2 decembrie 2008

Sfârșit de tur...și nu chiar

Dacă toate echipele din liga 1 pot trage linie să calculeze unde i-au adus eforturile din acest tur, precum și ce drum trebuie sa aleagă în vederea anului viitor, pentru Poli turul nu va lua sfârșit înainte ca decizia penalizării să fie confirmată sau întoarsă.

Din punct de vedere sportiv, alb-violeții au reușit să termine turul pe poziția de lider, acolo unde nu ni i-am fi putut imagina înainte de debutul acestui sezon. Din păcate, performanțele lui Uhrin & co au fost trecute în plan secund de inepția conducerii clubului/malițiozitatea FRF-ului - și ele nu au voi să rămână acolo! În repetate rânduri, privind partidele Politehnicii, am avut bucuria de auzi că urmăresc "un meci peste media campionatului", iar această afirmație nu face decât să confirme că toată lumea privește performanțele echipei ca pe rodul muncii și al talentului - sau aproape toată lumea. În mod indiscutabil șansa a jucat și ea un rol important, dar nu mai mare decât la celelalte formații din Liga 1.

Echipa și-a schimbat compoziția de la începutul turului, iar unii titulari din primele trei etape (Taborda, Sretenovici, Abiodun, Garcia) nu au mai intrat în grațiile lui Uhrin pe parcursul campionatului, ceea ce indică un fapt pe care l-am mai menționat, anume că perioada de pregătire din vară nu a fost tocmai una perfectă. În mod miraculos, Dusan Uhrin a reușit să îndrepte repede "micile scăpări" ale debutului de campionat - precum cea de la Mediaș -, iar odată cu transferul lui Cisovsky, primul unsprezece a părut mai solid ca niciodată. Forma excelentă a persistat până la eșecul cu Dinamo, dar chiar și în ciuda acestei sincope, au urmat două egaluri în deplasări foarte dificile și o victorie categorică în compania unui adversar cu o apărare redutabilă.

Am trecut prin mai multe scandaluri artificiale create de Marian Iancu, de la războiul declarat împotriva FRF-ului la falsa preluare a clubului, la criticile de multe ori ridicole azvârlite în direcția echipei de către patron - și am supraviețuit cu bine. E greu de crezut că în retur vom avea de înfruntat vremuri și mai grele, căci singurul context în care s-ar întâmpla așa ceva e dacă Poli ar rămâne pe drumuri.

Până una alta urmează o iarnă ce va putea fi plină de surprize, atât negative, cât și pozitive. Deși cu toții ne dorim să le evităm pe cele dintâi, trebuie să recunoaștem că în acest moment nu avem de unde să știm ce ne așteaptă. Ar fi frumos ca Marian Iancu fie să-și reducă volumul (improbabil), fie să predea Politehnica în mâinile unei persoane mai puțin ordinare în vorbe pentru a putea răsufla mai ușurați pe termen lung. Dacă nu, măcar de ar sfida pe toată lumea și în ceea ce privește transferurile așa cum ne sfidează în restul timpului, ar fi extraordinar. Iar la fel de mirific ar fi să nu mai auzim de problemele financiare și juridice ale clubului la fiecare a doua zi.

Rămânem, așadar, cu multe speranțe, dar până ce ele vor fi îndeplinite trebuie să ne mulțumim cu realitatea, o realitate în care Poli se află pe locul trei, peste campioana CFR Cluj și vicecampioana Steaua. Chiar și în cel mai rău caz, putem lupta pentru orice în retur, dacă avem grijă de noi în această iarnă.

P.S. Ar trebui să remarc că ultima cronică, la victoria împotriva Brașovului, s-a nimerit a fi a o suta cronică publicată pe blog (chiar de unele au fost mai sumare). O cifră frumoasă.

Un comentariu :

sportlocal spunea...

"Pe FCUPoli găsim o foarte interesantă analiză a parcursului echipei în contextul mai larg al Ligii 1..."

Google+