginea careului, unde l-a găsit pe Polczak între Vașvari și Šoljić, iar lovitura năprasnică cu capul a penalizat expunerea pozițională a lui Straton, care n-a mai putut interveni. Dacă ne-am enervat o tură la acest gol evitabil, al doilea a fost și mai rău: mingea pierdută repede la un corner bătut prost de Bîrnoi a fost degajată în jumătatea noastră, Vașvari și Crețu s-au invitat la o minge care cumva a rămas în posesia unicului adversar rămas sus să pună presiune, ne-am reașezat greoi în defensivă, astfel că centrarea trimisă de fostul nostru jucător, Balaure, l-a găsit liber pe Ioniță. Șutul în forță trimis de decarul Astrei a fost pe Straton, dar reacția lentă a portarului a făcut ca acesta să nu mai poată respinge. Cu un avantaj greu surmontabil, giurgiuvenii s-au retras, astfel că ocaziile au început să apară mai consistent și în contul nostru. Șuturile lui Bud (min. 26) și Ciucur (min. 39) nu au pus mari probleme porții adverse, iar lovitura de cap a lui Cânu la libera bătută de Țigănașu a nimerit fix bara transversală (min. 32). Cea mai mare ocazie i-a aparținut însă lui Bîrnoi, care putea să ne bage înapoi în meci chiar înainte de pauză, dar cu mingea la picior, timp și spațiu în zece metri, a irosit centrarea perfectă a lui Vașvari, trimițând moale, pe portar.

Gazdele au recunoscut riscul jocului jos și au ieșit mai deciși de la cabine. După ce nou-intratul Mailat l-a deschis bine pe Bud în careu, dar acesta a intrat în unghi și n-a reușit decât să trimită în portar, o serie de trei ocazii la poarta noastră a tranșat definitiv partida. Întâi Le Tallec l-a învârtit pe Cânu la 30 metri și a tras de la distanță, cu Straton scoțând de sub bară, înainte ca același vârf francez să devieze de puțin șutul/centrare al lui Marquinhos, Straton reușind din nou să intervină. Golul trei s-a prezentat, nesurprinzător, degrabă, Le Tallec reușind o reluare din foarfecă laterală la centrarea pe care a primit-o în centrul careului, Straton a fost din nou providențial, dar Cânu a reacționat deosebit de lent pe respingere, astfel că Balaure a avut timp să vină din spate și să reia în gol, din câțiva metri. Nu cred să fi trecut două minute între toate aceste faze. Gazdele n-au mai avut nevoie de ocazii până la final, astfel că nouă ne-a revenit șansa/datoria să marcăm măcar un gol de onoare. Bud a trimis neconvingător din careu, pe portar (min. 55), înainte ca Šoljić să aibă șansa unui gol la mingea care îl aștepta la marginea careului, dar șutul croatului n-a prins poarta (min. 67). Doman, cu poarta goală în față și cu opțiunea unei mingi puse lui Bud, a ales, normal, șutul, efortul său fiind scos de un fundaș din drumul spre gol (min. 70), apoi Mailat a ratat singur cu portarul la o fază în care fusese semnalizat greșit în ofsaid, ca pe final Bud să înscrie un alt gol anulat, de această dată pentru un ofsaid just (min. 86). În rest au mai fost destule atacuri, chiar și cu superioritate numerică, dar ultima pasă a venit greu, astfel că am sfârșit un meci cu cinci-șase mari ocazii de gol fără a fi marcat.

N-are rost să ne obosim gura cu cât de important este ca situația financiară să se clarifice în următoarele una-două săptămâni. Vineri jucăm pe o căldură toridă, de la o oră inumană, cu Juventus București, dar decisiv până atunci ar fi să primim un minim de semnal că birourile lucrează în direcția corectă. Că de nu, degaba trec etapele și ne „omogenizăm” doar în gradul de supărare și tensiune.

Poli: Straton - Crețu, Melinte, Cânu, Țigănașu - Vașvari, Artean - Bîrnoi, Šoljić, Ciucur - Bud

Au mai intrat:

Mailat pentru Bîrnoi (min 46)
Bianconi pentru Vașvari (min 59)
Doman pentru Ciucur (min 68)

Poli - FCSB 0:1 (0:1)

În inferioritate numerică o repriză întreagă, Poli a pierdut la limită duelul cu FCSB, în fața unui stadion plin, dar liniștit. Două faze, judecate cu măsuri diferite, au decis meciul - Alibec fiind iertat de o eliminare la o intervenție întârziată, în timp ce Munteanu a văzut degrabă al doilea galben. În rest, mici frustrări și oboseală din partea alor noștri, care n-au evoluat la un nivel grozav, dar nici nu au fost depășiți categoric.

