31 martie 2007

Poli II - Minerul Lupeni 2:1 (1:1)

Revenit pe tarlaua patriei, am zburdat catre cel mai la-ndemana meci care implica o echipa alb-violeta. Astfel, mi-am facut doza de buna-dispozitie inaintea temutului meci de maine - in privinta caruia sunt destul de sceptic.

Poli II a jucat precum in alte dati, cu entuziasm tineresc, si a dispus, cu ajutorul portarului oaspetilor, de Minerul Lupeni, echipa clasata pe locul al patrulea inaintea acestei partide. Jocul prestat de adversarii nostri - care aratau mai mult ca o echipa de rugby decat una de fotbal - a reflectat valoarea seriei secunde in lipsa ei absoluta. Astfel, tinerii alb-violeti au inceput mai bine si au deschis scorul dupa o libera executata de Patras, respinsa prost de portar, si introdusa in poarta de Poparadu. Imediat dupa gol, Minerul a prins curaj si a fortat egalarea, care a venit cinci minute mai tarziu, in minutul 20, cand Vezan l-a invins pe Pantilimon printr-un sut frumos, in plasa laterala. Oaspetii au continuat sa preseze, dar prima repriza a fost saraca in ocazii, doar doua libere executate peste poarta de Torje mai fiind de notat. Mitanul secund a fost dominat mai autoritar de Poli II, care au revenit in avantaj dupa o centrare a lui Torje, scapata de acelasi tanar portar al Lupeniului, astfel ca Patras a avut de indeplinit o simpla formalitate. In continuare alb-violetii au controlat mijlocul terenului si s-au aparat precis, mai putin la un corner in urma caruia o parada a lui Pantilimon ne-a salvat de la primirea unui gol. Pana la final am mai notat doua ocazii importante, cand Axente si Rivis nu au reusit sa finalizeze lansarile excelente ale lui Daminuta. Scorul final reflecta perfect realitatea din teren, alb-violetii castigand al doilea meci consecutiv.

Dintre jucatori tin intai sa-i remarc negativ pe Axente si Roman, primul aducand mult a Mansour-ul sezonului trecut prin performanta sa de astazi, iar al doilea evoluand absolut lamentabil, irosind nenumarate mingi la centrul terenului. In rest insa, toata echipa a evoluat bine. Linia de fund (Siminic, Scutaru, Luchin, Galan) s-a achitat excelent de sarcini, in ciuda gabaritului jucatorilor adversi. La mijloc, Poparadu (pe care nu il mai vazusem jucand) a fost foarte util, in timp ce Popovici si Patras au muncit mult, desi primului nu i-au iesit prea multe. Torje a avut la randu-i un aport signifiant, chiar daca nu a stralucit. Am remarcat in special prestatia celor doi introdusi in repriza secunda, Daminuta si Straut, care au creat acea superioritate de care aveam atata nevoie in jumatatea adversa.

Asadar, lucrurile stau bine la Poli II, in ciuda faptului ca alb-violetii se afla doar pe locul opt. Cred ca este posibil sa terminam in primele cinci echipe, ceea ce ar fi o performanta notabila, in contextul profilului acestei echipe. Si mai cred ca am avea nevoie sa terminam in primele cinci, pentru ca numai astfel putem da dovada de valoare in raport cu un nivel civilizat de fotbal.

Pana una alta, maine are loc partida dintre CFR Cluj si Poli, una cat se poate de grea in care sper sa furnizam surpriza. CFR-ul nu este in mare forma si nici nu este o mare echipa, dar reuseste sa adune puncte, ceea ce noi am dovedit ca suntem mai putin capabili sa facem.

Niciun comentariu :

Google+