6 mai 2007

Despre cuvinte

Oamenii au o nevoie adanca in ei de a comunica. Face parte din educatia noastra sociala, precum si din necesitatea de a ne evidentia ca indivizi aparte. Vorbim pentru ca dorim sa aratam lumii ca avem ceva de spus, ceea ce nu se poate enunta despre majoritatea celor care isi deschid gura pentru a emite sunete.

La clubul nostru, se vorbeste in prostie. Si deobicei tocmai atunci cand nu ar trebui sa se vorbeasca. Nu stiu daca v-ati dat seama, dar in saptamanile ce au trecut, a fost o liniste suspect de placuta; adica s-au anuntat tot felul de planuri ambigue despre viitorul clubului, dar nimic ce ar fi trebuit spus pe un ton ridicat. S-a transferat un jucator talentat (chiar daca mai are de dovedit una-alta) fara prea multa vorbaraie. Vine insa si a cincea victorie consecutiva, la Petrosani, iar domnul Iancu decide ca ar fi momentul sa ii vorbeasca de rau pe jucatori, mentionand ca "a tras linie" si ca "se stiu ei" aia care stau sa zboare. Ma intreb - retoric, se intelege - de ce a trebuit sa iasa public cu o astfel de stire, daca aceia se stiau. De ce sa tulbure apele cand nu era nevoie, in ciuda prestatiei subtiri de la Petrosani?

De parca asta nu era de ajuns, a trecut la activitatea preferata a tuturor conducatorilor din tara, denigrarea echipelor adverse - in speta, Steaua Bucuresti. Nu ca as avea eu ceva impotriva ideii de a denigra Steaua, dar faptul ca nu ne diferentiem prin nimic de ei facand asta este evident. Care-i treaba noastra sa spunem cate puncte a facut Steaua prin culise, cand noi suntem doar pe 5 din neputinta noastra, nu din alte motive obscure?

De ce trebuiesc dezvaluite fapte de genul "daca Poli nu batea pe Ceahlaul, Chivorchian era dat afara". Ce rost au ele? Pe langa faptul ca actul in sine ar fi fost de un penibil uluitor din partea conducerii, acuma ca - Doamne ajuta - nu am cazut in acel penibil, trebuie sa ne laudam cu cat de penibili era sa fim?

Nu stiu, se dovedeste ca tendinta oamenilor de a se exterioriza are mai mereu o latura auto-destructiva. Mai ales cand vorbesti doar de dragul de a vorbi si nici nu esti un orator deosebit de amuzant. Numai in vise erotice sa nu ajungem sa ne scaldam din nou.

Niciun comentariu :

Google+