Nici n-a început bine jocul, că centralul Chivulete a oferit cadou o liberă din douăzeci de metri oaspeților și un galben lui Țigănașu, la o intrare care n-a arătat a nimic din tribună. Deși FCSB a stat sus în primul sfert de oră și Poli n-a legat mare lucru, ocaziile n-au apărut. Vașvari a scăpat cu galben la o intrare dură în zona mijlocului terenului, ca apoi să ne stea puțin respirația la șutul din prima al lui Budescu (min. 18), pe lângă. Îngrijorător era că nicicum nu reușeam să ne așezăm în teren, să ținem mai mult de minge. Alibec a luat galben pentru proteste (min. 22) și nu l-a văzut pe al doilea la o ciocnire întârziată cu Straton (min. 24). Galbenele au continuat pentru noi, Munteau văzându-l pe primul la capătul unor îmbrânceli în fața băncilor de rezerve, fază la care cumva jucătorul oaspete implicat n-a fost avertizat. Prima șansă seriosă de gol a aparținut adversarilor (min. 40), când Straton a ieșit slab pe centrarea lui Enache, mingea lovindu-se de Alibec înainte de a ieși în aut de poartă. După ce toată repriza ne trecuserăm în cont doar jumătăți de ocazii (un șut blocat la o fază fixă, un șut peste al lui Artean, o liberă telefonată pe poartă), Țigănașu a bătut un corner spre poartă (min. 42), Niță a respins la Soljic, care a încercat un voleu dificil, nereușind să cadreze șutul. În fine, repriza s-a încheiat cu eliminarea lui Munteanu, care a preluat lung pasa nu tocmai comodă a lui Bud, și l-a agățat pe Junior Morais înainte de degajare în tentativa de a prinde mingea. O neatenția a mijlocașului nostru, dar când ai un șablon cu care să compari, n-are cum să nu-ți pice prost.

Popa a mutat la pauză, introducându-l pe Ciucur pentru Vașvari, expus din cauza avertismentului. Superioritatea oaspeților și-a făcut efectul în maniera prin care ne-au descusut în flancuri, iar la prima oprotunitate mare a reprizei (min. 52) au beneficiat de încă o ieșire hazardată a lui Straton, dar Teixeira a dat cu capul înspre pământ și balonul a trecut peste. După un șut din marginea carelui, prins cu ușoare emoții de portarul nostru (min. 61), a urmat deschiderea scorului: Artean nu reușește deposedarea în 30 metri, mingea ajunge în flancul stâng al apărării noastre, FCSB creează superioritate în zona centrală unde Melinte se trezește între doi jucători, Crețu vine târziu să-l acopere pe Gnohere, care primește în careul mic și nu trebuie decât să pună latul (min. 63). Nici fizic, nici mental nu arătam prea bine și cumva am scăpat de încă un gol la șutul respins în corner de Straton (min. 65). Cu Doman, intrat pentru Bud, absolut ineficient, Bîrnoi, obosit, mai degrabă concentrat pe faza defensivă și doar Ciucur încercând ceva la un raid sau altul în dreapta, nu ne-am apropiat mult de poarta adversă. Am avut totuși două șanse de egalare: Cânu a dat peste la cornerul lui Țigănașu din interiorul careului mic (min. 71) și Šoljić a încercat ceva de unul singur între trei adversari, a reușit să se întoarcă, dar șutul n-a mai avut forță (min. 73). Nici introducerea lui Croitoru n-a ajutat, în vreme ce la poarta noastră intervențiile lui Cânu și Crețu, precum și ratarea mare a lui Gnohere (min. 87) ne-au ținut în joc. La chiar una din ultimele faze, centrarea lui Ciucur a fost deviată cu mâna de un adversar, tușierul a semnalizat henț, dar centralul, aflat departe și pe partea greșită a fazei, a dat din brațe că n-a fost nimic (sau, mă rog, distanță, alea, alea). Cum să nu te enervezi măcar puțin? În fine, jocul s-a terminat cu FCSB trăgând de timp, în nota anemică și iritantă a ultimelor partide disputate în compania echipei bucureștene.

Dincolo de filosofiile arbitrale, cert este că am suferit pe atac, cu Bud prea puțin prezent în joc. Defensiv au fost mici desincronizări, inclusiv la gol, dar nu am căpătat impresia unei suferințe dramatice. Schimbările de astăzi n-au funcționat, câțiva jucători au părut ieșiti din formă, iar în condițiile de inferioritate numerică, ar fi fost poate prea greu să obținem punctul descântat. Sau poate nu, dar așa s-a terminat.

Poli: Straton - Crețu, Melinte, Cânu, Țigănașu - Vașvari - Munteanu, Šoljić, Artean, Bîrnoi - Bud

Schimbări:

Ciucur pentru Vașvari (min 46)
Doman pentru Bud (min 56)
Croitoru pentru Soljic (min 77)

Amical: Poli II - Szeged 2011 1:2 (0:1)

Mereu tinerii alb-violeți, în acest an sub comanda lui Sorin Bălu, au disputat un meci amical în compania vecinilor noștri din divizia secundă a Ungariei. Cu un unsprezece solid și câteva somități în afara gazonului (inclusiv Nicolae Robu, situat aproape simbolic pe banca de rezerve), Poli II s-a prezentat dezamăgitor, dar mai are timp să se aranjeze până la debutul sezonului, care va avea loc de abia la finalul lui august. În condițiile în care Szeged începe anul competițional în doar zece zile, se găsesc cauze exonerante, dacă e să le căutam.

O poză din care nu se vede decât că am fost la meci.

Oaspeții ne-au luat tare de tot și în prima jumătate de oră au dominat copios, Poli de abia reușind să treacă mingea de mijloc. Scorul a fost deschis în minutul 10, când apărarea noastră n-a fost atentă la o fază fixă executată cu schemă de la 25 metri, și mingea șutată ulterior din interiorul careului a fost împinsă în poartă de un adversar. Pericolul a continuat la buturile lui Contra, dar fie impreciza la finalizare, fie intervențiile sigure ale portarului au păstrat proporțiile scorului. După ce Szeged a obținut un penalty la o fază în care trei jucători alb-violeți s-au văzut înșirați, ca Podină să comită actul final, tot Contra a reușit să pareze lovitura de la unsprezece metri. Deși jocul s-a mai liniștit în ultimul sfert de oră al repriză, Poli n-a făcut nimic să conteze, evoluând greoi și blazat în căldura după-amiezii.

La zece minute de la reluare am avut prima șansă, când Popan a ținut mult de minge, deși ar fi putut pasa, cumva a ajuns în poziție bună de finalizare la marginea careului, dar a trimis peste. Disputa devenise una de uzură, fără acțiuni concrete de atac, fiind piperată doar cu mingi lungi, dueluri pe zone restrânse și imprecizii tehnice. În ciuda apatiei, alb-violeții au reușit să egaleze în minutul 70: Buia trimite o pasă pe culoare, Sporin ia fața adversarului și trimite elegant pe lângă portar. După o mică încăierare în zona băncilor tehnice, Szegedul a revenit în avataj, profitând de spațiul din jurul lui Sturz, pe unde au descusut ușor apărarea și au înscris. Alte șanse nu s-au mai ivit până la final, toată lumea așteptând parcă încheierea jocului.

Nu cred că e locul unei evaluări profunde a neajunsurilor din prestația echipei secunde. Deși jucătorii se cunosc, sunt convins că trebuie muncit ca ei să redevină o echipă, un demers necesar după fragmentările din ultimii doi ani. Bunicele anumite momente semnate de Contra, Haruț, Popan și Buia, dar nimeni nu a jucat fără greșeală. Despre nou-venit, Buia a fost prezent în joc în prima parte, frustrat adesea de intrările dure ale adversarilor, ca în a doua parte să dispară - până la pasa de gol.

Mă uit la lotul echipei și chiar dacă există câteva nume care promit sau ies în evidență grație unei tehnici deosebite, va fi nevoie de un efort colectiv mult mai mare ca Poli II să nu se zbată la retrogradare în acest sezon al ligii a 3-a. Pentru unii dintre jucători este cam ultimul tren.

Poli II: Contra (80' Trifon)  - Haruț, Sturz (74' Lazăr), Fridrich (62' Cochințu), Podină - Pop, Oprea - Nr. 11 (46' Codrean), Buia (80' Nr. 14), Popan (62' Sporin) - Pădurariu (46' Totic)

Chiajna - Poli 0:1 (0:0)

Uneori, ajuns în piață, mai și depășești calculele de acasă! Poli a trecut destul de convingător de rivala la retrogradare din sezonul trecut, grație reușitei lui Bîrnoi. A fost însă un bun efort de echipă, cu multă implicare și o încredere de sine la cote neașteptat de mari. Este important să obținem câteva rezultate solide în acest debut de sezon, pentru a nu cădea sub presiunea punctelor, iar un debut mai bun ca acesta ne priește la culme.

Cu cinci nume noi în primul unsprezece față de sezonul trecut, șocul mai puternic a fost cel vizual, Poli abordând acest prim meci în tricourile magenta. Probabil ne va lua puțin să ne obișnuim cu ele, dar cu Țigănașu, Vașvari și Munteanu ne-am acomodat repejor. Prima repriză am dominat-o atât teritorial, cât și ca ocazii, iar după două tentative moi ale lui Munteanu și Melinte, am consemnat prima ocazie mare de gol (min. 26): centrare Țigănașu, Artean ajunge bine să dea cu capul, dar plasează mingea pe lângă poartă din doar zece metri. Imediat după șutul peste al lui Vașvari (min. 32), gazdele au beneficiat de prima lor semi-ocazie, când pasa scurtă a lui Straton, ieșit la marginea careului, a fost interceptată, însă Cristescu n-a nimerit poarta. Finalul de repriză ne-a aparținut complet, cu trei jumătăți de ocazii notabile: șutul elegant, din întoarcere, și doar puțin pe lângă al lui Vașvari (min. 37), lovitura de cap moale și pe centru a lui Bud (min. 38) și șutul în forță, dar pe lângă al lui Munteanu (min. 41). Înainte de pauză am văzut și un contact în careu la Bud, care a exagerat însă căderea, fiind oarecum norocos că n-a fost penalizat cu un cartonaș galben.

Partea secundă a început cum trebuia să se încheie cea dintâi: cu gol pentru Poli. O fază de atac în partea dreaptă (min. 50) ajunge la mereu activul Munteanu, acesta centrează în centrul careului mic unde Bîrnoi, perfect demarcat, înscrie cu capul! Am fost aproape s-o comitem la doar două minute, dar gazdele au ratat la una din numeroasele faze fixe care aveau să ne dea emoții până la final. În ciuda dezavantajului de pe tabelă, Chiajna n-a arătat forță ofensivă, și magenta-negrii (haha) ar fi putut profita la șutul lui Šoljić (min. 63), respins in extremis de Bălgrădean. Trecuți în mod de gestionare a rezultatului, Poli a mai dat emoții gazdelor în vreo patru rânduri până la final, dar Vașvari n-a prins poarta la un șut greu, o posesie prelungă în careu pornită de la Mihalcea nu s-a concretizat și șuturile lui Artean și Bianconi n-au prins poarta. Chiajna, în schimb, ne-a făcut să tremurăm a naibii la fiecare fază fixă - exact ca anul trecut. Straton l-a făcut KO pe Melinte într-una din ele (min. 68), de două ori au ratat incredibil alb-verzii (min. 82 și min 87), iar și la celelalte două-trei acțiuni fixe am avut trepidații. Am scăpat însă până la final și astfel ne-am garantat primele trei puncte ale acestei stagiuni - un început ideal.

Poli a arătat ca o echipă matură de la un capăt la celălalt al meciului. Chiar și după schimbarea lui Cânu la pauză, apărarea a rezistat destul de bine, deși eu aș pune neajunsurile de la fazele fixe pe lipsa unui jucător de profil defensiv care să dicteze mișcările importante în acele momente. Nou veniții au arătat bine spre foarte bine, iar opțiunile de care am dispus pe bancă au contat pentru temperarea finalului în care, clar, am avut carențe fizice. Pressing-ul îndelungat făcut mai ales în primele șaizeci de minute a fost o frumusețe de urmărit, iar odată cu consolidarea legăturilor de joc, vom putea spera să ținem piept majorității formaților din Liga 1.

Bravo Poli!

Poli: Straton - Crețu, Melinte, Cânu, Țigănașu - Artean, Šoljić - Munteanu, Vașvari, Bîrnoi - Bud

Schimbări:

Șeroni pentru Cânu (min 46)
Mihalcea pentru Bîrnoi (min 72)
Miguel pentru Bud (min 83)

Amical: Debrecen - Poli 4:0 (1:0)

Ultimul amical al pregătirilor ne-a găsit pe cochetul stadion al clubului de primă ligă maghiară, Debrecen. Cu Mailat încă accident și Vașvari, am impresia, în refacere, Popa a așezat un prim unsprezece doar puțin diferet de așteptările pe care le-am avea în condiții ideale. Remarcăm că Bîrnoi este forțat în flancul stâng (ca și cu Balotești), o poziție nenaturală, dar necesară nevoilor noastre tactice, în lipsa lui Mailat și obligativitatea jucătorului U21.

Este clar că ne va lua puțin să îmbinăm cei mai buni jucători într-o formație puternică, începând cu apărarea. Am luat gol în minutul 9, la o fază destul de simplă, cu o minge lungă în zona centrală a careului la care Cânu a fost depășit de un adversar, balonul a ajuns la un jucător al gazdelor în preajma lui Crețu - dar nu chiar în preajmă -, iar șutul acestuia din prima, la colțul lung, l-a învins pe Straton, plasat poate puțin deficitar. Prima parte a reprizei a aparținut oarecum celor din Debrecen, care au pus presiune cu minge lungi, în special în flancul drept, unde legătura Crețu/Melinte nu e solidă. Replica noastră a venit la o ocazie a lui Bud, trădat de preluare, ca ulterior Poli să urce tot mai mult în jumătatea adversă. Munteanu a fost periculos în câteva rânduri și am beneficiat de numeroase faze fixe, două dintre ele fiind mai tăioase - o liberă centrată care a țintit însă poarta, respinsă de portar, și o finalizare cu capul, pe lângă, din centrul careului.

Repriza secundă, cu Vașvari, Bianconi și Doman pe teren, a început cu o ocazie imensă a gazdelor, care ne-au făcut în flancul nostru stâng, doar pentru a finaliza pe lângă din careul mic. Noi am schițat ceva la un corner, retrimis de Cânu central, dar finalizat pe lângă, înainte ca Debrecen să se desprindă. În minutul 59, o acțiune lentă pe mijloc a fost verticalizată brusc, fix pe axul central al defensivei, cu Melinte învins în duelul corp la corp cu adversarul și Cânu oferind un dublaj ineficient, astfel că vârful puternic al echipei maghiare a înscris. Tot acesta a pus capul pentru al treilea gol, doar trei minute mai târziu, de această dată cu Șeroni și Melinte oferindu-i mult prea mult spațiu, la o centrare venită din flancul nostru stâng. Devenise clar că nu avem prospețimea necesară să mai facem față acestei părți a jocului, iar nici schimbările efectuate nu au ajutat, deși am avut o bară prin Bianconi. S-a terminat de abia după ce am mai primit un gol, în minutul 83, de această dată la un corner, cu Melinte depășit (din nou) de adversar.

Nu arătăm deosebit de pregătiți pentru un meci oficial în nici o săptămână, dar știam acest lucru. Îngrijorătoare sunt lacunele defensive grave pe care le-am arătat, erori de poziționare, neatenții, care țin și de abilitățile individuale ale jucătorilor. Necesitatea încă unui fundaș central era evidentă de multă vreme, dar clubul nu a reușit să găsească o soluție - cu atât mai mult cu cât Cânu și Melinte sunt centrali pe poziție stângă, nu dreaptă. Problemele pe flancuri aș vrea să le pun pe seama oboselii, a lipsei de dublaj, a mobilizării adversarilor - și aceștia debutează weekend-ul viitor, dar au terminat sezonul la final de mai. Mai ales în prima repriză am mișcat destul de bine, cu ceva incisivitate, și sunt convins că odată cu rodajul echipei, în plan ofensiv se vor vedea cele mai multe îmbunătățiri - fiindcă acolo dispunem și de cea mai mare calitate. Va fi interesant de văzut dacă Croitoru va mai avea loc în echipă, mai ales că ar trebui să joace alt rol decât cel de anul trecut.

Cert e că nimeni nu vrea să piardă la un asemenea scor, fie și într-o partidă de pregătire. Cu niște rezultate proaste în debut de sezon riscăm să ne compromitem imaginea pentru tot sezonul, așa cum am mai trăit-o în trecut. Va trebui să ne autodepășim, să obținem, cum sugeram, măcar cinci puncte.

Poli: Straton – Crețu (80 Străuț), Cânu (61 Șeroni), Melinte, Țigănașu – Soljic, Artean (46 Vașvari) – Munteanu (61 Ciucur), Croitoru (46 Doman), Bîrnoi – Bud (46 Miguel Bianconi)

Baraj L1: UTA - Poli 1:3 (1:2)

Nu eram Poli dacă nu trăiam periculos. Dar s-a terminat cu bine și până la urmă, așa cum am tot spus, echipa a încununat un sezon de-a dreptul incredibil, care să ne rămână în memorie. Chiar dacă nu e un trofeu, este o performanță obținută după un drum plin de trăiri de tot felul. Și cum să închei un astfel de drum altfel decât cu două(!) victorii împotriva rivalilor tradiționali, UTA?

E clar că meciul de azi l-am început (noi spectatorii) cu mari emoții. Echipa se mișca greoi și părea că terenul o încurcă foarte mult. Și oarecum firesc a și căzut golul arădenilor foarte repede, în minutul 5, după o lovitură liberă cauzată de Șeroni aproape de colțul careului. N-am reușit să respingem, un jucător în roșu a recentrat, iar Petre a marcat cu capul de lângă un Străuț prins prea în față.

Am început să tremurăm destul de serios, mai ales că UTA a rămas periculoasă în careul nostru. Ne-am păcălit la o fază la care am ieșit la ofsaid, dar Curtuiuș rămâne singur cu Straton. Din fericire, unghiul era destul de închis, iar Straton l-a închis bine.

Dar echipa noastră a rămas cu capul pe umeri, fiind conștientă că are nevoie de doar un gol pentru a tăia euforia arădeană. Iar valoarea și viteza superioare s-au concretizat în cele două goluri înscrise în prima repriză, la capătul unor faze destul de seci, având în vedere că în rest nu au fost mari ocazii.

Golul egalizator a venit în minutul 17 la un aut bătut de Străuț. Drăghici câștigă duelul aerian, mingea sare la Bărbuț, care prinde un vole pe un culoar spre colțul lung al porții, printre picioarele lui Gligor. Un frumos gol de despărțire pentru încă tânărul jucator! Drăghici majorează scorul doar patru minute mai târziu, după o lansare a lui Mailat. Atacantul nostru întrece fundașii în viteză, driblează și portarul și înscrie.

UTA nu a mai pus probleme până la pauză, în timp ce la noi Mailat a încercat să impresioneze prin acțiuni personale.

Repriza secundă a continuat  la fel, cu un ritm redus, echipa noastră încercând să depună cât mai puțin efort posibil pentru a menține rezultatul de pe tabelă. Probabil și căldura unei după-amiezi de vară la capătul unui sezon lung și-a pus amprenta, mai ales că la capătul meciului în loc de exultare, primul lucru pe care l-au făcut unii jucători a fost să se prăbușească pe teren.

Având în vedere că UTA avea nevoie de 3 goluri pentru a întoarce soarta barajului, cu trecerea timpului obiectivul lor s-a tansformat în evitarea înfrângerii. Au fost aproape de gol în minutul 77, dar Curtuiuș a trimis pe lângă. În schimb, Pedro avea să consacre victoria noastră. Intrat pe teren în minutul 87, doar două minute mai târziu a profitat de greșeala defensivei arădene și a lobat portarul pentru 3 la 1.

Până la urmă a fost mai mult o formalitate, dar n-au stricat puține emoții ca să fie mai interesant. E de înțeles, având în vedere că viitorul sezon începe peste fix o lună, ceea ce înseamnă că echipa nu se va putea bucura de mai mult de o săptămână de pauză, după care o vor lua de la capăt.

Dar până atunci, să sărbătorim, să curgă laudele. Vor mai curge laude și din partea noastră în articolele viitoare, de sfârșit de sezon. Pe moment... Bravo Poli! Și mulțumim pentru acest sezon minunat!

Poli: Straton - Șeroni, Cânu, Scutaru, Străuț - Artean, Šoljić - Mailat, Croitoru, Bărbuț - Drăghici

Schimbări:

Fuček pentru Croitoru (min 67)

Doman pentru Mailat (min 76)

Henrique pentru Drăghici (min 87)